Politică
Ilie Bolojan, președintele PNL, în linie dreaptă pentru șefia noului guvern. De ce este un lucru foarte bun pentru Sibiu
Partidele politice par să fi atins un consens ca șefia viitorului guvern să fie preluată de nou președinte al Partidului Național Liberal.
Cu o experiență recunoscută ca primar al orașului Oradea, actualmente președintele al CJ Bihor, ardeleanul Ilie Bolojan este susținut în mod neașteptat nu doar de Elena Lasconi ci și de matematica electorală care va rezulta din alegeri, potrivit observatorilor.
“A fost un vot de blam mai ales la adresa PSD după scandalul NORDIS și declarațiile făcute de Marcel Ciolacu, cum ca oamenii plecați la muncă în străinătate au părăsit țara pentru că nu ar ști o meserie, deci un premier de la PSD este exclus în acest moment. Varianta Bolojan este varianta de compromis, acceptabilă și pentru noi”, declară surse din PSD.
Ilie Bolojan însuși vorbește despre o majoritate parlamentară care să ia în calcul direcția pro-occidentală a României, potrivit Europa Liberă, ceea ce ar putea însemna două variante, conform publicației.
“E simplu:
- Dacă USR, PNL, FD și REPER reușesc să facă majoritatea de 51% în Parlament, guvernul va fi unul de centru dreapta, profund pro-occidental, premier Ilie Bolojan.
- Dacă formula politică de mai sus nu face 51%, direcția pro-occidentală a României are nevoie de susținerea PSD. Este vorba despre acel „cordon sanitar”necesar barajului în fața influenței ruse în România, cea mai probabilă ipoteză din punct de vedere politic. Premier: Ilie Bolojan”, mai scriu jurnaliștii de la Europa Liberă.
Potrivit surselor politice, Ilie Bolojan este un politician pragmatic, susținător al organizațiilor PNL proactive, cu inițiative politice și cu primării și CJ-uri care derulează proiecte de dezvoltare pe fonduri europene.
La Sibiu, PNL are primari în peste jumătate din localitățile județului și în consecință, este de așteptat ca un guvern condus de Bolojan să sprijine cu fonduri proiecte de dezvoltare asumate de PNL, inclusiv pe cele din municipiul Sibiu, unde PNL are un parteneriat politic cu FDGR.
Internațional
România intră oficial în spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025. Consiliul JAI a votat eliminarea controalelor la frontierele interne terestre
România intră în spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025. Ministrii de interne ai Uniunii Europene au adoptat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre pentru Bulgaria și România începând cu anul viitor.
România, oficial în Schengen de la 1 ianuarie 2025
Comisia Europeană salută hotărârea unanimă a Consiliului de a ridica controalele la frontierele interne terestre cu România și Bulgaria de la 1 ianuarie 2025, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
„România va fi membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Este o decizie istorică care a fost luată în urmă cu puţin timp la Consiliul JAI reunit la Bruxelles. Aceasta este o victorie a dreptăţii şi a demnităţii naţionale şi un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetăţeni de mâna a doua în Europa! Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opţiunea politică sau de situaţia socială. Este o victorie a muncii în echipă pentru binele ţării. Pentru că la acest moment au contribuit lideri de opinie din ţară şi din străinătate, personalităţi publice şi oameni obişnuiţi, alături de miniştri, diplomaţi, europarlamentari şi tehnicieni din zeci de instituţii.
Pentru companiile româneşti care fac afaceri cu parteneri din statele europene, eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerţul şi va reduce costurile logistice. Asta înseamnă că mărfurile româneşti vor deveni mai competitive, ceea ce va stimula economia şi va crea noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă. Iar, pentru români, această decizie aduce beneficii concrete şi imediate. Mai ales pentru cei din diaspora, care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor. Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile şi mai puţin stres în călătorii”, a declarat, joi, Marcel Ciolacu.
Politică
Klaus Iohannis a convocat noul Parlament pentru 20 decembrie. Anunțul Administrației Prezidențiale
Preşedintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului, în urma alegerilor legislative din 1 decembrie.
Iohannis a convocat noul Parlament pentru 20 decembrie 2024
„Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la data de 1 decembrie 2024, în ziua de vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Lista noului Parlament conține 465 de nume, dintre care 331 sunt deputați, iar 134 senatori. Mandatele au fost împărțite după alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024:
- PSD: 123 de mandate (86 de deputați și 37 de senatori);
- AUR: 92 de mandate (64 de deputați și 28 de senatori);
- PNL: 72 de mandate (50 de deputați și 22 de senatori);
- USR: 59 de mandate (40 de deputați și 19 senatori);
- SOS: 38 de mandate (27 de deputați și 11 senatori);
- UDMR: 32 de mandate (22 de deputați și 10 senatori);
- POT: 32 de mandate (25 de deputați și 7 senatori);
- Minorități: 19 deputați.
Politică
Coaliție pro-europeană în Parlament: PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile anunță „angajamentul ferm pentru formarea unei majorităţi pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european şi susţinerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidenţiale”
PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile au anunțat, marți seară, la finalul unei ședințe, „angajamentul ferm pentru formarea unei majorităţi pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european şi susţinerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidenţiale”, potrivit news.ro.
Coaliție pro-europeană în Parlament: PSD-PNL-USR-UDMR
Partidele au precizat că, în cadrul primei întâlniri organizate în urma semnării Rezoluției comune de săptămâna trecute, au fost discutate câteva priorități esențiale. S-a discutat despre începerea dialogului pentru formarea rapidă a unui guvern pro-european.
„În zilele următoare, cele patru partide şi reprezentanţii Minorităţilor Naţionale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare şi reforme şi care va avea în vedere priorităţile cetăţenilor României. Astfel, părţile au agreat să constituie o Comisie comună pentru realizarea programului de guvernare şi grupuri de lucru pe domenii de activitate”, arată partidele.
Acestea au convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică. Totodată, s-a convenit și creșterea ritmului actual de investiții și a reformelor din PNRR.
„Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele pro-europene îşi asumă această responsabilitate. Partidele pro-europene se angajează să crească încrederea în instituţii şi în clasa politică, prin bună guvernare, transparenţă în cheltuirea banului public şi respect faţă de cetăţean”, se mai arată în comunicatul de presă.
-
Business8 luni înainte
Alexandria, al 4-lea cel mai rău oraș în care să trăiești, din toată România
-
Politică11 luni înainte
România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO
-
Politică3 luni înainte
Proiectul Ralucăi Turcan devine realitate. Pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate. Zeci de mii de sibieni vor beneficia
-
Politică6 luni înainte
Unde sunt parcurile industriale promise de Adrian Gâdea? Nicăieri. Vezi ce s-a ales de promisiunile mincinoase ale conducerii PSD Teleorman