Connect with us

Publicat cu

pe

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, critică, într-un interviu pentru RFI, ”toate legile populiste” adoptate recent de Parlament în contextul coronavirusului. 

”Ceea ce văd eu în Parlament este un concurs de populism și am cerut asta din primul moment, să nu se facă așa ceva, pentru că presiunea pe buget este foarte mare. Bineînțeles că vrem să-i ajutăm pe toți românii acum afectați, dar trebuie să o facem foarte atent și să ne uităm cum luăm măsuri care să meargă direct acolo unde este nevoie acum, în acest moment”, a declarat Florin Cîțu.

Ministrul de Finanțe critică ”toate legile populiste” adoptate de Parlament în contextul coronavirusului: ”Este vorba de toate legile populiste pe care le-am văzut în această perioadă. PNL a fost singurul partid care s-a opus acestui populism, pentru că PNL cred că e singurul partid care înțelege că nu avem foarte multe gloanțe cu care să tragem și că trebuie să folosim fiecare măsură pe care o avem, țintit. Eu știu că se exploatează acum politic faptul că nu mai este nevoie să avem o limită de deficit, asta este adevărat, dar în același timp, ce nu înțeleg cei din Parlament și asta arată lipsa de alfabetism economic, că nu doar mărimea deficitului contează, contează să finanțezi acest deficit și astăzi suntem într-o competiție cu toate țările din lume pentru a atrage capital, să finanțăm deficitul”.

Business

„Preluarea proiectului din Marea Neagră nu este lipsită de riscuri pentru Romgaz” – surse din piața de energie

Publicat cu

pe

Ponta, despre Romgaz şi Transgaz: Gazul este al ţării, taxele locale rămân la Mediaş

„Dacă Romgaz va face greșeli in gestionarea implicării in proiectul legat de exploatarea gazelor din Marea Neagră, nu este exclus falimentul companiei de stat”, avertizează surse autorizate din piața de energie, care atrag atenția asupra faptului ca este un proiect extrem de dificil, chiar si pentru companiile internaționale care au experiență vasta in extragerea de gaze de la mare adâncime.

„Sunt maxim 7 companii la nivel internațional care dețin aceasta capacitate, de aceea ieșirea Exxon Mobil din proiect nu ar trebui sa facă pe nimeni foarte fericit. Experiența Romgaz in astfel de proiecte este zero. Una e sa extragi gaz din podișul Transilvaniei si cu totul altceva de la peste 2.000 de metri adâncime din Marea Neagra. Trebuie maxim de atenție din partea Romgaz, pentru care un astfel de proiect ori duce compania la un alt nivel, ori o baga in faliment”, au mai declarat sursele citate.

Directorul general al Romgaz, Aristotel Jude, a declarat, potrivit site-ului financialintelligence.ro, ca proiectul Neptun Deep reprezintă o oportunitate strategica pentru Romania, reprezentând o resursa importanta de gaze naturale in vederea asigurării securității energetice a tarii.

Consiliul de administrație al SNGC Romgaz a anunțat luni 22 martie ca a avizat încheierea contractului de vânzare a tuturor acțiunilor emise, reprezentând 100% din capitalul social al companiei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited care deține 50% din drepturile si obligațiile acordului petrolier pentru offshore XIX Neptun din Marea Neagra.

Romgaz plătește pentru aceasta achiziție 1.06 miliarde de dolari. Cel puțin alte 2 miliarde de dolari vor fi necesari ca investiții asumate de Romgaz.

Aristotel Jude a mai declarat ca potrivit estimărilor Romgaz, prima producție de gaze naturale din respectivul perimetru va fi obținuta la sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027.

Citește mai departe

Business

Șapte motive din cauza cărora inflația a scumpit traiul zilnic peste tot în lume

Publicat cu

pe

De la achiziționarea produselor de uz casnic și a alimentelor, până la costul încălzirii locuințelor, traiul zilnic este mai scump, nu doar în Anglia, ci și în restul lumii, transmite BBC.

Inflația la nivel global – pragul la care prețurile cresc – a atins cel mai înalt nivel din 2008 până în prezent. Iată câteva motive pentru care s-a întâmplat acest lucru.

1. Creșterea prețurilor plătite pentru energia electrică sau pentru carburanți

  • Prețurile carburanților au scăzut la debutul pandemiei de COVID-19, dar reversul a apărut ulterior și suma plătită de oameni pentru un plin la mașină a ajuns la valoarea maximă atinsă în ultimii 7 ani.
  • Un galon de benzină (3,78 litri) în Statele Unite ale Americii costă, în prezent, aproximativ 3.31$, pe când, în urmă cu un an, avea tariful de 2.39$. Situația a fost similară și în Europa și Anglia.
  • Prețul gazului de consum a crescut, de asemenea, foarte brusc, fapt ce a generat plata unor facturi mai mari pentru încălzirea locuinței pentru oamenii de pretutindeni.
  • Cererea crescută din Asia pentru aceste resurse, dar și iarna geroasă de anul trecut din Europa au afectat rezervele de gaze naturale și au determinat creșterea prețului acestora.

2. Producția insuficientă de bunuri în raport cu cererea de pe piață

  • Prețul multor bunuri de consum a crescut vertiginos în timpul pandemiei.
  • Consumatorii au rămas în case în timpul carantinei, fapt ce a generat o cerere mare pentru bunurile de consum și dorința acestora de a investi mai mult în îmbunătățirea mediului de acasă întrucât nu puteau pleca în vacanțe sau nu puteau ieși la restaurante.
  • Mulți producători din zone precum Asia au fost nevoiți să își închidă afacerile în timpul carantinei din cauza restricțiilor împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2, iar cei ce au rămas pe piață au avut dificultăți în a satisface nevoia clienților din punct de vedere al cantității de bunuri produse.
  • Cauza scumpirilor este reprezentată de insuficiența materiei prime precum: plasticul, cimentul sau oțelul. Lemnul folosit în construcții costă acum cu 80% mai mult decât în anul 2021 în Anglia, dar și-a dublat prețul și în Statele Unite ale Americii.
  • Retaileri mari precum Nike și Costco din America au fost nevoiți să își crească prețurile din cauza costurilor mai mari necesare pentru a susține lanțul de aprovizionare.
  • Și mai este vorba și despre un deficit al producției microcipurilor, componente esențiale pentru mașini, calculatoare sau anumite electrocasnice.

3. Costurile de livrare

  • Companiile internaționale de livrare – cele care transportă bunurile de larg consum la destinație – au fost copleșite de cererea mare apărută în timpul pandemiei.
  • Expedierea unul singur container de dimensiuni medii preluat din Asia, cu destinația Europa, costă acum 17,000$, de 10 ori mai mult decât în anul precedent (1500$).
  • Această criză a fost influențată și de creșterea bruscă a taxelor de livrare în mediul aerian și problema a devenit și mai mare în momentul în care s-a declanșat o criză de personal în cazul șoferilor de tiruri în Europa.
  •  Neajunsurile transportului bunurilor au părut că se disipă în luna decembrie, moment în care Statele Unite ale Americii si-au revenit, având parte de importuri masive.
  • Totuși, noua tulpină de virus, Omicron, dar și viitoarele versiuni de COVID-19 ce ar putea apărea amenință aceste reușite.

4. Salariile crescute

  • Mulți oameni au părăsit câmpul muncii sau și-au schimbat jobul în timpul pandemiei de COVID-19.
  • În Statele Unite ale Americii, luna aprilie a reprezentat perioada în care patru milioane de angajați au demisionat de la locul de muncă – potrivit Departamentului Forței de Muncă – acesta fiind cel mai mare record înregistrat până acum.
  • În consecință, firmele au întâmpinat probleme în recrutarea personalului pentru funcții precum șoferi, muncitori în industria alimentară sau ospătari.
  • Un studiu realizat pe un eșantion de 50 de mari retaileri a căror activitate se desfășoară pe teritoriul Statelor Unite ale Americii a relevat faptul că 94% dintre aceștia au întâmpinat probleme în a găsi alți angajați pentru acele posturi.
  • Astfel, companiile au fost nevoite să crească salariile și să ofere bonusuri de angajare pentru a atrage și a păstra angajații. McDonald’s și Amazon au oferit bonusuri de angajare cuprinse în intervalul 200$ – 1000$.
  • Toate aceste costuri adiționale cu salariile angajaților ajung să fie suportate, la final, tot de către consumatori. Brandul Next, cunoscut la nivel global, a pus creșterile prețurilor din incipitul anul 2022 pe baza salariilor ce au atins cote record în ultima perioadă.

5. Impactul climatic

  • Vremea extremă din unele zone ale globului a contribuit și ea la fenomenul inflației.
  • Furnizorii de uleiuri au fost afectați de tornadele Ida și Nicholas ce au trecut pe lângă golful Mexicului și au impietat infrastructura acestei ramuri industriale din Statele Unite ale Americii.
  • Și problemele legate de cererea pentru microcipuri au fost agravate de furtuna puternică  ce s-a abătut asupra Texasului în iarna lui 2021  și, implicit, a fabricilor din zona respectivă, în ultimul an.
  • Costul cafelei a crescut brusc după ce Brazilia, cel mai mare producător din lume, a avut o recoltă săracă, aceasta fiind cauzată de cea mai severă secetă din ultimul secol.

6. Costurile vamale

  • Mai multe costuri de import au contribuit și ele la creșterea prețurilor produselor. Regulile de transport internațional în urma Brexitului implică reducerea importurilor din Europa către Anglia cu aproximativ un sfert în prima jumătate a anului 2021.
  • Taxele de roaming vor fi aplicate pentru cetățenii britanici care călătoresc în Europa.
  • Concomitent, Statele Unite ale Americii au inclus tarife de import pentru bunurile aduse din China în prețul plătit de consumator sub forma unor sume mai mari achitate de clienți la casa de marcat.
  • Sancțiunile impuse de America pentru gigantul producător de telefoane Huawei au afectat prețurile și lanțul de distribuție al produselor vândute către americani de această companie.

7. Finalul alocării fondurilor de ajutor pentru a face față pandemiei

  • Guvernele din întreaga lume au oferit un sprijin financiar afacerilor pentru a le ajuta să facă față impactului pandemiei de COVID-19 asupra economiei.
  • Cheltuielile publice au crescut și împrumuturile guvernamentale au avut o rată mai mare în această perioadă, fapt ce a dus la creșteri ale prețurilor, contribuind, astfel, la generarea unui nivel de trai mai scăzut, întrucât salariile majorității angajaților au rămas constante.
  • Multe economii dezvoltate aveau deja implementate politici menite să protejeze angajații precum acordarea unor concedii sau a unor ajutoare sociale menite să îi ajute pe cei cu salarii mai mici.
  • Unii economiști avertizează că aceste politici ar putea crește gradul inflației pe măsură ce programele de sprijin și ajutor pentru afaceri se apropie de final.

 

 

 

Citește mai departe

Business

Firma de avocatură LDDP, victorie pentru statul român în procesul de la Washington cu frații Micula

Publicat cu

pe

Printr-o decizie emisă la data de 4 ianuarie 2022 de Comitetul ad-hoc de anulare constituit sub auspiciile Centrului internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții (ICSID) de pe lângă Banca Mondială, a fost respinsă cererea de anulare a hotărârii arbitrale din 5 Martie 2020, prin care un tribunal arbitral internațional a respins pretențiile împotriva României în valoare de peste 9 miliarde de lei, formulate de Ioan și Viorel Micula și de mai multe societăți române asociate acestora, inclusiv S.C. Scandic Distilleries SA („Reclamanții”).

Decizia comitetului de anulare închide final procedurile arbitrale inițiate de Reclamanți în anul 2014 în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor („Tratatul”). În cadrul arbitrajului, Reclamanții au susținut că România și-a încălcat obligațiile internaționale în temeiul Tratatului, nereușind să aplice în mod adecvat legile privind impozitarea băuturilor spirtoase și prin adoptarea unui nou regim de prețuri pentru apa minerală.  Tribunalul arbitral a respins cererea Reclamanților și a constatat că „România s-a angajat în eforturi serioase și vizibile pentru a își aplica legile privind impozitarea în legătură cu alcoolul.” și că România „a arătat că are un mecanism complex pentru aplicarea legilor sale, o strategie prin care se asigură aplicarea în mod eficient din perspectiva costurilor și o structură de executare atât la nivel de gospodărie individuală, cât și la nivel de producător industrial, implicând ANAF, Vama și DG Antifraudă.”. La rândul său, prin decizia din 4 ianuarie 2022, Comitetul ad-hoc a decis, în mod contrar susținerilor Reclamanților, că tribunalul arbitral nu a încălcat regulile fundamentale de procedură și s-a referit la toate susținerile formulate de Reclamanți în arbitraj.

România a fost apărată în cadrul arbitrajului de un consorțiu format din firmele de avocatură „Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP” din București și „LALIVE” din Geneva, Elveția. Echipele de avocați au fost formate din prof. Crenguța Leaua, dr. Gheorghe Matei, prof. Stefan Deaconu, Marius Grigorescu, Raluca Popa și Corina Tănase, din cadrul LDDP, și de Dr. Veijo Heiskanen, Matthias Scherer, Laura Halonen (consultant), Sam Moss și Alptug Tokeser, din cadrul LALIVE.

Cu privire la hotărârea arbitrală, Crenguța Leaua, din cadrul LDDP, a declarat: „Suntem foarte mulțumiți de rezultatul pozitiv al dosarului, prin care Comitetul ad-hoc a respins cererea de anulare formulată de reclamanți și a confirmat hotărârea arbitrală anterioară prin care se arăta că România nu a încălcat Tratatul Suedia-România. Suntem la finalul unei dispute care a durat peste 7 ani, fiind unul dintre cele mai complexe dosare, în care probleme de drept fiscal substanțial   și procedural, din perspectivă macroeconomică, au fost introduse într-un arbitraj de investiții. De asemenea, suntem foarte bucuroși că aceasta este cea de a cincea victorie a echipelor Lalive și Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP în apărarea României în arbitraje investiționale. ”

Dr. Veijo Heiskanen și Matthias Scherer de la LALIVE SA au declarat: „Echipa noastră a fost onorată să reprezinte România în această chestiune importantă și suntem foarte mulțumiți de rezultat, care nu s-ar fi putut realiza fără colaborarea armonioasă cu Ministerul Finanțelor și cu alte agenții guvernamentale române, precum și cu colega noastră Crenguța Leaua și echipa ei de la LDDP.

Despre LDDP și LALIVE SA

Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP are sediul în București și se clasează în GAR 100 ca o firmă de avocatură de arbitraj de nivel mondial, mulți dintre avocații săi fiind clasați ca specialiști de top în arbitraj comercial și investițional. Alte domenii de expertiză includ dreptul fiscal, dreptul construcțiilor, dreptul tehnologiei, energia și resursele naturale, dreptul mediului, dreptul aviației, dreptul comercial și dreptul administrativ.

LALIVE este o firmă de avocatură internațională și independentă, cu birouri la Geneva, Zurich și Londra, și este un lider global în arbitrajul internațional. Aceasta consiliază și reprezintă clienții în procedurile desfășurate în conformitate cu toate regulile internaționale de arbitraj într-o varietate de domenii și este clasată în mod constant printre principalele practici de arbitraj din întreaga lume. Implicarea firmei într-o serie de dispute importante de mai multe miliarde între stat și investitori i-a adus recunoașterea drept una dintre societățile de vârf din acest domeniu. Specialiștii în arbitrajul de investiții ai societății acționează în mod regulat ca avocați pentru state și investitori la nivel mondial și sunt desemnați ca arbitri în litigiile care apar din tratate de investiții bilaterale și multilaterale, contracte de investiții și alte instrumente și implică o gamă largă de industrii, inclusiv energie, construcții, minerit, telecomunicații și transport.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare