Connect with us

Politică

Doar monarhia mai salvează România?

Publicat cu

13 ani înainte

pe

Doar monarhia mai salvează România?

Pe fondul deteriorării situației economice și în fața lipsei de perspectivă pentru rezolvarea blocajului politic, tot mai mulți analiști aduc în discuție revenirea la monarhia constituțională ca singura soluție pentru stabilitatea României. Alina Mungiu-Pippidi, spre exemplu, în editorialul “La ce-ar fi bun un rege”, publicat de ziare.com, afirmă că probema principala care a trezit spaima Europei este că nu exista nimeni independent, dar cu totul independent care să îi numeasca pe procurorii generali:

“ Europa nu tine cu Basescu, dar intrucat a controlat indeaproape numirile din ultimii ani stie ca Monica Macovei i-a numit pe Codruta Kovesi si Daniel Morar prin concurs, ca nu au fost avansati de vreun partid si nu au fost pe agenda nimanui. Stiu si eu la fel, ca eram pe aici atunci: as depune marturie despre asta in orice Curte mi s-ar cere. Problema e ca amandurora le expira mandatele, prea scurte conform amendamentelor legii aceleiasi doamne Macovei. Evident, cei de la USL pot argumenta ca finalmente cei doi nu mai sunt independenti, ca de la prima lor numire au fost renumiti – de dl. Basescu – care a avut interese judiciare, casa din Mihaileanu, Blejnar, Cocos, etc, si ca nu ar fi rezistat atatea mandate sub dl. Basescu daca nu se dadeau pe dupa el. Eu ma cam indoiesc, ca tin minte ca doamna Udrea avea propriii ei candidati la un moment dat si ne-am luptat din greu sa prevenim influenta ei. Dar accept in teorie argumentul. Nu, e greu, daca nu cu neputinta sa gasesti un presedinte impartial care sa numeasca procurori. Si aici vedem marele avantaj al monarhiei. Nu de azi: a fost traditional rolul regilor sa numeasca judecatorii, dintr-o lista avansata de consilieri sau Parlament. In Anglia persista acest sistem si azi, denuntat ca arhaic, dar e cel mai vechi si mai bun, mai ales de cand avem monarhii constitutionale si monarhii nu mai sunt implicati in politica, ci deasupra si inafara ei. Cum ar fi, ca sa ne avanseze un CSM ales de tot corpul judecatorilor, dupa un concurs public, o lista scurta de cinci candidati, si din ea suveranul sa ne numeasca doi procurori generali? Bun, dar cine e suveranul, ca aici tabara Basescu o sa strige ca daca e vorba de Radu Duda sunt mari sanse sa nu fie nici independent si nici deasupra? Asa e: as fi avut incredere ca la principesa Margareta nu pot ajunge interese speciale, dar odata ce unul dintre noi a ajuns acolo nu mai putem fi siguri. De unde ne luam un monarh impartial? Il mai tineti minte pe baietelul care a plans in 1992 cand s-a despartit de noi? Nu mai e baietel demult. Printul Nicolae (nascut in 1985), pe numele sau intreg Nicholas Michael de Roumanie Medforth-Mills, este fiul printesei Elena (nascuta in 1950) – a doua fiica a regelui Mihai I – si al lui Robin Medforth-Mills (1942-2002), profesor si fost oficial al Natiunilor Unite. Ar fi asta o optiune? O sa spuneti ca numai pentru chestia asta cu numirea procurorilor si judecatorilor e ridicol sa schimbi sistemul de guvernare si ca ma tin de sotii. Acuma, eu ma tin de sotii uneori, mai ales cand vad pe altii asa incrancenati, dar asta nu e neaparat una din acele ocazii. Aceasta e de fapt functia esentiala a sefului statului, pe toate celelalte le poate face altcineva la fel de bine, sau mai bine (de exemplu, participarea la Consiliul European). La asta insa nu ne e usor sa rezolvam problema pusa de dna Reding si dl. Barroso, chiar daca dnii Corlatean si Antonescu sunt de buna intentie, in spatele lor tot se profileaza Nastase, Voiculescu si Ion Iliescu. Va spun eu, alternativa ca sa nu ajungem sa avem procurori generali direct numiti de la Bruxelles (desi s-ar putea ca poporul sa nu aiba nimic impotriva) ar fi o monarhie constitutionala…”.
O opinie similară o are și Ruxandra Paul, care, în editorialul România după REFERENDUM, publicat în România Liberă în 24 iulie 2012, ajungea la concluzia că bilanţul bătăliei pentru Preşedinţie este deja greu: “ Pierdere de imagine pentru România (deşi nu s-ar fi zis că, în această privinţă, România ar fi avut cum să cadă mult mai jos), deprecierea leului, instabilitate instituţională, probleme în ceea ce priveşte securitatea României în forma ei actuală, probleme de integrare europeană, situaţie foarte grea în economie, iată necazuri care nu vor lua sfârşit imediat după referendum, o dată cu intrarea în noua săptămână. Cine îşi face asemenea iluzii va avea mari deziluzii. Ne mai rămâne o soluţie, MONARHIA, dar fie suntem orbi, fie avem interesul să ne prefacem a nu vedea şansa noastră. Pe fondul acutizării crizei politice, economice şi sociale din România, precum şi al decepţiei celor care îşi pun speranţe în referendumul de duminică, fireşte că dezbaterile pe tema revenirii la monarhie vor reîncepe. De-a lungul istoriei sale, România a avut vocaţie monarhică sigură. Abia în 1947, sub presiune stalinistă, a fost instaurată republica de către comunişti. Dacă vrem să redevenim un popor, încetând a mai fi o populaţie, dacă vrem ca România să-şi ocupe locul demn pe care îl merită în lume, dacă vrem prosperitate şi respect, trebuie să renunţăm la dubioasa moştenire comunistă şi să revenim la forma naturală a statului de drept, care în România este monarhia. De ce nu s-a organizat până acum un referendum care să dea românilor posibilitatea de a opta pentru monarhie sau republică, pentru rege sau preşedinte? Este oare necesar un referendum pe această tematică înainte de elaborarea noii Constituţii? Care credeţi că ar fi răspunsul românilor? Vă daţi seama că, dacă aveam un rege în fruntea ţării, tot acest catastrofal scandal nu ar fi avut loc?”, încheie Ruxandra Paul.

Etichete:
Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politică

Dan Motreanu, printre europarlamentarii români cu cele mai multe absențe în Parlamentul European

Publicat cu

o lună înainte

pe

13 octombrie 2025

De

Liberalul Dan Motreanu se numără printre europarlamentarii români care au lipsit cel mai mult de la ședințele Parlamentului European, potrivit unei analize Digi24. De la începutul actualului mandat, în iulie 2024, și până în prezent, Motreanu a absentat de la 28 din cele 65 de ședințe de plen organizate la Strasbourg și Bruxelles.

În topul absenților, Motreanu se află alături de Gabriela Firea și Gheorghe Cârciu, ambii de la PSD, fiecare cu câte 29 de absențe, precum și de Cristian Terheș (ales pe listele AUR), care are tot 28 de absențe. Pe locul următor se află social-democratul Claudiu Manda, cu 26 de absențe.

Potrivit sursei citate, mulți europarlamentari români au lipsit la peste 40% dintre ședințele Parlamentului European de la preluarea mandatului.

De altfel, în legislatura anterioară, Claudiu Manda s-a aflat printre eurodeputații europeni cu cele mai multe absențe, fiind depășit doar de un coleg din Grecia care nu a putut participa la lucrări din cauza unei condamnări penale.

Totodată, analiza Digi24 arată că social-democratul Andi Cristea nu a participat deloc la ședințele de plen timp de cinci luni, de la debutul mandatului până în decembrie 2024.

Salariul unui europarlamentar este de aproximativ 8.000 de euro net, la care se adaugă o indemnizație lunară de 5.000 de euro pentru cheltuieli de birou și o diurnă de 350 de euro pe zi pentru participarea la ședințe. Eurodeputații care nu ating un anumit prag de prezență riscă să piardă o parte din aceste beneficii financiare.

România este reprezentată în Parlamentul European de 33 de eurodeputați.

Citește mai departe

Politică

Ungurii vor să cumpere brandul românesc Napolact. Temeri legate de invazia laptelui ieftin din Ungaria

Publicat cu

2 luni înainte

pe

17 septembrie 2025

De

Compania olandeză FrieslandCampina a anunțat recent intenția de a-și vinde operațiunile din România către grupul maghiar Bonafarm, controlat de Sandor Csanyi, directorul executiv al grupului bancar OTP. Acesta este cel mai bogat om din Ungaria și unul dintre cei mai importanți investitori în agricultura din țara vecină.

Bonafarm va achiziționa 97,57% din acțiunile FrieslandCampina România S.A. Tranzacția, care  include brandul Napolact și fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, va fi supusă aprobărilor uzuale de reglementare, inclusiv avizului Consiliului Concurenței din România, și este estimată să se finalizeze în decembrie 2025..

În piața locală de procesare a laptelui, FrieslandCampina ocupă poziția a cincea ca volum de afaceri, după Albalact, Danone, Olympus și Hochland, toate parte a unor grupuri străine. În 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 588 milioane de lei, în scădere cu 4% față de anul precedent, și o pierdere de 29 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. FrieslandCampina operează două unități de producție moderne, în Cluj-Napoca și Târgu Mureș, și avea la finalul anului trecut 422 de angajați.

Sebastian Burduja atrage atenția asupra riscurilor majore ale vânzării Napolact către ungurii de la Bonafarm

Într-o înterpelare adresată miniștrilor Economiei și Agriculturii și președintelui Consiliului Concurenței, fostul Ministru al Energiei, deputatul Sebastian Burduja, avertizează că tranzacția are „importanță strategică națională” și poate reprezenta un risc pentru securitatea națională și ordinea publică. 

Burduja atrage atenția că Sándor Csányi, prin legăturile apropiate cu premierul Viktor Orbán și prin rolurile sale cheie în OTP Bank, MOL și Bonafarm, concentrează putere economică în sectoare strategice și ar putea transforma investiția în România într-un instrument al agendei politice a statului maghiar, aceasta nefiind doar o simplă decizie de afaceri.

“Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, se arată în documentul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților.

Fermierii din Cluj riscă să fie înlăturați din lanțul de producție

La rândul său, deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, a ridicat semne mari de întrebare privind impactul pe care îl va avea preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm. Acesta avertizează că fermierii români din Ardeal riscă să fie eliminați din lanțul de producție, iar laptele românesc să fie înlocuit cu materie primă din alte state europene, inclusiv Ungaria.

El subliniază că cele unitățile FrieslandCampina procesează zilnic aproximativ 30.000 de litri de lapte de la peste 1.100 de fermieri locali, iar schimbarea politicii de aprovizionare ar putea înlătura fermierii români din lanțul de producție. Remus Lăpușan insistă ca fermierii români să își păstreze oportunitatea de a-și valorifica laptele, iar brandul Napolact să continue colaborarea cu producătorii locali, păstrând tradiția și reputația construită în Ardeal.

Deputatul subliniază că statul român trebuie să garanteze mai multe aspecte: menținerea aprovizionării cu lapte românesc, evitarea relocării fabricilor, protejarea locurilor de muncă, păstrarea rețetelor tradiționale și a gamei BIO, și evitarea prețurilor defavorabile fermierilor. Lăpușan concluzionează că interesul național nu este negociabil și că autoritățile trebuie să acționeze ca arbitru pentru a proteja fermierii și autenticitatea Napolact.

Citește mai departe

Politică

Bolojan: Aderarea României la OCDE în 2026 – obiectiv strategic prioritar

Publicat cu

3 luni înainte

pe

21 august 2025

De

Premierul Ilie Bolojan a condus astăzi ședința Comitetului Național pentru Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), structură ce reunește ministerele și instituțiile implicate în acest proces.

În cadrul întâlnirii au fost analizate progresele realizate până acum și au fost stabilite direcțiile de acțiune pentru perioada următoare, cu accent pe implementarea recomandărilor cheie formulate de OCDE.

Șeful Executivului a subliniat importanța menținerii unui efort instituțional constant și a apreciat contribuția tuturor structurilor implicate. Totodată, a cerut accelerarea adoptării modificărilor legislative necesare, întărirea coordonării interinstituționale și pregătirea atentă a evaluărilor programate în etapele următoare.

„Aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, prevăzută în Programul de Guvernare. Este nu doar un obiectiv de politică externă, ci și o oportunitate reală de reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele OCDE nu oferă doar o analiză a politicilor publice, ci și soluții concrete pentru îmbunătățirea acestora, pe care vă încurajez să le folosiți în activitatea instituțiilor dumneavoastră”, a declarat premierul.

România a primit statutul de candidat la OCDE în ianuarie 2022 și Foaia de parcurs pentru aderare în iunie același an. În prezent, țara noastră se află în etapa de evaluare tehnică, proces ce presupune implementarea recomandărilor prioritare și susținerea evaluărilor sectoriale.

Comitetul Național pentru Aderarea la OCDE, coordonat de prim-ministru, are rolul de a defini liniile de acțiune și de a armoniza legislația și politicile publice cu standardele organizației, pentru a sprijini avansarea procesului de aderare.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare