Connect with us

Publicat cu

pe

Pe fondul deteriorării situației economice și în fața lipsei de perspectivă pentru rezolvarea blocajului politic, tot mai mulți analiști aduc în discuție revenirea la monarhia constituțională ca singura soluție pentru stabilitatea României. Alina Mungiu-Pippidi, spre exemplu, în editorialul “La ce-ar fi bun un rege”, publicat de ziare.com, afirmă că probema principala care a trezit spaima Europei este că nu exista nimeni independent, dar cu totul independent care să îi numeasca pe procurorii generali:

“ Europa nu tine cu Basescu, dar intrucat a controlat indeaproape numirile din ultimii ani stie ca Monica Macovei i-a numit pe Codruta Kovesi si Daniel Morar prin concurs, ca nu au fost avansati de vreun partid si nu au fost pe agenda nimanui. Stiu si eu la fel, ca eram pe aici atunci: as depune marturie despre asta in orice Curte mi s-ar cere. Problema e ca amandurora le expira mandatele, prea scurte conform amendamentelor legii aceleiasi doamne Macovei. Evident, cei de la USL pot argumenta ca finalmente cei doi nu mai sunt independenti, ca de la prima lor numire au fost renumiti – de dl. Basescu – care a avut interese judiciare, casa din Mihaileanu, Blejnar, Cocos, etc, si ca nu ar fi rezistat atatea mandate sub dl. Basescu daca nu se dadeau pe dupa el. Eu ma cam indoiesc, ca tin minte ca doamna Udrea avea propriii ei candidati la un moment dat si ne-am luptat din greu sa prevenim influenta ei. Dar accept in teorie argumentul. Nu, e greu, daca nu cu neputinta sa gasesti un presedinte impartial care sa numeasca procurori. Si aici vedem marele avantaj al monarhiei. Nu de azi: a fost traditional rolul regilor sa numeasca judecatorii, dintr-o lista avansata de consilieri sau Parlament. In Anglia persista acest sistem si azi, denuntat ca arhaic, dar e cel mai vechi si mai bun, mai ales de cand avem monarhii constitutionale si monarhii nu mai sunt implicati in politica, ci deasupra si inafara ei. Cum ar fi, ca sa ne avanseze un CSM ales de tot corpul judecatorilor, dupa un concurs public, o lista scurta de cinci candidati, si din ea suveranul sa ne numeasca doi procurori generali? Bun, dar cine e suveranul, ca aici tabara Basescu o sa strige ca daca e vorba de Radu Duda sunt mari sanse sa nu fie nici independent si nici deasupra? Asa e: as fi avut incredere ca la principesa Margareta nu pot ajunge interese speciale, dar odata ce unul dintre noi a ajuns acolo nu mai putem fi siguri. De unde ne luam un monarh impartial? Il mai tineti minte pe baietelul care a plans in 1992 cand s-a despartit de noi? Nu mai e baietel demult. Printul Nicolae (nascut in 1985), pe numele sau intreg Nicholas Michael de Roumanie Medforth-Mills, este fiul printesei Elena (nascuta in 1950) – a doua fiica a regelui Mihai I – si al lui Robin Medforth-Mills (1942-2002), profesor si fost oficial al Natiunilor Unite. Ar fi asta o optiune? O sa spuneti ca numai pentru chestia asta cu numirea procurorilor si judecatorilor e ridicol sa schimbi sistemul de guvernare si ca ma tin de sotii. Acuma, eu ma tin de sotii uneori, mai ales cand vad pe altii asa incrancenati, dar asta nu e neaparat una din acele ocazii. Aceasta e de fapt functia esentiala a sefului statului, pe toate celelalte le poate face altcineva la fel de bine, sau mai bine (de exemplu, participarea la Consiliul European). La asta insa nu ne e usor sa rezolvam problema pusa de dna Reding si dl. Barroso, chiar daca dnii Corlatean si Antonescu sunt de buna intentie, in spatele lor tot se profileaza Nastase, Voiculescu si Ion Iliescu. Va spun eu, alternativa ca sa nu ajungem sa avem procurori generali direct numiti de la Bruxelles (desi s-ar putea ca poporul sa nu aiba nimic impotriva) ar fi o monarhie constitutionala…”.
O opinie similară o are și Ruxandra Paul, care, în editorialul România după REFERENDUM, publicat în România Liberă în 24 iulie 2012, ajungea la concluzia că bilanţul bătăliei pentru Preşedinţie este deja greu: “ Pierdere de imagine pentru România (deşi nu s-ar fi zis că, în această privinţă, România ar fi avut cum să cadă mult mai jos), deprecierea leului, instabilitate instituţională, probleme în ceea ce priveşte securitatea României în forma ei actuală, probleme de integrare europeană, situaţie foarte grea în economie, iată necazuri care nu vor lua sfârşit imediat după referendum, o dată cu intrarea în noua săptămână. Cine îşi face asemenea iluzii va avea mari deziluzii. Ne mai rămâne o soluţie, MONARHIA, dar fie suntem orbi, fie avem interesul să ne prefacem a nu vedea şansa noastră. Pe fondul acutizării crizei politice, economice şi sociale din România, precum şi al decepţiei celor care îşi pun speranţe în referendumul de duminică, fireşte că dezbaterile pe tema revenirii la monarhie vor reîncepe. De-a lungul istoriei sale, România a avut vocaţie monarhică sigură. Abia în 1947, sub presiune stalinistă, a fost instaurată republica de către comunişti. Dacă vrem să redevenim un popor, încetând a mai fi o populaţie, dacă vrem ca România să-şi ocupe locul demn pe care îl merită în lume, dacă vrem prosperitate şi respect, trebuie să renunţăm la dubioasa moştenire comunistă şi să revenim la forma naturală a statului de drept, care în România este monarhia. De ce nu s-a organizat până acum un referendum care să dea românilor posibilitatea de a opta pentru monarhie sau republică, pentru rege sau preşedinte? Este oare necesar un referendum pe această tematică înainte de elaborarea noii Constituţii? Care credeţi că ar fi răspunsul românilor? Vă daţi seama că, dacă aveam un rege în fruntea ţării, tot acest catastrofal scandal nu ar fi avut loc?”, încheie Ruxandra Paul.

Politică

Teleorman, județul cu cele mai mici salarii din țară

Publicat cu

pe

Deși deținător de terenuri fertile și cu o populație angrenată preponderent în agricultură, în prezent, Teleormanul ocupă ultimul loc din România în ceea ce privește nivelul salariului mediu, atrage atenția Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, într-o postare pe Facebook:

„Este o problemă care necesită atenție urgentă, pentru că județul nostru are potențial, iar locuitorii merită o viață mai bună.

Avem de lucrat la atragerea investitorilor. Doar 0.1% din valoarea investițiilor străine la nivel național ajunge în Teleorman.

Avem nevoie de măsuri pentru a revitaliza economia locală, pentru a atrage investiții și pentru a crea în județ locuri de muncă bine plătite.

Infrastructura, educația și promovarea antreprenoriatului sunt doar câteva dintre domeniile în care trebuie să ne concentrăm eforturile, atât noi, cât și colegii din coaliție.

Doar dezvoltarea este soluția și doar împreună putem face schimbarea pe care Teleormanul o merită”.

Citește mai departe

Politică

Daniel Constantin, noul președinte al PNL Teleorman, taie în carne vie: „Niciun compromis cu cei care ne perturbă activitatea”

Publicat cu

pe

O revoluție tăcută s-a produs în cadrul PNL Teleorman, iar Daniel Constantin este protagonistul principal. Noul președinte al filialei i-a eliminat fără menajamente pe cei responsabili de sabotarea ședinței BPJ de săptămâna trecută prin lipsa cvorumului.

Fără a ezita, Constantin a reconfigurat rapid BPJ-ul pentru a putea pregăti campania electorală.

“Nu mai putem tolera jocurile de culise care împiedică progresul filialei și al comunității. Este momentul să acționăm ferm și hotărât pentru o conducere eficientă și puternică”, a declarat noul lider in cadrul ședinței BPN de astăzi.

Ședința BPN de astăzi a confirmat schimbările radicale. Noul Birou Politic Județean a fost aprobat, iar lista membrilor nu mai include multe dintre numele din vechiul BPJ. Un răspuns neașteptat pentru cei care nu au fost la înălțimea așteptărilor și pentru cei care au subestimat hotărârea lui Constantin de a reforma filiala locală.

Această mișcare fără echivoc demonstrează că Daniel Constantin nu se joacă când vine vorba de eficiență și rezultate. Este un semnal clar că în PNL Teleorman nu mai este loc pentru lipsa de performanță și pentru interesele personale în detrimentul celor colective.

Într-un peisaj politic adesea dominat de compromisuri și jocuri de putere, această acțiune fermă ar putea reprezintă un pas vital pentru reabilitarea și consolidarea PNL Teleorman, speră membrii filialei.

Potrivit acestora, Constantin arată că este dispus să facă tot ce este necesar pentru a putea derula o campanie electorala fără sincope în lunile care urmează.

Citește mai departe

Politică

România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Publicat cu

pe

Ponta: Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca premier nu am dreptul

România ar putea fi condamnată în dosarul Roșia Montană, în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), și ar urma să să plătească între 1 și 6 miliarde de dolari companiei canadiene Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul din zonă.

Procedura a fost închisă pe 14 septembrie 2023, după cum au anunțat canadienii, iar acum se așteaptă verdictul.

Principalul argument folosit de Gabriel Resources în cadrul procesului a fost includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depus pe 4 ianuarie 2017 de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș. Depunerea a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea prim-ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24, subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari. Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare