Connect with us

Publicat cu

pe

În contextul în care exploatarea gazelor din Marea Neagră încă trenează, statul român încercând să maximizeze profitul din această afacere, din taxarea mai aspră a companiilor petroliere, în spaţiul public a apărut şi ideea că, decât “să dăm gazul pe nimic, mai bine îl lăsăm acolo”, a declarat Francois-Regis Mouton, director de afaceri europene al IOGP, asociaţia care grupează firmele care extrag 40% din petrolul şi gazele lumii, într-un interviu pentru Economica.net. Iar concluzia sa este clară: În contextul noii politici energetice a Europei, dezvoltarea zăcămintelor de gaze se mai poate face până în 2035, cel târziu. Iar cum durata extracţiei din Marea Neagră este de circa 20 de ani, concluzia este clară.

Există voci în România care spun că nu este acum momentul potrivit să scoatem gazele din Marea Neagră şi este mai bine pentru noi să mai aşteptăm, ca ţară, să le exploatăm în viitor, când gazul va fi mai scump. Este o abordare corectă sau trebuie să le extragem şi să le punem pe piaţă acum?

Înainte de toate, trebuie spus că fiecare ţară este liberă să facă ce doreşte cu resursa, să o păstreze sau să o exploateze. Este o decizie a Guvernului, şi aste e prima mea remarcă. Pe de altă parte, dacă vorbim despre economie, şi cu cât începi să produci ceva mai repede, cu atât este mai bine pentru economie, acesta este fundamentul oricărui proiect economic. Deci aş spune că avem nevoie de gaze naturale acum, în regiune, vedeţi prognozele potrivit cărora dependenţa Europei va creşte în următorii 10-15 ani, şi de aceea ne trebuie mai multe gaze naturale acum, peste 30 sau 40 de ani s-ar putea să avem nevoie de mai puţine gaze, depinde de evoluţia energiei regenerabile. Deci suntem exact în acea perioadă, intermediară, în care producţia de gaze naturale în Uniunea Europeană trebuie să crească.

Care ar fi pericolul dacă gazele de care dispunem nu se scot acum gazele din Marea neagră? Nu ar putea veni peste, să zicem, 10 sau 20 de ani, o companie mare, oricare ar fi ea, să extragă atunci gazele şi să le pună pe piaţă? Ar mai fi fezabil, în contextul noii politici energetice a UE?

Cum am spus, referitor la obiectivele Acordului de la Paris, care se referă la scăderea emisiilor, creşterea eficienţei şi la creşterea regenerabilului, este mult mai bine dacă producţia începe acum, şi nu peste 20 de ani. Nu pot să spun care va fi preţul gazului peste 20 de ani. Dar, dacă ne întoarcem la fundamente, în termeni de rată de actualizare, un indicator pe care noi îl folosim în proiecte pentru a vedea câtă valoare adăugată pot să ne aducă, este mai convenabil să înceapă producţia acum decât peste 20 de ani.

Spuneaţi mai devreme că şi gazul din Marea Neagră are competitori pe piaţă. Cu cine concurăm?

Cu toate sursele de aprovizionare.

Nu, ma refer la proiectele de acum. Cu cine, cu Grecia, cu Egiptul, cu Cipru?

Nu neapărat cu Grecia, nu este producător (Grecia îşi extinde terminalul de LNG-n.n) dar cu Ciprul da, şi aţi auzit cu siguranţă de descoperirile mari offshore din Egipt, apoi aveţi gazul vechi, gazul importat din Rusia, care este şi el destul de competitiv. Şi aveţi şi ţările din jur, iar operatorii care sunt în ţara dvs decid acum pentru ce proiecte vor aloca resursele financiare. Dacă va fi mai rentabil pentru ei din punct de vedere economic să pună banii în proiectele din România, îi vor pune aici, dacă va fi în altă parte, îi vor pune în altă parte. Dacă nu pot lua decizia finală de investiţie pe baza aşteptărilor economice din proiectele din România, vor merge în altă parte.

Cât timp credeţi că mai avem pentru a lua decizia de a exploata resursele de gaze în mod profitabil? Ştiţi, noi în România promitem ceva, apoi ne mai răzgândim…

Dacă sunteţi o ţară bogată şi vă permiteţi să ţineţi sonde închise, aveţi timp la nesfârşit. Dacă doriţi să demaraţi proiectele şi să generaţi profit pentru cetăţenii din ţara dumneavostră, pentru companiile petroliere, pentru economie în ansamblu, cu cât luaţi o decizie mai repede, cu atât mai bine. Nu aş spune că este o chestiune de zile sau de luni, dar trebuie să vă decideţi într-un interval de timp scurt.

Toată lumea spune că gazul natural este un combustibil de tranziţie, spre electricitate. În cât timp credeţi că electricitatea va substitui 100% gazul în mixul energetic? Mai ales că gazul emite mai puţin carbon, şi este eficient în centralele electrice, pentru că este fexibil.

Da, este foarte flexibil, centralele electrice pe gaz ajută reţeaua, gazul acoperă volatilitatea generării din regenerabil, ajută regenerabilele să se dezvolte. De aceea aş spune că acum regenerabilele au nevoie de gaz şi invers, gazul are nevoie de regenerabile, este o potrivire perfectă. De aceea, ca să vă răspund, cred că dezvoltarea gazului natural în Europa, mai ales pentru noile descoperiri şi noile dezvoltări de zăcăminte se mai poate până în anii 2030-2035, acesta este scenariul nostru pentru Europa. Deci 15-20 de ani, şi ca să nu ieşiţi din această fereastră de oportunitate-şi ştiţi că proiectele în industria noastră au o durată de viaţă de 15-20 de ani, aş spune că ar trebui să o faceţi acum. Ar fi cel mai bine şi cel mai rentabil, cel mai raţional, aş spune.

Cine este IOGP

Asociaţia Internaţională a Producătorilor de Petrol şi Gaze (IOGP) se autodenumeşte vocea industriei petroliere globale. Companiile care fac parte din Asociaţie (81 la număr, printre care giganţii Exxon Mobil, BP, Shell, Total, Chevron, Equinor, Eni, Saudi Aramco) acoperă 40% din producţia globală de petrol şi gaze.

 

 

Politică

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, dezvăluie dimensiunea tragediei sociale din România: 170 000 de persoane primesc venit minim garantat, cu care hrănesc 413 000 de persoane

Publicat cu

pe

Ministrul Muncii și Protecției Sociale a dezvăluit, într-o postare pe pagina de Facebook, numărul total al beneficiarilor reali ai venitului minim.

Astfel, aceștia sunt în număr de peste 413 000, din care 257 000 sunt adulți, dintre care 120 000 sunt persoane apte de muncă, 32 000 au vârsta peste 65 de ani și 156 000 sunt copii, iar dintre aceștia 55 000 au vârsta sub 7 ani.

Ministerul va începe o campanie națională de evaluare a beneficiilor de asistență socială, cu obiectivul de a sprijini persoanele apte muncă să își găsească un loc de muncă și, pe de altă parte, să ajute suplimentar copiii și bătrânii.

Cei apți de muncă beneficiari de venit minim dar care nu au încă un loc de muncă vor fi solicitați să depună muncă pentru comunitatea locală.

Evaluarea beneficiarilor de venit minim, obligatorie prin lege la fiecare 6 luni, nu a mai fost făcută în România de 2 ani.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale a rugat echipele care vor face evaluarea pe teren să aibă o abordare “empatică”, pentru că multe dintre familiile beneficiare de ajutor social se confruntă cu situații dramatice.

Raluca Turcan a mai spus că din moment ce 30% din locurile de muncă existente la nivel național sunt pentru necalificați, obiectivul este oferirea de sprijin pentru obținerea unei calificări prin acces la cursuri de formare.

“Un loc de muncă înseamnă la vârsta activă, un salariu și la bătrânețe, o pensie – adică un nivel de trai mai bun decât cel oferit de ajutorul social”, a mai spus ministrul muncii și protecției sociale.

“O astfel de evaluare națională va asigura premisele unei mai bune calibrări a efortului de ajutor social al statului și va permite identificarea acelor mecanisme care și-au atins limitele și care necesită adaptări pentru a deveni utile unui număr cât mai mare de persoane vulnerabile”, a mai spus Raluca Turcan.

 

Citește mai departe

Politică

Bode joacă tare pentru a opri răfuielile din MAI! A preluat controlul

Publicat cu

pe

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat marți seară la B1 Tv că a preluat de la secretarul de stat Bogdan Despescu, atribuțiile privind coordonarea Direcției Generale de Protecție Internă (serviciul secret al MAI), Direcției Generale Anticorupție (DGA), Corpului de Control al MAI, Direcției de audit a ministerului și Direcției de Comunicare.

Bode pare decis să oprească haosul din MAI în care diverse grupări se sabotează reciproc și a explicat că a preluat în coordonare aceste structuri întrucât ministrul este responsabil de ”asigurarea politicilor Guvernului în domeniul Afacerilor Interne”.

El a precizat că nu întâmplător a preluat aceste atribuții în contextul acuzațiilor lansate de șeful Poliției din Centrul Vechi al Capitalei, Cristian Ghica, privind filajul unor structuri MAI la adresa celor 4 procurori de la Parchetul Capitalei și a adjunctului Poliției Capitalei, Radu Gavriș, surprinși bând o bere pe terasa Hanului Manuc.

Ministrul Lucian Bode a precizat că nu crede sub nicio formă că structuri  MAI au putut face așa ceva, însă a precizat că a cerut un raport în acest sens și că, inclusiv luările de poziție pe Facebook ale polițistului Ghica vor fi cercetate.

”Nu cred ca vreo instituție a statului român, că vorbim de DGPI, că vorbim de DOS, nu cred, refuz să cred că, vreodată, cel puțin în ultimii ani, s-a întâmplat acest lucru. Eu vă asigur că în mandatul meu, acest lucru nu se va întâmpla. Și poate că nu întâmplător…”.

Bode a precizat că atribuțiile privind coordonarea acestor structuri aparținea ministrului de Interne pe vremea ministrului PLUS Dragoș Tudorache, actual europarlamentar. Potrivit ministrului Bode, în decembrie 2019, fostul ministru PNL, Marcel Vela, a transferat atribuțiile privind coordonarea acestor structuri către secretarul de stat responsabil cu ordinea publică, Bogdan Despescu.

În cadrul MAI există diverse conflicte în care protagoniști sunt fostul șef al Poliției, actualmente secretar de stat Bogdan Despescu și comisarul șef Radu Gavriș, fost șef al Serviciului Omoruri din Poliția Capitalei.

În 2016, poliţiştii de la Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei s-au confruntat cu controale venite de la IGP, după ce au lucrat în dosarul privind moartea colegului lor de la Poliţia Rutieră, Bogdan Gigină, aflat în coloana oficială a fostului ministru de interne Gabriel Oprea.

Bogdan Despescu a fost demis de guvernul PSD după o ceartă avută cu ministra Carmen Dan, deși o cercetare disciplinară îl declarase nevinovat. Președintele PSD Liviu Dragnea a cerut demiterea lui Despescu, considerat apropiat de Cotroceni, decizie luată de Mihai Fifor, devenit premier interimar după căderea guvernului condus de Mihai Tudose.

În ceea ce îl privește pe Radu Gavriș, acesta este suspectat că a declanșat și întreținut o campanie de presă împotriva lui Despescu și a altor responsabili MAI prin intermediul unei rețele de ziariști apropiați cu care a colaborat în trecut.

Citește mai departe

Politică

Ministrul Muncii, Raluca Turcan: „Începem procesul de recalculare a pensiilor. Majorarea cu 40% e o iluzie fabricată de PSD”

Publicat cu

pe

Creșterea pensiilor cu 40% este o iluzie, pentru că PSD nu a pregătit majorarea și nu a fost dorită la modul real de către PSD, a declarat, luni, ministrul Muncii şi Protecției Sociale.

“Eu subiectul pensiei aş dori în Guvernul Cîţu să-l scoatem complet din lupta politică şi să spunem foarte limpede următorul lucru: s-a vehiculat foarte mult o majorare de 40% a pensiilor, însă această majorare niciodată nu a fost pregătită şi dorită la modul real. O majorare cu 40% a pensiilor înseamnă un efort bugetar de 138 de miliarde, pe care România în nicio etapă a dezvoltării ei, chiar şi în anii de pandemie, nu şi l-ar fi putut permite. Mai mult decât atât, în momentul în care s-a deschis subiectul acestei iluzorii majorări de 40%, era necesară o etapă de pregătire şi de recalculare a tuturor pensiilor, astfel încât, pe o nouă formulă, să crească pensiile cu 40%. Această etapă a fost angajată prin lege în iunie 2019, când era PSD la guvernare, şi în trei luni de zile ar fi trebuit, printr-un singur ordin de ministru, să înceapă această evaluare a tuturor dosarelor de pensie, să fie pregătite pentru ca după ce se stabileşte formula pe noua lege să apeşi un buton şi pensiile să se recalculeze. Evident că lucrul acesta nu s-a întâmplat”, a afirmat luni, 25 ianuarie, Raluca Turcan, la B1TV, în emisiunea lui Silviu Mănăstire. 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare