Connect with us

Politică

Emmanuel Macron: Noi l-am convins pe D. Trump să rămână în Siria

Publicat cu

pe

19477690_1989842631248313_691380066246851576_o

După presupusul atac chimic inițiat de președintele Bashar al-Assad asupra poporului său, în orașul Douma, Ghouta de Est, SUA, UK și Franța au lansat bombardamente asupra bazelor de armament chimic ale guvernului. De atunci, puterile internaționale sunt în alertă. Franța a jucat un rol esențial în menținerea trupelor americane în Siria.

SUA, Franţa şi Marea Britanie au lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă lovituri în Siria împotriva regimului preşedintelui Bashar al-Assad, la o săptămână după presupusul atac chimic din 7 aprilie în oraşul sirian Douma, situat în enclava Ghouta de Est, la acea dată controlat de rebeli, atac atribuit forţelor guvernamentale siriene. Bombardamentele au vizat exclusiv instalaţii legate – potrivit Occidentului – de programul de arme chimice sirian.

Într-un interviu televizat acordat postului de televiziune TF1, președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că: „În urmă cu zece zile, preşedintele Donald Trump a anunţat că Statele Unite intenţionează să se retragă din Siria. Noi l-am convins că trebuie să rămână.” El a mai susținut că Franţa va lua decizii ‘la momentul oportun’, în coordonare cu Statele Unite, cu privire la eventuale represalii la presupusul atac chimic lansat de regimul sirian, citează Pro Tv.

Emmanuel Macron a dezvăluit faptul că Franța a l-a convins pe Donald Trump, președintele SUA, să nu își retragă trupele din Siria. Ambasadorul SUA la ONU, Nikki Hailey, a confirmat că Washingtonul nu își va retrage trupele din Siria, dar și faptul că vor fi anunțate noi acțiuni împotriva Moscovei, acțiuni ce vor viza companiile rusești „care îi vând lui Assad echipamente necesare creării armelor chimice.”

Președintele Franței a susținut faptul că există dovada că săptămâna trecută au fost folosite arme chimice, cel puţin clor, asupra cetățenilor din orașul Douma şi că ele au fost folosite de regimul Bashar al-Assad, dar și că Franța va lua decizii ‘la momentul oportun’, în coordonare cu Statele Unite, cu privire la eventuale represalii la presupusul atac chimic lansat de regimul sirian. 

Totodată, președintele SUA, Donald Trump, a fost criticat pentru modul de exprimare pe care l-a folosit pe platforma Twitter, în legătură cu un mesaj postat de acesta. „Raidul sirian a fost atât de perfect executat, cu o asemenea precizie, încât singura modalitate găsită de presa falsă pentru a-l critica este utilizarea de către mine a expresiei „Misiune îndeplinită.

Și ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu, va participa la la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE). Principalele teme de pe agendă sunt: situaţia din Siria, Iran, relaţia Uniunea Europeană – Federaţia Rusă, respectiv instrumentele financiare externe ale UE în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual post-2020, potrivit unui comunicat MAE

 

Sursă foto: Facebook/EmmanuelMacron

 

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politică

Dan Motreanu, printre europarlamentarii români cu cele mai multe absențe în Parlamentul European

Publicat cu

pe

Liberalul Dan Motreanu se numără printre europarlamentarii români care au lipsit cel mai mult de la ședințele Parlamentului European, potrivit unei analize Digi24. De la începutul actualului mandat, în iulie 2024, și până în prezent, Motreanu a absentat de la 28 din cele 65 de ședințe de plen organizate la Strasbourg și Bruxelles.

În topul absenților, Motreanu se află alături de Gabriela Firea și Gheorghe Cârciu, ambii de la PSD, fiecare cu câte 29 de absențe, precum și de Cristian Terheș (ales pe listele AUR), care are tot 28 de absențe. Pe locul următor se află social-democratul Claudiu Manda, cu 26 de absențe.

Potrivit sursei citate, mulți europarlamentari români au lipsit la peste 40% dintre ședințele Parlamentului European de la preluarea mandatului.

De altfel, în legislatura anterioară, Claudiu Manda s-a aflat printre eurodeputații europeni cu cele mai multe absențe, fiind depășit doar de un coleg din Grecia care nu a putut participa la lucrări din cauza unei condamnări penale.

Totodată, analiza Digi24 arată că social-democratul Andi Cristea nu a participat deloc la ședințele de plen timp de cinci luni, de la debutul mandatului până în decembrie 2024.

Salariul unui europarlamentar este de aproximativ 8.000 de euro net, la care se adaugă o indemnizație lunară de 5.000 de euro pentru cheltuieli de birou și o diurnă de 350 de euro pe zi pentru participarea la ședințe. Eurodeputații care nu ating un anumit prag de prezență riscă să piardă o parte din aceste beneficii financiare.

România este reprezentată în Parlamentul European de 33 de eurodeputați.

Citește mai departe

Politică

Ungurii vor să cumpere brandul românesc Napolact. Temeri legate de invazia laptelui ieftin din Ungaria

Publicat cu

pe

Compania olandeză FrieslandCampina a anunțat recent intenția de a-și vinde operațiunile din România către grupul maghiar Bonafarm, controlat de Sandor Csanyi, directorul executiv al grupului bancar OTP. Acesta este cel mai bogat om din Ungaria și unul dintre cei mai importanți investitori în agricultura din țara vecină.

Bonafarm va achiziționa 97,57% din acțiunile FrieslandCampina România S.A. Tranzacția, care  include brandul Napolact și fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, va fi supusă aprobărilor uzuale de reglementare, inclusiv avizului Consiliului Concurenței din România, și este estimată să se finalizeze în decembrie 2025..

În piața locală de procesare a laptelui, FrieslandCampina ocupă poziția a cincea ca volum de afaceri, după Albalact, Danone, Olympus și Hochland, toate parte a unor grupuri străine. În 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 588 milioane de lei, în scădere cu 4% față de anul precedent, și o pierdere de 29 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. FrieslandCampina operează două unități de producție moderne, în Cluj-Napoca și Târgu Mureș, și avea la finalul anului trecut 422 de angajați.

Sebastian Burduja atrage atenția asupra riscurilor majore ale vânzării Napolact către ungurii de la Bonafarm

Într-o înterpelare adresată miniștrilor Economiei și Agriculturii și președintelui Consiliului Concurenței, fostul Ministru al Energiei, deputatul Sebastian Burduja, avertizează că tranzacția are „importanță strategică națională” și poate reprezenta un risc pentru securitatea națională și ordinea publică. 

Burduja atrage atenția că Sándor Csányi, prin legăturile apropiate cu premierul Viktor Orbán și prin rolurile sale cheie în OTP Bank, MOL și Bonafarm, concentrează putere economică în sectoare strategice și ar putea transforma investiția în România într-un instrument al agendei politice a statului maghiar, aceasta nefiind doar o simplă decizie de afaceri.

“Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, se arată în documentul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților.

Fermierii din Cluj riscă să fie înlăturați din lanțul de producție

La rândul său, deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, a ridicat semne mari de întrebare privind impactul pe care îl va avea preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm. Acesta avertizează că fermierii români din Ardeal riscă să fie eliminați din lanțul de producție, iar laptele românesc să fie înlocuit cu materie primă din alte state europene, inclusiv Ungaria.

El subliniază că cele unitățile FrieslandCampina procesează zilnic aproximativ 30.000 de litri de lapte de la peste 1.100 de fermieri locali, iar schimbarea politicii de aprovizionare ar putea înlătura fermierii români din lanțul de producție. Remus Lăpușan insistă ca fermierii români să își păstreze oportunitatea de a-și valorifica laptele, iar brandul Napolact să continue colaborarea cu producătorii locali, păstrând tradiția și reputația construită în Ardeal.

Deputatul subliniază că statul român trebuie să garanteze mai multe aspecte: menținerea aprovizionării cu lapte românesc, evitarea relocării fabricilor, protejarea locurilor de muncă, păstrarea rețetelor tradiționale și a gamei BIO, și evitarea prețurilor defavorabile fermierilor. Lăpușan concluzionează că interesul național nu este negociabil și că autoritățile trebuie să acționeze ca arbitru pentru a proteja fermierii și autenticitatea Napolact.

Citește mai departe

Politică

Bolojan: Aderarea României la OCDE în 2026 – obiectiv strategic prioritar

Publicat cu

pe

Premierul Ilie Bolojan a condus astăzi ședința Comitetului Național pentru Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), structură ce reunește ministerele și instituțiile implicate în acest proces.

În cadrul întâlnirii au fost analizate progresele realizate până acum și au fost stabilite direcțiile de acțiune pentru perioada următoare, cu accent pe implementarea recomandărilor cheie formulate de OCDE.

Șeful Executivului a subliniat importanța menținerii unui efort instituțional constant și a apreciat contribuția tuturor structurilor implicate. Totodată, a cerut accelerarea adoptării modificărilor legislative necesare, întărirea coordonării interinstituționale și pregătirea atentă a evaluărilor programate în etapele următoare.

„Aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, prevăzută în Programul de Guvernare. Este nu doar un obiectiv de politică externă, ci și o oportunitate reală de reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele OCDE nu oferă doar o analiză a politicilor publice, ci și soluții concrete pentru îmbunătățirea acestora, pe care vă încurajez să le folosiți în activitatea instituțiilor dumneavoastră”, a declarat premierul.

România a primit statutul de candidat la OCDE în ianuarie 2022 și Foaia de parcurs pentru aderare în iunie același an. În prezent, țara noastră se află în etapa de evaluare tehnică, proces ce presupune implementarea recomandărilor prioritare și susținerea evaluărilor sectoriale.

Comitetul Național pentru Aderarea la OCDE, coordonat de prim-ministru, are rolul de a defini liniile de acțiune și de a armoniza legislația și politicile publice cu standardele organizației, pentru a sprijini avansarea procesului de aderare.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare