Connect with us

Business

Fosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului

Publicat cu

pe

Sursă foto: Turist prin judetul Bacau

Fosta cale ferată Comănești–Asău spune povestea unei tradiții profunde, care a modelat identitatea și economia Văii Trotușului: prelucrarea lemnului. Construită la începutul secolului XX, această linie ferată reflectă cât de veche, organizată și importantă este prelucrarea lemnului în zonă.

Linia Comănești–Asău a făcut parte din rețeaua forestieră dezvoltată la începutul secolului XX pentru valorificarea resurselor naturale ale Văii Asăului – în special lemnul și cărbunele. Această infrastructură a jucat un rol esențial în transformările economice ale orașului Comănești, facilitând exploatarea pădurilor din zonele montane Galion, Asău și Lăloaia și transportul lor eficient către fabrici.

Sursă foto: Turist prin judetul Bacau

Tradiția prelucrării lemnului în Comănești

Comăneștiul are o veche tradiție în prelucrarea lemnului, fiind un centru important de exploatare forestieră în Moldova montană. Încă de la 1890, lemnul extras din pădurile din jur era transportat cu ajutorul funicularelor, apoi cu trenurile forestiere, spre fabrici și ateliere de tâmplărie, dulgherie și construcții.

Până în anii ’50, orașul și satele din jur găzduiau numeroase ateliere de tâmplărie, dulgherie și construcții, unde se realizau grinzi, scânduri, mobilă simplă sau unelte gospodărești – toate bazate pe lemnul local, tăiat iarna și prelucrat primăvara, după tradiția transmisă din tată-n fiu.

Sursă foto: Turist prin judetul Bacau

 

În perioada interbelică și până în anii ’80, Comăneștiul a cunoscut o dezvoltare industrială susținută legată de lemn, odată cu apariția marilor gatere și a uzinelor forestiere, cum ar fi cele de pe Valea Uzului sau din zona Asău. Aceste unități ofereau locuri de muncă pentru sute de oameni și furnizau material lemnos pentru întreaga regiune a Moldovei.

Declinul de la inceputul anilor ’90 și renașterea industriei de prelucrare a lemnului odată cu modernizarea fostului combinat de către HS Timber Group

La începutul anilor ’90, combinatul de prelucrare a lemnului din Comănești – un pilon al economiei locale – ajunsese în pragul falimentului. Devalizat și aproape abandonat, părea sortit uitării, ca multe alte unități industriale postcomuniste. Totuși, Comăneștiul a avut șansa unor investiții strategice din partea HS Timber Group, care a readus la viață o tradiție amenințată cu dispariția.

În 2010, fabrica a fost preluată și complet modernizată de HS Timber Group. Printr-o investiție de peste 35 de milioane de euro în tehnologii de vârf și echipamente moderne, vechea unitate a fost transformată într-una dintre cele mai mari și eficiente fabrici de panel din lume – HS Baco Panels.

Astăzi, HS Baco Panels nu doar că a triplat capacitatea de producție și a dublat numărul de angajați, dar a devenit un reper internațional în valorificarea completă a lemnului, fără risipă. Chiar și lemnul de calitate inferioară, care în alte părți ar fi considerat deșeu, este transformat la Comănești în produse utilizabile în industria mobilei, a designului interior sau în construcții.

HS Baco Panels joacă un factor crucial în reducerea șomajului local și sprijinirea familiilor din regiune. Compania este unul dintre cei mai mari angajatori de pe Valea Trotușului, asigurând peste 700 de locuri de muncă pentru oamenii din comunitate și din zonele limitrofe.

Pentru unii angajați, aceasta a fost șansa să revină în țară după o lungă perioadă în străinătate și de a putea fi acum, în localitatea natală, alături de familie.

De asemenea, HS Baco Panels joacă un rol esențial în formarea unei forțe de muncă locale calificate prin oferirea de stagii de practică plătite pentru elevii din învățământul tehnologic. Aceste stagii oferă și posibilitatea de angajare pentru absolvenți și le oferă tinerilor șansa de a rămâne în orașul natal și de a contribui activ la dezvoltarea economiei locale.

Impactul economic este vizibil și la nivel local, HS Baco Panels având o contribuție de 1,7 milioane de lei în 2024 la bugetul orașului Comănești. Aceasta arată cât de importantă este fabrica nu doar pentru locurile de muncă, dar și pentru susținerea infrastructurii și a serviciilor publice din Comănești.

Despre HS Timber Group

HS Timber Group este una dintre companiile de top din industria de prelucrare a lemnului, la nivel mondial. Compania are peste 2.700 de angajaţi care lucrează în șapte unități de producție din Germania, Finlanda, Lituania, Argentina și România și deservește clienți comerciali şi industriali în peste 80 de ţări din întreaga lume.

În România, HS Timber Group are peste 1.500 de angajați în fabricile din Comănești (Bacău), Reci (Covasna) și Rădăuți (Suceava). În 2024, compania a contribuit la bugetul de stat al României cu circa 100 de milioane de lei.

 

Business

Acord de cooperare între UNNPR și Camera Federală a Notarilor din Germania

Publicat cu

pe

Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR) a semnat astăzi, 5 mai 2026, un acord de cooperare cu Camera Federală a Notarilor din Germania (Bundesnotarkammer), punând astfel bazele unui parteneriat solid care deschide noi oportunități de colaborare și dezvoltare instituțională pentru cele două notariate.

Evenimentul a avut loc cu prilejul reuniunii bilaterale găzduite de notariatul român la sediul UNNPR. Discuțiile au vizat o serie de teme de actualitate relevante pentru partenerii de dialog, între care evoluțiile juridice recente din România și Germania, cu accent pe: digitalizarea activității notariale, identitatea digitală pentru companii – European Business Wallet și impactul noilor tehnologii asupra profesiei.

Pe agenda reuniunii au mai figurat discuții pe următoarele teme: protecția persoanelor vulnerabile, prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și reprezentarea notariatelor naționale la nivelul organizațiilor profesionale la nivel internațional – UINL și CNUE.

Din delegația notariatului german au făcut parte: dl. Markus Sikora – Președintele Bundesnotarkammer, dl. Peter Stelmaszczyk – Președintele Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană (CNUE) pentru anul 2023 și dl. Johannes Rübbeck – Reprezentantul Bundesnotarkammer la Bruxelles.

Notariatul român a fost reprezentat de: dna. Laura Badiu – Președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dl. Sorin Marina – Vicepreședinte al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dna. Mihaela Durnescu – Președintele Camerei Notarilor Publici București, dl. Stila Cocea și dl. Octavian Rogojanu – membri al Comisiei pentru organizarea și desfășurarea activității de relații internaționale din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Dialogul cu partenerii germani și semnarea acordului de cooperare între UNNPR și Bundesnotarkammer confirmă angajamentul notariatului național în direcția extinderii cooperării în cadrul rețelei notariale europene, în contextul în care adaptarea la noile realități juridice și tehnologice reprezintă un imperativ pentru modernizarea profesiei.

 

Citește mai departe

Business

Mihai Daraban: România este poarta de intrare în UE pentru companiile din Turcia

Publicat cu

pe

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a participat, în data de 29 aprilie a.c., la ceremonia de deschidere a evenimentului „Delegația Comercială și Întâlnirile de Afaceri Turcia–România”, organizat de Adunarea Exportatorilor din Turcia (TIM).

Evenimentul a reunit exportatori de top din Turcia și reprezentanți ai mediului de afaceri românesc în cadrul unor sesiuni de întâlniri business-to-business (B2B), acoperind sectoare precum: industria auto, chimie, construcții, produse alimentare, medicale și ambalaje.

În cadrul ceremoniei de deschidere, președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a subliniat avantajul competitiv pe care îl oferă România companiilor turce care aleg să se înregistreze pe piața locală. „Înregistrarea unei companii în România nu înseamnă doar prezență pe piața românească. Înseamnă intrarea în Uniunea Europeană pe cea mai accesibilă și mai prietenoasă poartă pe care o oferă blocul comunitar. Din momentul în care o companie turcă se înregistrează în România, devine persoană juridică română și, prin urmare, persoană juridică a Uniunii Europene — cu toate drepturile care decurg din acest statut. Vorbim despre acces la fonduri europene, participare la licitații publice din toate cele 27 de state membre, acces la instrumente financiare și programe de finanțare dedicate companiilor europene. Acest lucru nu este o facilitate administrativă, este un avantaj strategic foarte important.”

La rândul său, E.S. dl Özgür Kıvanç Altan, Ambasadorul Republicii Turcia la București, a declarat: „Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene. România este, la rândul său, numărul unu pentru noi în această parte a lumii. Investițiile turce în România depășesc 12 miliarde de dolari — și subliniez că vorbim despre economie reală, nu despre instrumente financiare abstracte. Companiile noastre de construcții contribuie concret la modernizarea infrastructurii românești. Companiile noastre de energie au investit aproape 2 miliarde de euro doar în 2024 în fotovoltaic. Aceasta este cooperarea care contează.”

Citește mai departe

Business

România și Turcia își întăresc alianța economică: focus pe investiții și parteneriate strategice

Publicat cu

pe

Relațiile economice dintre România și Turcia intră într-o nouă etapă de consolidare, în urma întâlnirilor B2B organizate de Adunarea Exportatorilor din Turcia, care a adus la București o delegație de top a mediului de afaceri turc. 

Evenimentul a reunit lideri de top din mediul instituțional și de afaceri, fiind deschis de președintele Camera de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, alături ambasadorul Turciei la București, Özgür Kıvanç Altan, președintele Adunării Exportatorilor din Turcia, Mustafa Gültepe, și vicepreședintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD), Gürsel Öztürkmen.

„Relațiile comerciale dintre România și Turcia sunt într-o creștere constantă, depășind pragul de 10 miliarde în schimburi bilaterale. Datele pentru 2025 indică un nivel și mai ridicat, ceea ce confirmă dinamica pozitivă a acestui parteneriat”, a declarat Mihai Daraban. Acesta a subliniat că în România activează aproape 20.000 de companii cu cel puțin un acționar turc, cu un capital subscris de aproximativ 840 de milioane de euro și investiții directe care depășesc 1 miliard de euro.

Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene, iar companiile turce folosesc tot mai mult România ca platformă de acces către piața europeană, beneficiind de avantajele apartenenței țării noastre la UE, a adăugat președintele CCIR.

Mihai Daraban, președintele CCIR

Mustafa Gültepe, președinte al Adunării Exportatorilor din Turcia, a indicat 20 de miliarde de dolari ca țintă pentru 2028 a schimburilor comerciale bilaterale. 

„Suntem două națiuni care împart aceeași geografie, aceeași mare și aceeași viziune pentru viitor. Putem depăși obiectivele actuale și putem atinge niveluri mult mai ridicate ale schimburilor comerciale”, a declarat acesta, evidențiind apoi avantajele competitive ale Turciei ca hub regional de producție și complementaritatea dintre economiile celor două state.

La rândul său, Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Republicii Turcia în România, a accentuat dimensiunea strategică a relației bilaterale: „Suntem parteneri strategici și aliați în cadrul NATO. Colaborarea noastră în domeniul securității întărește încrederea necesară pentru dezvoltarea relațiilor economice.”

Diplomatul a adăugat că investițiile turcești în România sunt, în realitate, mai mari decât cele raportate oficial, estimările indicând un volum total de aproximativ 12 miliarde de euro, incluzând și investițiile indirecte.

„Obiectivele actuale privind schimburile comerciale sunt, în opinia noastră, modeste. Avem capacitatea de a le depăși, inclusiv prin susținerea reciprocă a lanțurilor de aprovizionare,” a adăugat acesta.

Ambasadorul Republicii Turcia în România a pus accent și pe necesitatea îmbunătățirii infrastructurii de transport între cele două state: „Este esențial să dezvoltăm conectivitatea logistică pe cale terestră. Trebuie să ajungem în punctul în care deplasarea între Istanbul și București să se poată face în 5–6 ore, inclusiv prin dezvoltarea unor linii de transport feroviar de mare viteză.”

Vicepreședintele Turkish Business People Association (TIAD), Gürsel Öztürkmen, a subliniat rolul esențial al comunității de afaceri turce. Acesta a declarat că organizația contribuie direct la dezvoltarea relațiilor economice româno-turce, iar aproximativ 95% din capitalul turcesc investit în România este reprezentat de companii membre. Investițiile acoperă domenii-cheie precum banking, industrie, automotive, energie și sănătate, fiind susținute de companii importante precum Garanti Bank, Ford Otosan sau Beko. Totodată, organizația oferă sprijin activ tuturor companiilor interesate să intre pe piața românească.

Evenimentul organizat la București extinderea parteneriatelor, stimularea investițiilor și crearea de noi joint venture-uri între companiile din cele două state.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare