Connect with us

Publicat cu

pe

Implementarea Planului de creștere a capacității operaționale a NATO (Readiness Action Plan/RAP), precum și agenda summitului de la Varșovia care va avea loc în acest an s-au aflat pe agenda discuțiilor purtate, joi, de ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, și cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la Cartierul General al NATO.

Cei doi oficiali au discutat și despre evoluția situației din Afganistan, în condițiile menținerii misiunii „Resolute Support” și pe parcursul anului 2016, precum și despre provocările de securitate manifestate la nivel global și regional, informează un comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN), potrivit Agerpres.

„În analiza măsurilor de implementare a RAP, ministrul Motoc a evidențiat participarea activă a României, prin suplimentarea și îmbunătățirea contribuției la Forța de Răspuns a NATO cu personal și tehnică militară, inclusiv aeriană, precum și prin creșterea semnificativă a numărului de exerciții internaționale desfășurate pe teritoriul național, ceea ce a permis antrenarea militarilor români împreună cu cei din alte structuri ale Forței de Răspuns. Ministrul Apărării Naționale a arătat că acest ritm ridicat de pregătire va fi menținut și în următorii doi ani”, se arată în comunicat.

Totodată, a fost evidențiat și faptul că pe parcursul anului trecut au fost înființate, la București, două structuri aliate — Unitatea de integrare a forțelor NATO (NFIU), care a atins recent capabilitatea operațională inițială, respectiv Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est, activat la 1 decembrie 2015, pentru care declararea capabilității operaționale inițiale este planificată în acest an, urmând ca în 2018 să atingă capacitatea operațională completă, ceea ce va oferi opțiuni suplimentare pentru conducerea misiunilor Alianței în această zonă de la flancul estic aliat.

„În ceea ce privește pregătirea deciziilor politice ale summitului NATO de la Varșovia, a fost evocată necesitatea adoptării de măsuri suplimentare celor deja incluse în RAP în vederea consolidării posturii aliate de apărare și descurajare și a continuării adaptării la noul mediu de securitate”, precizează MApN.

Ministrul român al Apărării a subliniat importanța care trebuie acordată situației de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre, pentru care trebuie agreate și implementate măsuri pragmatice de apărare și descurajare adaptate specificului zonei.

Referitor la misiunea NATO „Resolute Support” din Afganistan, Motoc a arătat că România își va menține și în anul 2016 nivelul de angajare din 2015, cu aproape 650 de militari.

În partea a doua a vizitei oficiale la Cartierul General al Alianței, ministrul Mihnea Motoc s-a întâlnit cu președintele Comitetului Militar al NATO, generalul Petr Pavel.

Cei doi oficiali au analizat aspecte privind agenda generală a NATO, precum și contribuția României la efortul aliat, atât în implementarea RAP, cât și în cadrul operațiilor militare conduse de Alianță în Afganistan și Kosovo.

Politică

Teleorman, județul cu cele mai mici salarii din țară

Publicat cu

pe

Deși deținător de terenuri fertile și cu o populație angrenată preponderent în agricultură, în prezent, Teleormanul ocupă ultimul loc din România în ceea ce privește nivelul salariului mediu, atrage atenția Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, într-o postare pe Facebook:

„Este o problemă care necesită atenție urgentă, pentru că județul nostru are potențial, iar locuitorii merită o viață mai bună.

Avem de lucrat la atragerea investitorilor. Doar 0.1% din valoarea investițiilor străine la nivel național ajunge în Teleorman.

Avem nevoie de măsuri pentru a revitaliza economia locală, pentru a atrage investiții și pentru a crea în județ locuri de muncă bine plătite.

Infrastructura, educația și promovarea antreprenoriatului sunt doar câteva dintre domeniile în care trebuie să ne concentrăm eforturile, atât noi, cât și colegii din coaliție.

Doar dezvoltarea este soluția și doar împreună putem face schimbarea pe care Teleormanul o merită”.

Citește mai departe

Politică

Daniel Constantin, noul președinte al PNL Teleorman, taie în carne vie: „Niciun compromis cu cei care ne perturbă activitatea”

Publicat cu

pe

O revoluție tăcută s-a produs în cadrul PNL Teleorman, iar Daniel Constantin este protagonistul principal. Noul președinte al filialei i-a eliminat fără menajamente pe cei responsabili de sabotarea ședinței BPJ de săptămâna trecută prin lipsa cvorumului.

Fără a ezita, Constantin a reconfigurat rapid BPJ-ul pentru a putea pregăti campania electorală.

“Nu mai putem tolera jocurile de culise care împiedică progresul filialei și al comunității. Este momentul să acționăm ferm și hotărât pentru o conducere eficientă și puternică”, a declarat noul lider in cadrul ședinței BPN de astăzi.

Ședința BPN de astăzi a confirmat schimbările radicale. Noul Birou Politic Județean a fost aprobat, iar lista membrilor nu mai include multe dintre numele din vechiul BPJ. Un răspuns neașteptat pentru cei care nu au fost la înălțimea așteptărilor și pentru cei care au subestimat hotărârea lui Constantin de a reforma filiala locală.

Această mișcare fără echivoc demonstrează că Daniel Constantin nu se joacă când vine vorba de eficiență și rezultate. Este un semnal clar că în PNL Teleorman nu mai este loc pentru lipsa de performanță și pentru interesele personale în detrimentul celor colective.

Într-un peisaj politic adesea dominat de compromisuri și jocuri de putere, această acțiune fermă ar putea reprezintă un pas vital pentru reabilitarea și consolidarea PNL Teleorman, speră membrii filialei.

Potrivit acestora, Constantin arată că este dispus să facă tot ce este necesar pentru a putea derula o campanie electorala fără sincope în lunile care urmează.

Citește mai departe

Politică

România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Publicat cu

pe

Ponta: Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca premier nu am dreptul

România ar putea fi condamnată în dosarul Roșia Montană, în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), și ar urma să să plătească între 1 și 6 miliarde de dolari companiei canadiene Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul din zonă.

Procedura a fost închisă pe 14 septembrie 2023, după cum au anunțat canadienii, iar acum se așteaptă verdictul.

Principalul argument folosit de Gabriel Resources în cadrul procesului a fost includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depus pe 4 ianuarie 2017 de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș. Depunerea a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea prim-ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24, subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari. Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare