Președintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj participanților la Consiliul Tineretului Partidului Popular European, în care afirmă că este important ca ascensiunea discursurilor extremiste și populiste să nu fie lăsată să intimideze, subliniind, totodată, că România își propune să fie o sursă de stabilitate și democrație în regiune, transmite Agerpres.

„Este, cu siguranță, nevoie de implicarea tinerilor în găsirea de soluții pentru provocările serioase cu care se confruntă astăzi proiectul european. Experiența mea de om politic și de președinte al României m-a făcut să văd cu claritate care sunt beneficiile implicării tinerilor în deciziile politice și în actul de guvernare: de la înaltul grad de profesionalizare pe domenii specifice, până la participare activă și deschiderea pentru dialog prin mecanisme flexibile și inovatoare. Mai mult, am obținut mandatul de președinte al României și datorită mobilizării la vot a tinerilor, și de aceea mă bazez pe ei pentru a îndeplini multe din proiectele de reformă din programul meu, iar în momentele critice pentru guvernare au fost parteneri de dialog deosebit de valoroși”, declară șeful statului, în mesajul care a fost prezentat de consilierul prezidențial Laurențiu Ștefan.

El susține că proiectul european, dar și sistemele politice naționale, traversează în prezent dificultăți care sunt „înrădăcinate” mai curând în „deficitul democratic”, și mai puțin în „natura specială a crizelor cu care ne confruntăm”.

„Criticile privind mecanismele europene rigide, ineficiente și insuficiente, reflectă, de fapt, nivelul înalt de așteptare privind dialogul real, consultarea și participarea, dublate de transparență și de răspundere politică. Iar istoria ne arată că tinerii sunt cei mai deschiși, în mod natural, către aceste valori și cei mai dispuși să le respecte în calitatea lor de cetățeni sau de lideri politici”, mai declară Iohannis.

De asemenea, șeful statului susține că cetățenii europeni sunt în prezent marcați de neîncredere, resemnare, scepticism incertitudine și temeri, care sunt indicii ale unei „crize de legimitate politică cauzate deficitul democratic”.

„Lipsește sentimentul că sunt consultați și ascultați, că cei care decid, răspund apoi politic. Criza de legitimitate pune sub semnul întrebării deciziile luate la nivel național sau comunitar și se concretizează în susținere oferită soluțiilor populiste, în ascensiunea forțelor extremiste, în opțiunea pentru poziții anti-sistem, în replieri cu valențe naționaliste și xenofobe”, afirmă Iohannis, subliniind că valorile democrației liberale și ale dreptei nu și-au pierdut, însă, susținerea cetățenilor.

În context, el precizează că euroscepticismul și extremismul se dezvoltă pentru că aceste valori europene sunt puse în practică uneori prea rar sau prea formal, mai ales în momente de criză.

„Nu ar trebui să uităm că instrumentele democrației liberale sunt extrem de eficiente pentru a lua și legitima decizii, tocmai în momente critice și pe teme critice. Aici rezidă, de fapt, principala soluție în a aborda pericolele externe cu care se confruntă azi Uniunea: depășirea provocărilor din interiorul proiectului european”, menționează șeful statului în mesaj.

El precizează că cele mai pesimiste scenarii referitoare la viitorul Uniunii Europene iau în considerare o posibilă destrămare a acestui proiect.

„Un astfel de scenariu este inacceptabil pentru noi. Tocmai aceste provocări ne amintesc de ce am construit proiectul european, de ce ne-am dorit să facem parte din el, dar ne amintesc și că există ceva mai puternic ce ne ține împreună. Realizările proiectului european nu s-au născut brusc sau fără efort, iar a crede că ele pot fi păstrate fără acțiune comună și continuă ar fi o mare eroare. De altfel, România își propune să fie o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată cum este cea a noastră, inclusiv prin loialitatea față de valorile și principiile proiectului european. Mă bucur să constat că cetățenii români susțin cu tărie proiectul european. Sprijinim, de asemenea, eforturile statelor ca Republica Moldova, Ucraina și Georgia pentru integrarea pe traseul european, dar și extinderea Uniunii către Balcanii de Vest”, a adăugat Iohannis.

Potrivit șefului statului, criticile privind criza de legitimitate și deficitul democratic sunt prea mult îndreptate către instituții, însă indică faptul că soluțiile vor veni tot din zona cetățenilor și a partidelor — actorii principali în democrația liberală.

„Partidele trebuie să-și revitalizeze funcția de canale de transmisie între cetățeni și instituții. Vedem azi o creștere a interesului cetățenilor, în special al celor tineri, pentru forme noi de participare și implicare, flexibile și neconvenționale. În opinia mea, aceasta este o oportunitate pentru partidele politice de a se reconecta la societate și de a guverna eficient, revitalizând astfel solidaritatea și principiile pe care se bazează proiectul european”, spune Iohannis.

El afirmă că nu crede într-o criză a ofertei și soluțiilor politice ale partidelor tradiționale, în mod particular ale dreptei, ci într-un deficit de atenție și de comunicare în relația dintre partide și cetățeni.

„Participarea politică, în sensul ei clasic, a fost cheia succesului dreptei în România, în fiecare din momentele cheie ale istoriei noastre postcomuniste, inclusiv în alegerile prezidențiale din 2014, când am câștigat mandatul de președinte al României. Cel mai probabil, istoria statelor din care proveniți oferă o lecție similară”, punctează șeful statului.

El subliniază că este important „să nu ne lăsăm intimidați de ascensiunea discursurilor extremiste și populiste”.

„Lideri politici maturi, lideri ai partidelor politice cu repere doctrinare solide, așa cum sunt cele care aparțin dreptei europene și în special Partidului Popular European, știu că partidele extremiste nu pot oferi soluții reale problemelor curente ale cetățenilor și statului; nu propun politici fezabile în educație, sănătate, infrastructură, etc. Dar forța acestei convingeri poate fi transmisă doar dacă și-au construit parteneri de dialog în societate”, conchide Iohannis.