Connect with us

Internațional

Exces de cheltuieli pentru inteligența artificială. Cât alocă giganții din domeniul tehnologiei

Publicat cu

pe

Giganții din domeniul tehnologiei și investitorii fac un exces de cheltuieli pentru inteligența artificială, pe fondul întrebărilor dacă aceasta va da roade sau nu.

Inteligența artificială

Inteligența artificială generativă a declanșat una dintre cele mai mari creșteri ale cheltuielilor din istoria modernă a Americii, deoarece companiile și investitorii pariază sute de miliarde de dolari pe faptul că tehnologia va revoluționa economia globală și va conduce într-o zi la profituri masive.

Întrebarea este când, și chiar dacă, toate aceste investiții vor da roade.

Aplicații precum ChatGPT de la OpenAI au atras sute de milioane de utilizatori, dar relativ puțini oameni plătesc pentru versiunile premium, iar întreprinderile încă experimentează modul în care AI-ul generativ le poate crește productivitatea. Cu toate acestea, cele mai mari companii de tehnologie investesc sume record în cheltuieli de capital, în principal pentru hardware-ul necesar pentru dezvoltarea și rularea modelelor de inteligență artificială.

Cheltuieli pentru inteligența artificială

„Riscul de a nu investi suficient este mult mai mare decât riscul de a investi prea mult”, a declarat Sundar Pichai, directorul general al Alphabet, compania mamă a Google, în cadrul unei teleconferințe privind rezultatele din iulie, citat de The Wall Street Journal.

Investitorii în capital de risc pariază în mod similar că cel puțin câteva startup-uri din domeniul AI ar putea valora într-o zi miliarde sau chiar trilioane, chiar dacă majoritatea nu sunt profitabile în prezent. Investițiile cu capital de risc în startup-uri de inteligență artificială s-au ridicat la 64,1 miliarde de dolari până în prezent în acest an, fiind pe cale să se apropie de un vârf stabilit în timpul unei creșteri mai ample a investițiilor în 2021. Iar ponderea totală a investițiilor de capital de risc destinate AI în acest an este cea mai mare înregistrată vreodată.

Roadele acestor cheltuieli pot fi observate în SUA, deoarece noi centre de date apar cu o frecvență tot mai mare. În trecut, centrele de date erau utilizate în principal pentru a stoca date la distanță și pentru a rula software care nu ține de inteligența artificială. Centrele de date optimizate pentru AI au cipuri specializate necesare pentru dezvoltarea și rularea aplicațiilor generative de AI.

Exces de investiții pentru inteligența artificială

De la începutul anului 2020 până în acest an, Microsoft și-a dublat numărul de centre de date. Totalul de la Google a crescut cu 80% în aceeași perioadă. Oracle se concentrează puternic pe această activitate și intenționează să construiască 100 de centre noi de date, conform WSJ.

Centrele de date AI sunt mai consumatoare de energie decât cele construite în trecut, deoarece cipurile AI necesită o sursă constantă și fiabilă de energie pentru a funcționa. Chiar și scurtele scăderi de energie ar putea afecta „ciclurile de antrenament” în care modelele de inteligență artificială se îmbunătățesc prin analizarea unor cantități mari de date. Pentru modelele mari, fiecare ciclu de formare costă zeci sau sute de milioane de dolari.

Din 2015, cantitatea de energie pe care centrele de date din SUA și Canada au comandat-o de la companiile energetice a crescut de aproape nouă ori.

Cipurile utilizate pentru antrenarea și funcționarea modelelor AI provin în principal de la o singură companie: Nvidia. Unitățile sale de procesare grafică, concepute inițial pentru jocurile video, costă zeci de mii de dolari, fiecare în gama de top. Companiile de tehnologie care construiesc și găzduiesc modele de inteligență artificială concurează pentru a obține cea mai mare alocare posibilă de la Nvidia.

Mark Zuckerberg, CEO al Meta Platforms, a declarat că societatea sa intenționează să aibă 600.000 de unități de procesare grafică (GPU), până la sfârșitul anului 2024. Elon Musk, fondatorul Tesla, care își construiește propriul start-up de inteligență artificială xAi, a declarat că speră să aibă 300.000 de GPU până în vara anului viitor.

Talentul înalt calificat este o altă marfă rară. În ciuda concedierilor la scală largă, care au afectat recent Silicon Valley, giganții tehnologici cheltuiesc multe milioane de dolari pentru a atrage cercetători care, în opinia lor, pot împinge inteligența artificială către noi frontiere. Mulți dintre acești experți ar fi lucrat până de curând în mediul academic. Acum sunt printre cei mai bine plătiți oameni din tehnologie, din lume.

Chiar și persoanele cu o înțelegere de bază a învățării automate care stă la baza inteligenței artificiale au de ales între locuri de muncă cu șase cifre. Noile anunțuri pentru posturi legate de inteligența artificială au crescut în iulie cu aproape 50% față de anul trecut, în timp ce anunțurile pentru locuri de muncă în domeniul tehnologiei, în general, au scăzut ușor, prezintă The Wall Street Journal.

Ce se întâmplă mai departe cu excesul de cheltuieli pentru AI?

Răbdarea investitorilor cu privire la cheltuielile exagerate ale Silicon Valley, în domeniul inteligenței artificiale, va scădea cel mai probabil. Aceștia au penalizat deja acțiunile unor companii precum Meta și Microsoft pentru creșterea cheltuielilor în domeniul AI fără o creștere suficient de rapidă a veniturilor.

Un partener de la firma de capital de risc Sequoia Capital a calculat recent că, pentru a justifica investițiile din acest an numai în centre de date și cipuri, întreprinderile din domeniul AI vor trebui să genereze în cele din urmă venituri de 600 de miliarde de dolari. Deși majoritatea companiilor nu își dezvăluie veniturile obținute din inteligența artificială, analiștii au estimat că totalul anual este de cel mult câteva zeci de miliarde de euro. Îngrijorările legate de faptul că susținătorii inteligenței artificiale au făcut ceva pentru care nu erau pregătiți, ne duc cu gândul la era punct-com de acum un sfert de secol, unde companiile au investit bani în rețele de fibră optică pentru a susține estimările optimiste privind utilizarea internetului, a căror dezvoltare a durat mai mult decât se așteptau.

Directorii de la cele mai importante companii de tehnologie susțin răbdarea. În cadrul recentelor apeluri privind rezultatele, Zuckerberg a declarat că vor trece ani de zile până când aplicațiile AI vor fi monetizate, iar Pichai de la Google a afirmat că „există o curbă de timp în ceea ce privește utilizarea tehnologiei de bază și transformarea acesteia în soluții semnificative”.

Internațional

Sectorul transporturilor maritime se confruntă cu o lipsă de marinari la nivel mondial, ceea ce generează probleme. Ce spun experții din domeniu

Publicat cu

pe

Sectorul transporturilor maritime se confruntă cu o lipsă de marinari la nivel global, ceea ce generează mai multe probleme. Printre acestea se numără accidentele pe mare, creșterile tarifelor de transport, dar și creșterea CV-urilor false, anunță experții, conform CNBC.

Înainte de război, Rusia și Ucraina furnizau o bună parte din forța de muncă maritimă globală

Numărul de nave a crescut semnificativ în ultimii ani, dar, cu toate acestea, în cazul personalului calificat creșterile nu au existat. Înainte de război, Rusia și Ucraina furnizau aproximativ 15% din forța de muncă maritimă globală. Ulterior, după război, cele două țări au înregistrat un declin semnificativ al numărului de marinari disponibili, arată datele Camerei Internaționale de Transport Maritim (ICS), potrivit sursei citate anterior.

ICS estimează că până în 2026 va exista un deficit de aproximativ 90.000 de marinari calificaţi și solicită factorilor de decizie să elaboreze strategii naţionale pentru a rezolva această problemă.

Ce efecte are criza marinarilor asupra siguranței și costurilor

Lipsa personalului calificat a determinat companiile să angajeze marinari cu mai puțină experiență, deci mai slab pregătiți. Acest lucru afectează standardele de siguranță pe mare.

„Nivelul de competenţă al marinarilor scade, deoarece acum este suficient să aibă o licenţă”, a spus un căpitan dintr-o companie maritimă globală, arată sursa citată. Bărbatul a fost nevoit să concedieze mai mulţi membri ai echipajului din cauza lipsei de competenţe.

Totodată, criza personalului calificat amenință să perturbe lanțurile globale de aprovizionare, deoarece lipsa echipajelor poate întârzia navele în porturi.

Salariile marinarilor rămân ridicate. Acestea reprezintă o mare parte din costurile de operare ale unei nave, totodată. În acest context, se mențin tarife mari de transport și presiunile inflaționiste.

Oboseala îi doboară pe marinarii cu experiență și afectează siguranța – studiu

Marinarii existenţi sunt adesea obligaţi să petreacă perioade mai lungi pe mare, fără zile libere, ceea ce duce la oboseală şi stres mental.

Potrivit unui studiu realizat în 2024 de World Maritime University, peste 93% dintre marinarii chestionaţi au identificat oboseala ca fiind cea mai frecventă problemă legată de siguranţă, iar 78% au raportat că nu au avut o zi liberă pe întreaga durată a contractului.

Lipsa personalului calificat este asociat și cu dorințele profesionale ale tinerilor, care sunt din ce în ce mai puțin atrași de o astfel de carieră, pe mare. Cei mai mulți sunt atrași de joburile care oferă echilibru între viața profesională și cea personală. Nici măcar salariile mari nu îi mai determină să devină marinari.

Citește mai departe

Internațional

Studiu: Poluarea aerului cauzată de incendii este asociată cu 1,5 milioane de decese anual, la nivel mondial

Publicat cu

pe

Poluarea aerului cauzată de incendii este legată de peste 1,5 milioane de decese anual, la nivel mondial, potrivit unui studiu publicat în The Lancet, citat de dw.com.

Majoritatea deceselor sunt înregistrate în țările în curs de dezvoltare, se mai arată în studiu.

Numărul deceselor cauzate de poluarea aerului va crește în următorii ani

Numărul deceselor va crește în următorii ani pe fondul schimbărilor climatice, care fac ca incendiile de pădure să fie mai frecvente și mai intense.

Cercetătorii internaționali au analizat datele existente, cu privire la incendiile de pădure care fac adevărate ravagii în natură, dar și datele referitoare la arderile de teren practicate în agricultură pentru curățarea câmpurilor.

Peste 1,5 milioane de decese sunt asociate, anual, cu poluarea aerului din cauza incendiilor

Timp de 19 ani, mai exact din anul 2000 și până în 2019, cercetătorii au constatat că aproximativ 450.000 de decese pe an din cauza bolilor de inimă au fost strâns legate de poluarea aerului cauzată de incendii.

Totodată, alte 220.000 de decese din cauza bolilor respiratorii ar putea fi atribuite fumului și particulelor eliberate în aer de incendii.

La nivel mondial, un total de 1,53 milioane de decese din toate cauzele au fost asociate cu poluarea aerului cauzată de incendii, potrivit studiului.

 Cele mai frecvente decese au loc în țările sărace

Peste 90% dintre decesele cauzate de poluarea aerului din cauza incendiilor au loc în țările cu venituri mici și medii, iar aproape 40% dintre acestea sunt înregistrate doar în Africa subsahariană.  Cele mai multe decese de acest fel au loc în Republica Democrată Congo, China, India, Nigeria și Indonezia.

Spre exemplu, un număr record de arderi ilegale ale terenurilor agricole din nordul Indiei este parţial responsabil pentru norul de poluare cu aspect apocaliptic, cu concentraţii de microparticule nocive mult peste standardele internaţionale de sănătate, care acoperă capitala indiană, mai arată studiul.

Autorii studiului atrag atenția că ar trebui să se ia în calcul „acțiuni urgente” pentru a face față numărului mare de decese cauzate de incendii. Totodată, aceștia vorbesc și despre „nedreptatea climatică” cu care se confruntă țările sărace.

Câteva mijloace de evitare a fumului de la incendii sunt îndepărtarea de zona cea mai poluată, utilizarea purificatoarelor de aer și a măștilor, precum și rămânerea în casă. Chiar și așa, aceste mijloace nu sunt accesibile locuitorilor din aceste țări, mai arată cercetătorii.

Citește mai departe

Internațional

Transnistria a întrerupt încălzirea şi apa caldă către populaţie, după ce Rusia a oprit furnizarea de gaze prin Ucraina

Publicat cu

pe

Regiunea separatistă moldoveană Transnistria a întrerupt miercuri furnizarea de încălzire şi apă caldă pentru populaţie după ce Rusia a oprit furnizarea de gaze prin Ucraina, ca urmare a expirării acordului de tranzit, relatează The Guardian, potrivit news.ro.

Transnistria a întrerupt încălzirea şi apa caldă către populaţie

Transnistria este o entitate pro-rusă care s-a separat de restul Moldovei după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991. Transnistria primea gaz rusesc prin Ucraina, dar această rută de aprovizionare a fost întreruptă miercuri, după ce a expirat acordului de tranzit între cele două țări aflate în război.

Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul companiei energetice transnistrene, întreruperea de agent termic a intrat în vigoare miercuri la ora locală 7 dimineața, dar unele facilități precum spitalele sunt exceptate.

Compania a îndemnat locuitorii să se îmbrace gros, să adune membrii familiei într-o singură cameră, să atârne pături sau perdele groase peste ferestre şi uşile de la balcoane şi să folosească reşouri, conform surselor precizate anterior.

„Este interzisă utilizarea sobelor pe gaz sau electrice pentru a încălzi apartamentul. Acest lucru poate duce la tragedii”, a declarat compania.

Luna trecută, parlamentul local a cerut Kremlinului şi parlamentului rus să ajungă la un nou acord cu Ucraina pentru a permite continuarea livrărilor de gaze. Moscova a declarat atunci că îşi va proteja cetăţenii şi soldaţii din Transnistria.

Până la expirarea acordului de tranzit al gazelor cu Ucraina, Rusia furniza Moldovei aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaze pe an, pompate în Transnistria. Cu aceste gaze era asigurată funcţionarea termocentralei electrice de la Cuciurgan, de unde se aproviziona cu energie electrică la un preţ mai mic şi partea dreaptă a Nistrului. În prezent, Republica Moldova se bazează în proporţie de peste 60% pe importurile de energie electrică din România pentru a-şi asigura necesarul.

Gazprom poate face livrări de gaz în Transnistria prin rute alternative, dar condiţionează acest lucru de plata unei pretinse datorii mai vechi a Chişinăului. Autorităţile din Republica Moldova nu recunosc cuantumul acestei datorii. Gazprom susţine că Moldovagaz – companie pe care o controlează – trebuie să-i plătească 709 milioane de dolari, în timp ce Chişinăul susţine că este vorba de arierate în cuantum de doar 8,6 milioane de dolari.

În aceste condiţii,  Moldova acuză Rusia că exploatează dependenţa sa energetică de Moscova pentru a destabiliza ţara, ceea ce Moscova neagă.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare