Business
Europa investește masiv în rețelele de distribuție. Cu investiții minime, România rămâne în urma trendului european
Investițiile în rețelele de distribuție a energiei electrice cresc accelerat și devin esențiale pentru viitorul sistemului energetic, arată un raport publicat de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER). În paralel, situația din România relevă o abordare rigigă din partea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care menține investițiile la un nivel relativ scăzut, într-un cadru dominat de preocupări populiste legate de nivelul facturilor.
ACER: Investițiile în rețelele de distribuție din Europa cresc până la 47 de miliarde de euro în 2027
Potrivit raportului ACER, investițiile anuale în rețelele de distribuție din Europa au crescut cu peste 50% în doar trei ani, de la 23,5 miliarde euro în 2021 la 35,3 miliarde euro în 2024. Estimările indică o continuare a acestui trend, cu un nivel de aproximativ 47 miliarde euro până în 2027.
Această creștere este determinată de mai mulți factori structurali:
- electrificarea economiei;
- integrarea accelerată a surselor regenerabile;
- necesitatea creșterii capacității și flexibilității rețelelor.
Potrivit ACER, operatorii de distribuție (DSO) nu mai sunt simpli administratori de infrastructură, ci devin:
- operatori activi de sistem;
- facilitatori de piață;
- hub-uri de date;
- promotori ai inovării.
Aceste roluri extinse necesită investiții consistente, digitalizare și un cadru de reglementare adaptat realităților actuale.
Avertismentul ACER: reglementarea nu trebuie să blocheze investițiile
Raportul subliniază că politicile de reglementare axate exclusiv pe reducerea costurilor pot deveni un obstacol major. Printre riscurile identificate:
- plafoanele rigide de cheltuieli care limitează investițiile;
- lipsa de flexibilitate în planificarea rețelelor;
- accentul excesiv pe tarife mici, în detrimentul modernizării.
ACER recomandă ca reglementatorii să meargă dincolo de logica „cost minim” și să urmărească maximizarea beneficiilor sociale pe termen lung, inclusiv prin investiții mai mari în infrastructură.
România: rețele învechite și investiții insuficiente. Cum blochează reglementarea dezvoltarea sectorului
În contrast cu dinamica europeană, România se confruntă cu un deficit major de investiții în rețelele electrice. Infrastructura existentă este, în multe zone, bazată pe tehnologii și concepte vechi de peste 40 de ani.
Deși funcționale, aceste rețele:
- au pierderi mai mari;
- limitează integrarea energiei regenerabile;
- reduc eficiența sistemului;
- contribuie indirect la prețuri mai ridicate pentru consumatori.
În mod paradoxal, România se află deja printre țările cu prețuri ridicate la energie în Uniunea Europeană, iar lipsa investițiilor nu face decât să agraveze problema pe termen mediu și lung.
Politica ANRE a fost, în ultimii ani, orientată spre menținerea tarifelor de distribuție la un nivel cât mai scăzut. Această abordare are o logică populistă evidentă: evitarea creșterii facturilor pentru consumatori.
Însă efectele secundare sunt semnificative:
- descurajarea investițiilor operatorilor de distribuție;
- amânarea modernizării infrastructurii;
- menținerea unor costuri structurale ridicate în sistem.
Companiile din sectorul energetic au semnalat în repetate rânduri că nivelul actual al investițiilor este insuficient și că reglementarea limitează capacitatea de dezvoltare a rețelelor.
Costul populismului: facturi mai mari pe termen lung
Deși menținerea tarifelor scăzute poate aduce beneficii imediate, pe termen lung această strategie poate avea efectul invers. Rețelele ineficiente cresc costurile totale ale sistemului, congestiile și pierderile se traduc în prețuri mai mari, iar lipsa infrastructurii favorizează volatilitatea și specula. Experții subliniază că investițiile în rețele reduc costurile sistemice, permit o integrare mai eficientă a energiei regenerabile, scurtează lanțul de tranzacționare și cresc transparența și stabilitatea pieței.
Concluzie: România plătește deja prețul lipsei de acțiune
Raportul ACER transmite un mesaj clar: viitorul energetic al Europei depinde de investiții masive și rapide în rețelele de distribuție. În acest context, România riscă să rămână în urmă dacă nu își ajustează cadrul de reglementare.
Fiecare an în care investițiile sunt amânate înseamnă rețele mai fragile, mai puțină energie regenerabilă integrată și costuri sistemice mai mari — costuri care, în final, tot la consumator ajung, dar ascunse în prețul energiei, nu vizibile în tariful de distribuție. ANRE protejează factura de azi cu prețul facturii de mâine.
Paradoxul e că România, una dintre țările cu cele mai scumpe facturi la energie din UE, menține tocmai politica cel mai puțin capabilă să schimbe asta pe termen lung. Nu e nevoie de un raport ACER ca să înțelegem că, pe termen mediu și lung, infrastructura veche ne costă mai mult decât o infrastructura modernă.
Business
Acord de cooperare între UNNPR și Camera Federală a Notarilor din Germania
Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR) a semnat astăzi, 5 mai 2026, un acord de cooperare cu Camera Federală a Notarilor din Germania (Bundesnotarkammer), punând astfel bazele unui parteneriat solid care deschide noi oportunități de colaborare și dezvoltare instituțională pentru cele două notariate.
Evenimentul a avut loc cu prilejul reuniunii bilaterale găzduite de notariatul român la sediul UNNPR. Discuțiile au vizat o serie de teme de actualitate relevante pentru partenerii de dialog, între care evoluțiile juridice recente din România și Germania, cu accent pe: digitalizarea activității notariale, identitatea digitală pentru companii – European Business Wallet și impactul noilor tehnologii asupra profesiei.
Pe agenda reuniunii au mai figurat discuții pe următoarele teme: protecția persoanelor vulnerabile, prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și reprezentarea notariatelor naționale la nivelul organizațiilor profesionale la nivel internațional – UINL și CNUE.
Din delegația notariatului german au făcut parte: dl. Markus Sikora – Președintele Bundesnotarkammer, dl. Peter Stelmaszczyk – Președintele Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană (CNUE) pentru anul 2023 și dl. Johannes Rübbeck – Reprezentantul Bundesnotarkammer la Bruxelles.
Notariatul român a fost reprezentat de: dna. Laura Badiu – Președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dl. Sorin Marina – Vicepreședinte al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dna. Mihaela Durnescu – Președintele Camerei Notarilor Publici București, dl. Stila Cocea și dl. Octavian Rogojanu – membri al Comisiei pentru organizarea și desfășurarea activității de relații internaționale din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.
Dialogul cu partenerii germani și semnarea acordului de cooperare între UNNPR și Bundesnotarkammer confirmă angajamentul notariatului național în direcția extinderii cooperării în cadrul rețelei notariale europene, în contextul în care adaptarea la noile realități juridice și tehnologice reprezintă un imperativ pentru modernizarea profesiei.

Business
Mihai Daraban: România este poarta de intrare în UE pentru companiile din Turcia
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a participat, în data de 29 aprilie a.c., la ceremonia de deschidere a evenimentului „Delegația Comercială și Întâlnirile de Afaceri Turcia–România”, organizat de Adunarea Exportatorilor din Turcia (TIM).
Evenimentul a reunit exportatori de top din Turcia și reprezentanți ai mediului de afaceri românesc în cadrul unor sesiuni de întâlniri business-to-business (B2B), acoperind sectoare precum: industria auto, chimie, construcții, produse alimentare, medicale și ambalaje.
În cadrul ceremoniei de deschidere, președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a subliniat avantajul competitiv pe care îl oferă România companiilor turce care aleg să se înregistreze pe piața locală. „Înregistrarea unei companii în România nu înseamnă doar prezență pe piața românească. Înseamnă intrarea în Uniunea Europeană pe cea mai accesibilă și mai prietenoasă poartă pe care o oferă blocul comunitar. Din momentul în care o companie turcă se înregistrează în România, devine persoană juridică română și, prin urmare, persoană juridică a Uniunii Europene — cu toate drepturile care decurg din acest statut. Vorbim despre acces la fonduri europene, participare la licitații publice din toate cele 27 de state membre, acces la instrumente financiare și programe de finanțare dedicate companiilor europene. Acest lucru nu este o facilitate administrativă, este un avantaj strategic foarte important.”
La rândul său, E.S. dl Özgür Kıvanç Altan, Ambasadorul Republicii Turcia la București, a declarat: „Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene. România este, la rândul său, numărul unu pentru noi în această parte a lumii. Investițiile turce în România depășesc 12 miliarde de dolari — și subliniez că vorbim despre economie reală, nu despre instrumente financiare abstracte. Companiile noastre de construcții contribuie concret la modernizarea infrastructurii românești. Companiile noastre de energie au investit aproape 2 miliarde de euro doar în 2024 în fotovoltaic. Aceasta este cooperarea care contează.”
Business
România și Turcia își întăresc alianța economică: focus pe investiții și parteneriate strategice
Relațiile economice dintre România și Turcia intră într-o nouă etapă de consolidare, în urma întâlnirilor B2B organizate de Adunarea Exportatorilor din Turcia, care a adus la București o delegație de top a mediului de afaceri turc.
Evenimentul a reunit lideri de top din mediul instituțional și de afaceri, fiind deschis de președintele Camera de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, alături ambasadorul Turciei la București, Özgür Kıvanç Altan, președintele Adunării Exportatorilor din Turcia, Mustafa Gültepe, și vicepreședintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD), Gürsel Öztürkmen.
„Relațiile comerciale dintre România și Turcia sunt într-o creștere constantă, depășind pragul de 10 miliarde în schimburi bilaterale. Datele pentru 2025 indică un nivel și mai ridicat, ceea ce confirmă dinamica pozitivă a acestui parteneriat”, a declarat Mihai Daraban. Acesta a subliniat că în România activează aproape 20.000 de companii cu cel puțin un acționar turc, cu un capital subscris de aproximativ 840 de milioane de euro și investiții directe care depășesc 1 miliard de euro.
Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene, iar companiile turce folosesc tot mai mult România ca platformă de acces către piața europeană, beneficiind de avantajele apartenenței țării noastre la UE, a adăugat președintele CCIR.

Mihai Daraban, președintele CCIR
Mustafa Gültepe, președinte al Adunării Exportatorilor din Turcia, a indicat 20 de miliarde de dolari ca țintă pentru 2028 a schimburilor comerciale bilaterale.
„Suntem două națiuni care împart aceeași geografie, aceeași mare și aceeași viziune pentru viitor. Putem depăși obiectivele actuale și putem atinge niveluri mult mai ridicate ale schimburilor comerciale”, a declarat acesta, evidențiind apoi avantajele competitive ale Turciei ca hub regional de producție și complementaritatea dintre economiile celor două state.
La rândul său, Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Republicii Turcia în România, a accentuat dimensiunea strategică a relației bilaterale: „Suntem parteneri strategici și aliați în cadrul NATO. Colaborarea noastră în domeniul securității întărește încrederea necesară pentru dezvoltarea relațiilor economice.”
Diplomatul a adăugat că investițiile turcești în România sunt, în realitate, mai mari decât cele raportate oficial, estimările indicând un volum total de aproximativ 12 miliarde de euro, incluzând și investițiile indirecte.
„Obiectivele actuale privind schimburile comerciale sunt, în opinia noastră, modeste. Avem capacitatea de a le depăși, inclusiv prin susținerea reciprocă a lanțurilor de aprovizionare,” a adăugat acesta.
Ambasadorul Republicii Turcia în România a pus accent și pe necesitatea îmbunătățirii infrastructurii de transport între cele două state: „Este esențial să dezvoltăm conectivitatea logistică pe cale terestră. Trebuie să ajungem în punctul în care deplasarea între Istanbul și București să se poată face în 5–6 ore, inclusiv prin dezvoltarea unor linii de transport feroviar de mare viteză.”
Vicepreședintele Turkish Business People Association (TIAD), Gürsel Öztürkmen, a subliniat rolul esențial al comunității de afaceri turce. Acesta a declarat că organizația contribuie direct la dezvoltarea relațiilor economice româno-turce, iar aproximativ 95% din capitalul turcesc investit în România este reprezentat de companii membre. Investițiile acoperă domenii-cheie precum banking, industrie, automotive, energie și sănătate, fiind susținute de companii importante precum Garanti Bank, Ford Otosan sau Beko. Totodată, organizația oferă sprijin activ tuturor companiilor interesate să intre pe piața românească.
Evenimentul organizat la București extinderea parteneriatelor, stimularea investițiilor și crearea de noi joint venture-uri între companiile din cele două state.

-
Business10 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business10 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Business10 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului
-
Business6 luni înainteSituație șocantă pe piața de energie. Hidroelectrica vinde mai scump energia către cei care cumpără mai multă și mai ieftin către cei care cumpără mai puțină
