Procesul de îmbătrânire nu afectează toate organele în același ritm. Un studiu recent arată că anumite părți ale organismului încep să prezinte semne de îmbătrânire încă de la vârste relativ tinere, în timp ce altele trec prin schimbări mai rapide după 50 de ani, potrivit Libertatea.

Cercetătorii au identificat 48 de proteine asociate cu accelerarea îmbătrânirii și cu apariția unor boli. Rezultatele ar putea contribui la dezvoltarea unor metode prin care anumite afecțiuni să fie depistate și prevenite mai devreme, inclusiv Alzheimer, notează TSN și Popular Mechanics.

Vasele de sânge, afectate mai rapid după 50 de ani

Pentru a analiza modul în care se schimbă organismul odată cu înaintarea în vârstă, cercetătorii au examinat mostre de țesut provenite de la 76 de persoane cu vârste între 14 și 68 de ani, care au murit în urma unor accidente.

Analiza a arătat că organele au propriile ritmuri de îmbătrânire. Unele modificări apar mai devreme, în timp ce altele devin mai evidente la vârste înaintate.

„De exemplu, glandele suprarenale, care produc hormoni importanți, încep să dea semne de îmbătrânire încă din jurul vârstei de 30 de ani. În schimb, vasele de sânge încep să îmbătrânească accelerat după 50 de ani», notează cercetătorii.

48 de proteine asociate cu îmbătrânirea accelerată

O parte importantă a cercetării a fost identificarea celor 48 de proteine ale căror niveluri sunt asociate cu procesul de îmbătrânire accelerată și cu apariția unor boli.

Nivelurile acestor proteine au înregistrat creșteri importante în jurul vârstelor de 45 și 55 de ani. Cele mai pronunțate modificări au fost observate în cazul aortei.

Pe baza acestor rezultate, cercetătorii sugerează că vasele de sânge ar putea avea un rol în transportul unor molecule care contribuie la accelerarea îmbătrânirii în alte zone ale organismului.

O posibilă metodă de identificare timpurie a riscurilor

Rezultatele cercetării ar putea avea implicații și pentru prevenirea unor boli. Dacă modificările asociate îmbătrânirii pot fi identificate din timp, medicii ar putea avea la dispoziție noi modalități de a evalua ritmul în care îmbătrânește organismul unei persoane.

„În viitor, o simplă analiză a sângelui ar putea identifica persoanele care îmbătrânesc mai repede decât media”, afirmă cercetătorii.

O astfel de metodă ar putea permite intervenții mai timpurii pentru reducerea riscului unor afecțiuni precum Alzheimer sau bolile cardiovasculare, înainte ca acestea să ajungă într-un stadiu ireversibil.

Somnul, printre factorii care pot influența îmbătrânirea

Cercetarea aduce în discuție și rolul obiceiurilor de somn. Potrivit unor cercetări anterioare menționate în material, atât privarea cronică de somn, cât și somnul excesiv au fost asociate cu accelerarea îmbătrânirii biologice a organelor interne.

Noile rezultate oferă cercetătorilor o direcție pentru dezvoltarea unor metode de diagnostic și, eventual, a unor intervenții care să permită încetinirea anumitor procese asociate îmbătrânirii.

Dacă ai observat că un copil de doi până la cinci ani își pune pantofii părinților și încearcă să meargă prin casă cu ei, gestul nu este doar o distracție de moment. Potrivit psihologului Javier de Haro, acest tip de joc îi ajută pe cei mici să exploreze lumea adulților și să-și contureze propria identitate, relatează Mediafax.

Specialistul a explicat fenomenul într-o postare pe rețelele sociale, citată de El Economista. La această vârstă, copiii învață în mare parte prin observare și imitare, iar jocul simbolic are un rol important în dezvoltarea lor.

Un mod de a înțelege rolul adulților

Atunci când copilul își pune pantofii mamei sau ai tatălui, el încearcă pentru câteva momente să intre în rolul adultului pe care îl imită. Astfel, trece de la perspectiva „sunt un copil” la ideea de „sunt tata” sau „sunt mama”.

Potrivit psihologului, această schimbare de perspectivă îi permite copilului să observe mai bine diferențele dintre propriul rol și cel al adulților și să înceapă să-și construiască identitatea.

Jocul dezvoltă și empatia

Imitația nu îi ajută pe copii doar să înțeleagă rolurile din familie. Potrivit lui De Haro, jocul contribuie și la dezvoltarea empatiei și a abilităților sociale.

Punându-se în locul adultului, copilul începe să înțeleagă mai bine comportamentele și reacțiile celor din jur. Chiar și faptul că încearcă fizic să meargă în pantofii unui părinte devine parte din acest proces de explorare.

Sfatul psihologului

Psihologul îi sfătuiește pe părinți să nu întrerupă automat acest comportament atunci când copiii se deplasează stângaci în pantofii lor.

Pentru cei mici, jocul reprezintă o modalitate de a experimenta diferite roluri, de a înțelege lumea adulților și de a-și construi treptat propria identitate.

Ultimul weekend din august este pentru mulți români ultima ocazie pentru o scurtă vacanță înainte de începutul toamnei. Pentru o escapadă de vineri până duminică, bugetul diferă în funcție de destinație, cazare și activitățile alese, conform Libertatea.

Pe litoral, pentru două nopți la un hotel de 3 stele sau la o pensiune din stațiuni precum Eforie Nord, Costinești ori Saturn, prețurile sunt cuprinse între 450 și 750 de lei pentru o cameră dublă.

În Mamaia Nord, Neptun-Olimp sau Vama Veche, pentru servicii similare ori cazare de 4 stele, tarifele pot ajunge la 900-1.600 de lei pentru două nopți.

La munte, o cazare pentru două persoane la un hotel sau o pensiune de 3 stele din Sinaia, Bușteni, Azuga ori Poiana Brașov costă aproximativ 500-900 de lei pentru două nopți. Pentru unitățile cu spa, piscină sau alte facilități premium, prețul poate depăși 1.400-2.000 de lei.

Transportul și mesele cresc bugetul

Pentru cei care pleacă din București cu mașina, combustibilul pentru un drum dus-întors spre litoral sau Valea Prahovei costă aproximativ 180-250 de lei. La mare se adaugă taxa de pod și, în unele stațiuni, costurile de parcare.

Cu trenul, un bilet dus-întors la clasa a II-a costă aproximativ 120-160 de lei de persoană.

La restaurant, două persoane pot cheltui între 150 și 250 de lei pentru o masă la o terasă medie pe litoral. Două șezlonguri și o umbrelă costă aproximativ 80-120 de lei pe zi.

La munte, mesele pentru un cuplu ajung la 160-280 de lei pe zi, iar pentru activități precum telegondola sau telecabina se mai pot adăuga aproximativ 200-250 de lei pentru două persoane.

Cât ajunge să coste un weekend pentru două persoane

Pentru o variantă economică, cu cazare de 2-3 stele, mese mai ieftine și transport calculat atent, bugetul pornește de la aproximativ 1.200-1.400 de lei pentru două persoane.

Un weekend cu un nivel mediu de confort, cazare de 3-4 stele, mese la restaurant și activități de agrement ajunge la 2.200-2.800 de lei.

Pentru cazare premium, spa sau servicii all inclusive, costul poate depăși 3.500-4.500 de lei pentru două persoane.