Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) salută demersul Organizației Patronale Constanța Port Business Association (CPBA)  de a include un reprezentant propriu în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța” și chiar de preluare a managementului total.

CCIR consideră că această inițiativă reprezintă un pas esențial către modernizarea guvernanței corporative în sectorul maritim și consolidarea competitivității Portului Constanța pe piața internațională.

„Includerea unui reprezentant al mediului de afaceri în structura de guvernanță a CN APMC reprezintă cea mai eficientă formă de management a portului, mai ales având în vedere că există  mai multe exemple europene în acest sens. Astfel, camerele de comerț din Franța au în administrare porturi și aeroporturi. Considerăm, de asemenea, că operatorii portuari sunt îndreptățiți să preia managementul Administrației Portului Constanța – societate care, după cum arată și titulatura, este doar administratorul care trebuie să asigure o politică tarifară adecvată pentru ca Portul Constanța să fie competitiv pe piața internațională și, totodată, să asigure mentenanța obiectivelor portuare (dane, drumuri de acces, adâncimi etc.). Trebuie să se înțeleagă faptul că  valoarea adăugată în Portul Constanța este adusă de operatori, și nu de CN APMC. De altfel, încă de la început, Camera de Comerț și Industrie a României s-a opus ca CN APMC, ca societate de stat, să fie un generator de dividende.” a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.

Constanța Port Business Association reunește cei mai importanți actori economici din sectorul maritim – 19 terminale portuare, 12 furnizori de servicii de transport și logistică, 6 mari comercianți multinaționali și 12 furnizori de servicii pentru infrastructură portuară. Cu o cifră de afaceri cumulată de 8,45 miliarde lei și un volum de 63,2 milioane tone de mărfuri operate în 2024, reprezentând aproximativ 80% din totalul operațiunilor portuare, CPBA constituie forța economică vitală a celui mai important hub maritim al României.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, a organizat, în data de 24 noiembrie a.c., Forumul de Afaceri România-Republica Moldova. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Programului de Sporire a Competențelor managerilor „Republica Moldova-România”, aflat la a treia ediție, iar delegația de afaceri moldovenească a fost compusă din aproximativ 20 de antreprenori din sectoarele agricultură, industria alimentară, viticultură, producția de mobilier și servicii de consultanță.

„Din punct de vedere economic, relația României cu Republica Moldova este una strategică, iar evoluția schimburilor comerciale certifică acest lucru. Schimburile comerciale s-au dublat în ultimii 10 ani, ajungând la 3,3 miliarde de euro în 2024, iar cifrele pentru luna iulie 2025 sunt încurajatoare. Volumul schimburilor de servicii a urmat de asemenea o tendință ascendentă, ajungând la aproape 500 de milioane de euro în 2023, cu evoluții pozitive atât pe segmentul exportului, cât și al importurilor. Un indicator relevant al aprofundării relațiilor bilaterale îl constituie prezența tot mai semnificativă a investitorilor moldoveni în România. Potrivit datelor oficiale, în luna septembrie 2025, în România activau 8.070 de companii cu capital moldovenesc, acestea deținând un capital social subscris de 100,34 milioane de euro”, a declarat dl Cătălin Dan, directorul pentru relații externe din cadrul CCIR.

Natalia Calenic, vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, a subliniat importanța pieței românești pentru antreprenorii moldoveni: „România este principală piață de desfacere pentru produsele noastre. România este în top din țările Uniunii Europene pentru produsele noastre autohtone și vreau să cred că aceasta se datorează inclusiv eforturilor noastre, a Camerelor de Comerț și Industrie din ambele țări. De-a lungul anilor, noi am organizat multiple evenimente și forumuri de afaceri și expoziții care facilitează cooperarea între agenții economici din ambele țări. Consumatorii din România preferă produsele noastre autohtone din Moldova și după fiecare expoziție avem rezultate frumoase. Avem contracte semnate, parteneriate, avem magazine deschise cu produsele noastre în orașele din România”.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România și una dintre cele mai profitabile companii de stat, vinde în prezent energia la un preț mediu mai mare pe piața angro (clienții mari) decât către clienții finali, o inversare a logicii economice de bază care poate atrage întrebări din partea investitorilor, arată o analiză a Economedia.ro.

Potrivit datelor financiare la 9 luni 2025, compania facturează energia astfel:

• Piața angro: 528 RON/MWh (+13% față de anul trecut)
• Furnizare către populație și firme: 469 RON/MWh (+9% față de anul trecut).

Situație atipică

În general, în orice industrie, en-gros presupune vânzarea de cantități mari la prețuri mai mici, iar en-detail presupune vânzarea de cantități mici la prețuri mai mari, pentru acoperirea costurilor de distribuție, servicii și risc comercial.

În cazul Hidroelectrica, logica s-a inversat.

Aceasta vinde energie en-gros (vânzări cu ridicata, în cantități mari, către companii) mai scump decât energia vândută en-detail (adică vânzări cu amănuntul, direct către clienți finali).

În plus, compania a majorat prețurile pe piața angro (+13%) în timp ce creșterea pe retail a rămas mai temperată (+9%), deși retailul presupune costuri operaționale mai ridicate.

Așadar, diferența de preț dintre cele două segmente s-a și adâncit în 2025, față de 2024, pe măsură ce Hidroelectrica a continuat în paralel expansiunea accelerată pe segmentul retail, unde numărul de clienți crește agresiv de peste doi ani.

Veniturile din furnizare depășesc veniturile angro

Datele financiare ale Hidroelectrica pentru primele nouă luni din 2025 arată o schimbare structurală a modului în care compania face bani, o inversare aproape completă a dependenței dintre piața angro și furnizarea directă către clienți.

Veniturile din piața angro s-au prăbușit cu 26%, de la 3,24 miliarde lei în primele nouă luni din 2024 la 2,4 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025.

Această scădere abruptă arată atât că Hidroelectrica a avut mai puțină energie disponibilă, deci mai puțin de vândut en-gros, și totodată că compania a ales să mute o parte din energie spre segmentul de furnizare, unde a crescut baza de clienți casnici și IMM-uri.

Cu alte cuvinte, segmentul tradițional, cel care genera grosul profitului în anii buni, devine acum mai puțin relevant.

Totodată, veniturile din furnizare au înregistrat o creștere spectaculoasă de 41%, de la 1,74 miliarde lei în primele 9 luni din 2024 la 2,44 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025.

Este una dintre cele mai mari creșteri de pe segmentul de retail din ultimii ani. Hidroelectrica câștigă vizibil teren în piața de furnizare, pe fondul extinderii accelerate a numărului de clienți, a prețurilor încă menținute relativ scăzute pentru populație și unei strategii clare de a deveni un jucător dominant pe segmentul casnic, nu doar un producător.

De remarcat că, probabil pentru prima dată, veniturile din furnizare au ajuns să egaleze și chiar să depășească veniturile din angro. O schimbare cu implicații majore pentru modelul de business al companiei.

Economistul Radu Crăciun a avertizat recent, într-o analiză despre prețul stagnant al acțiunilor Hidroelectrica, că expansiunea nelimitată a portofoliului de clienți casnici a Hidroelectrica poate fi dictată de criterii non-economice.

În ultimii ani, autoritățile au încurajat – explicit sau implicit – migrarea clienților către Hidroelectrica, pornind de la premisa că furnizorul de stat oferă cel mai mic preț din piață. Iar asta în ciuda faptului că Hidroelectrica este o companie de stat cu un management care ar trebui să beneficieze de independență în deciziile comerciale, iar presiunea de a atrage clienți prin intervenție publică nu este normală pentru o companie listată și cu guvernanță corporativă.