Connect with us

Business

Firma de avocatură LDDP, victorie pentru statul român în procesul de la Washington cu frații Micula

Publicat cu

pe

Printr-o decizie emisă la data de 4 ianuarie 2022 de Comitetul ad-hoc de anulare constituit sub auspiciile Centrului internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții (ICSID) de pe lângă Banca Mondială, a fost respinsă cererea de anulare a hotărârii arbitrale din 5 Martie 2020, prin care un tribunal arbitral internațional a respins pretențiile împotriva României în valoare de peste 9 miliarde de lei, formulate de Ioan și Viorel Micula și de mai multe societăți române asociate acestora, inclusiv S.C. Scandic Distilleries SA („Reclamanții”).

Decizia comitetului de anulare închide final procedurile arbitrale inițiate de Reclamanți în anul 2014 în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor („Tratatul”). În cadrul arbitrajului, Reclamanții au susținut că România și-a încălcat obligațiile internaționale în temeiul Tratatului, nereușind să aplice în mod adecvat legile privind impozitarea băuturilor spirtoase și prin adoptarea unui nou regim de prețuri pentru apa minerală.  Tribunalul arbitral a respins cererea Reclamanților și a constatat că „România s-a angajat în eforturi serioase și vizibile pentru a își aplica legile privind impozitarea în legătură cu alcoolul.” și că România „a arătat că are un mecanism complex pentru aplicarea legilor sale, o strategie prin care se asigură aplicarea în mod eficient din perspectiva costurilor și o structură de executare atât la nivel de gospodărie individuală, cât și la nivel de producător industrial, implicând ANAF, Vama și DG Antifraudă.”. La rândul său, prin decizia din 4 ianuarie 2022, Comitetul ad-hoc a decis, în mod contrar susținerilor Reclamanților, că tribunalul arbitral nu a încălcat regulile fundamentale de procedură și s-a referit la toate susținerile formulate de Reclamanți în arbitraj.

România a fost apărată în cadrul arbitrajului de un consorțiu format din firmele de avocatură „Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP” din București și „LALIVE” din Geneva, Elveția. Echipele de avocați au fost formate din prof. Crenguța Leaua, dr. Gheorghe Matei, prof. Stefan Deaconu, Marius Grigorescu, Raluca Popa și Corina Tănase, din cadrul LDDP, și de Dr. Veijo Heiskanen, Matthias Scherer, Laura Halonen (consultant), Sam Moss și Alptug Tokeser, din cadrul LALIVE.

Cu privire la hotărârea arbitrală, Crenguța Leaua, din cadrul LDDP, a declarat: „Suntem foarte mulțumiți de rezultatul pozitiv al dosarului, prin care Comitetul ad-hoc a respins cererea de anulare formulată de reclamanți și a confirmat hotărârea arbitrală anterioară prin care se arăta că România nu a încălcat Tratatul Suedia-România. Suntem la finalul unei dispute care a durat peste 7 ani, fiind unul dintre cele mai complexe dosare, în care probleme de drept fiscal substanțial   și procedural, din perspectivă macroeconomică, au fost introduse într-un arbitraj de investiții. De asemenea, suntem foarte bucuroși că aceasta este cea de a cincea victorie a echipelor Lalive și Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP în apărarea României în arbitraje investiționale. ”

Dr. Veijo Heiskanen și Matthias Scherer de la LALIVE SA au declarat: „Echipa noastră a fost onorată să reprezinte România în această chestiune importantă și suntem foarte mulțumiți de rezultat, care nu s-ar fi putut realiza fără colaborarea armonioasă cu Ministerul Finanțelor și cu alte agenții guvernamentale române, precum și cu colega noastră Crenguța Leaua și echipa ei de la LDDP. ”

Despre LDDP și LALIVE SA

Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP are sediul în București și se clasează în GAR 100 ca o firmă de avocatură de arbitraj de nivel mondial, mulți dintre avocații săi fiind clasați ca specialiști de top în arbitraj comercial și investițional. Alte domenii de expertiză includ dreptul fiscal, dreptul construcțiilor, dreptul tehnologiei, energia și resursele naturale, dreptul mediului, dreptul aviației, dreptul comercial și dreptul administrativ.

LALIVE este o firmă de avocatură internațională și independentă, cu birouri la Geneva, Zurich și Londra, și este un lider global în arbitrajul internațional. Aceasta consiliază și reprezintă clienții în procedurile desfășurate în conformitate cu toate regulile internaționale de arbitraj într-o varietate de domenii și este clasată în mod constant printre principalele practici de arbitraj din întreaga lume. Implicarea firmei într-o serie de dispute importante de mai multe miliarde între stat și investitori i-a adus recunoașterea drept una dintre societățile de vârf din acest domeniu. Specialiștii în arbitrajul de investiții ai societății acționează în mod regulat ca avocați pentru state și investitori la nivel mondial și sunt desemnați ca arbitri în litigiile care apar din tratate de investiții bilaterale și multilaterale, contracte de investiții și alte instrumente și implică o gamă largă de industrii, inclusiv energie, construcții, minerit, telecomunicații și transport.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

You must be logged in to post a comment Login

Scrie un comentariu

Business

România–Pakistan: oportunități de cooperare economică, discutate la Constanța

Publicat cu

pe

 

Relațiile economice dintre România și Pakistan au fost tema unei întâlniri desfășurate astăzi, 8 octombrie a.c., la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), în cadrul misiunii comerciale desfășurate în România de Pakistan–Romania Business Council (PRBC).

Delegația pakistaneză, condusă de Atif S. Farooqi, a fost întâmpinată de Ruxandra Serescu, Director general al CCINA Constanța. La întâlnire au participat Adriana Arghirescu, Viceprimar al municipiului Constanța, și Sohail Shamim Firpo, Președintele Pakistan–Romania Business Council, alături de reprezentanți ai mediului de afaceri.

Vizita delegației în România a inclus București, Constanța, CCINA Constanța și Portul Constanța, precum și Brașov, într-un traseu care a urmărit contactul direct cu importante centre economice și cu mediul de afaceri românesc.

La Constanța, discuțiile s-au concentrat pe potențialul economic al județului și pe identificarea unor direcții concrete de colaborare între companiile românești și cele pakistaneze. Printre domeniile de interes s-au numărat transportul maritim și logistica, agricultura, industria textilă, energia, soluțiile de climatizare, tehnologia informației și securitatea cibernetică.

Un punct important al dialogului l-a reprezentat memorandumul de cooperare semnat în luna martie între Portul Constanța și Portul Karachi, întâlnirea de astăzi constituind o continuare a demersurilor pentru dezvoltarea schimburilor comerciale și logistice dintre România și Pakistan.

Delegația pakistaneză a vizitat și Portul Constanța, unde a avut ocazia să cunoască infrastructura portuară și să discute despre oportunități de cooperare în domeniul transportului și logisticii.

Pentru CCINA Constanța, întâlnirea a fost un prilej de a facilita contactul direct între reprezentanții mediilor de afaceri din România și Pakistan și de a deschide noi direcții de dialog și colaborare.

Citește mai departe

Business

CCIR a găzduit Forumul de Afaceri România – Pakistan, în marja misiunii economice pakistaneze în România

Publicat cu

pe

 

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Consiliul de Afaceri Pakistan – România (PRBC) și cu Ambasada României în Republica Islamică Pakistan, a organizat, în data de 6 octombrie a.c., Forumul de Afaceri România – Pakistan.

Evenimentul s-a desfășurat în marja misiunii economice pakistaneze în România, condusă de dl. Atif Farooqi, consul onorific desemnat al României în provincia Sindh, și a reunit companii pakistaneze din domenii precum: IA, minerit, logistică, transport maritim, management portuar, textile și agritech, alături de companii, autorități și universități din România.

„Relația economică româno-pakistaneză este una stabilă și în creștere constantă. Lucrătorii pakistanezi din România sunt deja foarte bine integrați, iar competențele lor se regăsesc nu doar în livrări sau în transportul de persoane, ci și în fabricile din industria agroalimentară, a mobilei sau chiar în construcțiile navale. Ei sunt cei care pun baza unei punți între țările noastre, iar pas cu pas această punte va deveni tot mai solidă. Un semnal important în acest sens este și acordul încheiat recent între Portul Constanța și Portul Karachi, care creează un cadru durabil pentru facilitarea comerțului dintre Asia și Europa. Întâlnirile B2B sunt întotdeauna primul pas pentru a face afaceri, iar CCIR și camerele de comerț și industrie județene, susțin aceste inițiative, precum și companiile pakistaneze care aleg România”, a declarat dl Ovidiu Silaghi, secretar general al CCIR.

E.S. dl Ilyas Mehmood Nizami, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan în România, a evocat cooperarea industrială istorică, inclusiv rafinăria construită cu sprijin românesc la Karachi, și a indicat ca direcții de cooperare energia curată, infrastructura, IT-ul, educația și industria de apărare. „Cu peste 240 de milioane de locuitori, Pakistanul este a cincea cea mai populată țară din lume și oferă o piață uriașă, cu oportunități semnificative de import și export, pentru orice om de afaceri. Guvernul Pakistanului este pregătit să îi întâmpine și să îi sprijine pe investitorii români, iar eu și echipa ambasadei ne angajăm să facilităm legăturile dintre comunitățile de afaceri ale celor două țări”, a declarat ambasadorul.

Dl. Atif Farooqi a subliniat complementaritatea celor două economii: „România oferă Pakistanului acces direct la Uniunea Europeană, în timp ce Pakistanul oferă companiilor românești o piață amplă și dinamică, o poziție strategică și oportunități în comerț, investiții, tehnologie, agricultură, logistică, educație și asocieri în participațiune. Trebuie să transformăm acum acest potențial în parteneriate reale, investiții reale și proiecte de afaceri concrete.”

Citește mai departe

Business

TNF 2026: Cele mai performante companii din România ating o cifră de afaceri cumulată de aproape 300 de miliarde de euro

Publicat cu

pe

 

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a finalizat statisticile referitoare la Topul Național al Firmelor 2026, cel mai important clasament al companiilor performante din România, realizat în baza analizei a 945.739 de bilanțuri financiar-contabile.

Cele 12.943 de companii clasate pe primele 10 poziții, care activează în cele șapte domenii de activitate analizate (industrie, servicii, comerț, turism, cercetare-dezvoltare și high-tech, agricultură-silvicultură-pescuit și construcții) au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 299,47 miliarde euro, în creștere cu 4,34% față de anul anterior.

De asemenea, profitul din exploatare a crescut cu 2,39%, ajungând la 26,5 miliarde euro, reprezentând 8,86% din cifra totală de afaceri. Cele 12.943 de firme incluse în primele 10 poziții angajează un total de 1.373.720 de salariați.

„Se vorbește mult în spațiul public despre o economie românească aflată în dificultate. Cifrele Topului Național al Firmelor 2026 spun însă o altă poveste: situația nu este atât de rea pe cât se vehiculează. Cele mai performante companii din România se apropie de pragul de 300 de miliarde de euro cifră de afaceri, cu o creștere de peste 4% față de anul trecut, iar profitul din exploatare a urcat la 26,5 miliarde de euro. Aceste firme asigură locuri de muncă pentru aproape 1,4 milioane de oameni. Nu spun că nu există probleme reale în economia românească, dar avem companii care investesc, produc și generează profit, iar ele merită să fie văzute, nu ignorate într-un discurs dominat de pesimism”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.

Din perspectiva structurii pe domenii, industria și serviciile domină clasamentul ca număr de companii (34,39%, respectiv 28,77%), în timp ce din punct de vedere al cifrei de afaceri, comerțul deține cea mai mare pondere (43,54%), urmat de industrie (33,31%) și servicii (12,66%). Industria rămâne cel mai profitabil sector, concentrând 36,12% din profitul total al companiilor clasate, cu o marjă de profit de 9,6%.

Despre Topul Național al Firmelor

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări. Pentru ediția 2026, au fost analizate 945.739 de bilanțuri financiar-contabile, dintre care 366.550 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, în conformitate cu metodologia implementată de Camerele de Comerț din toate județele țării. Clasamentul se bazează pe cinci indicatori economici esențiali: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare