Connect with us

Publicat cu

pe

Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a declarat, luni seară, că în programul de guvernare este inclusă amnistia fiscală și că include ștergerea datoriilor unor companii, amintind că „astfel de lucruri se fac, nu se discută”.

 

Darius Vâlcov a susținut, la Antena 3, luni seară, că „amnistia fiscală este prevăzută în programul de guvernare în sensul în care se vorbește, la capitolul «întreprinderi mici și mijlocii», de restartarea mediului de afaceri. De fapt, acest lucru înseamnă. În viziunea programului de guvernare și a ceea ce am discutat atunci cu președintele Dragnea, da (este vorba de ștergerea datoriilor -n.a.), dar aceste lucruri se fac și nu se discută pentru că nu am vrea niciodată să încurajăm pe cineva să nu își plătească datoriile și mai mult decât atât, când o faci, dacă o faci, trebuie să iei decizia să răsplătești sau să îi bonifici și pe cei care și-au plătit corect taxele și impozitele”.

El a mai susținut că „decizia stă în mâinile doamnei prim-ministru. Ce vă pot spune eu e că în programul de guvernare acest lucru e prevăzut, se vorbește de restartarea mediului de afaceri.”

Vâlcov a afirmat că statul român se află în situația în care există datorii ale afaceriștilor și ale persoanelor fizice de 98 de miliarde de lei.

„Ne aflăm în această situație, în această capcană în care 98 de miliarde de lei sunt datorii ale oamenilor de afaceri și ale persoanelor fizice. Recuperăm sub 500 de milioane. 84% sunt nerecuperabili, deci niciodată nu îi mai recuperăm, dar mare parte dintre aceste companii, mai ales cele mari, sunt de stat. (…) Vorbim de câteva zeci de mii de companii și de câteva sute de mii de oameni, cred că depășim un milion. Nu au voie să ia împrumut de la bancă. Nu au voie să facă multe lucruri. Nu primesc nici unele drepturi pentru că nu plătesc o amendă sau o datorie vecehe de 7-8 ani de zile. Este de analizat dacă trebuIe să se facă (amnistia fiscală -n.r.). Trebuie să existe o dezbatere și, când se ia decizia, să se facă, să nu se mai discute așa mult. Dezbaterea ar trebui să se facă cu ușile închise”.

Eugen Teodorovici, actualul ministru al finanțelor, declarat că amnistia „nu are un prag. Se poate decide dacă cei care sunt în situaţia aceasta, dacă-şi achită, cum a fost în 2015 până la un moment în timp, principalul, să li se şteargă, să spunem, penalităţile şi jumate din dobânzi. Atunci s-a dat maximul ce se poate da.”

***

De asemenea, Darius Vâlcov a susţinut că nu va exista niciun pensionar care să nu aibă pensia dublă până la momentul în care coaliţia PSD-ALDE îşi va încheia aplicarea programului de guvernare. 

„Acest program de guvernare nu este unul care trebuie îndeplinit 25-50%. Este doar minimul de la care plecăm. Am spus în program că pensia, de la 193 de euro cât era în decembrie 2016, cât era punctul de pensie, va urca la 386 de euro în 2020, aşa se va întâmpla, pentru că astăzi este 237 de euro”

Vâlcov a mai afirmat că „în programul de guvernare spunem că din decembrie până în decembrie, în mandatul Guvernului PSD-ALDE nu va exista niciun pensionar care să nu aibă pensia dublă faţă de momentul de acum patru ani de zile sau acum doi ani de zile, pentru că au trecut doar doi ani”.

Totodată, el a susţinut că economia României a crescut cu 24 % de când coliţia PSD-ALDE a preluat guvernarea.

„Darius Vâlcov este consilier de stat al premierului. El a fost condamnat în februarie, în primă instanță, la opt ani de închisoare într-un dosar de corupție. El a fost trimis în judecată în 2015 de DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile. DNA susține că în 2009 administratorul unei societăţi comerciale i-ar fi cerut lui Darius Vâlcov, care atunci era primar al municipiului Slatina, să intervină la factori de decizie de la S.C Compania de Apă Olt S.A, pentru a câştiga licitaţii de lucrări în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti. În schimbul intervenţiei sale, omul de afaceri i-ar fi promis lui Darius Vâlcov că îi dă 20% din valoarea sumelor încasate din contractele de execuţie a lucrărilor.”, potrivit G4Media.ro

 

Sursă foto: Pixabay.com

Politică

Raluca Turcan, despre programul Masă la Școală: Epopeea unui proiect bun pentru oameni făcut foarte-foarte greu!

Publicat cu

pe

Deputatul PNL, Raluca Turcan, prezintă într-o postare pe Facebook eforturile depuse începând cu 2016, pentru a implementa programul Masă la Școală, un program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici.

“Programul Masă la Școală este doar unul dintre proiectele cu care “am fost dată afară pe ușă, dar am intrat înapoi pe geam”!!!

Când l-am inițiat prima dată, comentariile au fost de genul “o nouă pomană”, “nu sunt bani”, “nu ajută la nimic” etc. 

Studiile pe care însă le aveam eu pentru acest program, aplicat în multe alte țări, îmi demonstrau că aceasta este o măsură eficientă pentru reducerea abandonului școlar și creșterea performanței școlare.

Ca atare, nu m-am lăsat. Îmi aduc aminte, ca și ieri, că prima discuție am avut-o cu Dacian Cioloș, care era premier. El m-a trimis la Cristian Ghinea, care era responsabil de fonduri europene în guvernul tehnocrat și mi-a zis că nu se poate face pe fonduri europene. Apoi alte și alte discuții, dezbateri și dintr-un proiect care putea fi prioritate naționala din 2016, cu fonduri europene, așa cum se finanțează și acum, am găsit sprijin și interes la secretarul de stat din Ministerul Educației – Monica Anisie.

Am început cu un program-pilot de 50 școli. 

Apoi, când am fost vicepremier am extins acest program, alături de ministrul educației, Monica Anisie – la 150 de școli.

Împreună cu ministrul fondurilor europene, Marcel Bolos, am găsit 30 de milioane de euro, care au permis transformarea lui, dintr-un proiect-pilot, într-unul cu adresabilitate largă. A venit pandemia… 

Astăzi, guvernul Ciucă s-a decis să aloce finanțare, bani identificați tot de Marcel Boloș, prin PNRR, prin programul de reducere a abandonului școlar. Anul acesta programul se va extinde către 300 de școli. Va crește și tariful unui meniu zilnic, de la 10 la 15 lei. Acest proiect va beneficia de suma de un miliard de euro pentru următorii 5 ani. De el vor beneficia aproape un milion de copii.

Acum, după 6 ani de eforturi, toată lumea spune că este un program bun, necesar, util. De altfel, programul Masă la Școală a fost trecut în programele de guvernare scrise de fiecare partid politic în campaniile electorale, dar a fost uitat imediat după ce și-au împărțit funcțiile în Guvern. Era util doar pe hârtie, doar pentru a atrage voturi. Însă unii au continuat să bată la uși închise.

Dacă nu aveam perseverența și puterea de a trece peste ușile trântite în nas și peste zâmbetele ironice, am fi ajuns oare aici?

Am scris aceste rânduri ca să se înțeleagă mai bine ce înseamnă drumul de la idee la proiect generalizat în România. 

Mulțumesc tuturor partenerilor și celor care au crezut de la început în acest program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici”, scrie Raluca Turcan, pe Facebook.

Citește mai departe

Politică

Iohannis a subliniat importanţa Consiliului European şi a Summitului NATO din această lună, la întâlnirea cu ambasadorii statelor UE

Publicat cu

pe

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care a subliniat că atât reuniunea Consiliului European, cât şi Summitul NATO din această lună vor reprezenta repere importante în ceea ce priveşte abordarea agendei europene şi globale complexe, marcate de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia la nivel politic, economic şi social.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, cu prilejul încheierii, la finalul lunii iunie, a Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, au fost abordate, în principal, temele de actualitate care se vor afla pe agenda reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie, respectiv evoluţiile de securitate şi sprijinul acordat Ucrainei, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia economică, precum şi relaţiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest.

Au fost prezentate principalele obiective urmărite la viitorul Summit NATO de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie.

Preşedintele Iohannis a evocat deciziile cruciale care vor trebui adoptate cu prilejul Summitului NATO de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe întregul Flanc Estic, în mod unitar şi pe termen lung, şi abordarea ambiţioasă în formularea Noului Concept Strategic, care să reflecte noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele.

De asemenea, Iohannis a exprimat susţinerea fermă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă.

Totodată, preşedintele României s-a referit la rezultatele recentei vizite efectuate la Kiev, alături de preşedintele francez, Emmanuel Macron, de cancelarul german, Olaf Scholz, şi de premierul italian, Mario Draghi, subliniind că acesta a fost un demers comun, prin care s-a reafirmat unitatea europeană şi angajamentul european solid pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, în multiple planuri.

Iohannis s-a referit şi la discuţiile substanţiale avute cu acest prilej cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-au axat pe modalităţi concrete de a ajuta în continuare Ucraina în faţa agresiunii ruse, de a sprijini efortul de reconstrucţie, ulterior restabilirii păcii, şi cel în plan logistic în ceea ce priveşte exporturile de cereale.

În context, Iohannis a evidenţiat sprijinul constant al ţării noastre pentru Ucraina, încă din primele zile ale agresiunii ruse.

„S-a referit, în acest sens, la ajutorarea celor peste 1,25 de milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontierele României de la începutul războiului, la mecanismele de integrare pe piaţa forţei de muncă şi în domeniul educaţiei puse la dispoziţia refugiaţilor ucraineni, la Centrul logistic internaţional pentru distribuţia asistenţei umanitare de la Suceava, precum şi la eforturile de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina către pieţele internaţionale, prezentând măsurile recente adoptate de România”, se arată în comunicat.

Totodată, preşedintele a reiterat necesitatea continuării sprijinului statelor membre UE pentru Republica Moldova, ţară profund afectată de războiul din Ucraina, în acest sens exprimându-şi speranţa că, prin Conferinţa Donatorilor pentru Republica Moldova, pe care România o va găzdui în luna iulie, se va reuşi mobilizarea unui important sprijin financiar pentru această ţară.

Un subiect de interes particular a vizat cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, context în care şeful statului român a salutat Opiniile publicate recent de Comisia Europeană, care recomandă recunoaşterea perspectivei celor trei state de a deveni membre UE, precum şi acordarea statutului de candidat pentru Ucraina şi R. Moldova, cu înţelegerea îndeplinirii anumitor paşi.

De asemenea, preşedintele României a subliniat necesitatea de a continua angajamentul faţă de avansarea politicii de extindere, în acord cu meritele proprii, pentru candidaţii care se află deja în acest proces.

În acest sens, Iohannis a reiterat sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, menţionând că organizarea reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest, din 23 iunie, este un moment oportun pentru reafirmarea angajamentului clar şi activ al UE faţă de regiune, ca abordare geopolitică, într-un context dificil.

În cadrul întâlnirii, preşedintele României a abordat şi perspectivele economice la nivel european, cu accent pe importanţa adoptării şi implementării unor măsuri rapide şi coordonate, dând exemplu actuala propunere a Comisiei Europene RepowerEU, menită să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, în strânsă corelare cu cele din PNRR.

Citește mai departe

Politică

Premierul Ciucă – întrevedere cu preşedintele Emiratelor Arabe Unite

Publicat cu

pe

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele Emiratelor Arabe Unite (EAU), cu care a discutat despre diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Guvern, prim-ministrul Nicolae Ciucă a efectuat, pe 20 şi 21 iunie, o vizită de lucru în Emiratele Arabe Unite, ocazie cu care a avut o întrevedere, la Abu Dhabi, cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele EAU, şi cu şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreşedintele şi prim-ministrul EAU.

Discuţiile au vizat dezvoltarea şi consolidarea dialogului bilateral la nivel politic, economic şi sectorial între cele două state. În cadrul întrevederii, au fost abordate teme importante şi prioritare pentru Emiratele Arabe Unite şi pentru România, precum şi subiecte de interes regional şi internaţional, precizează sursa citată.

Principalele teme au vizat proiecte în domeniul energiei, infrastructurii portuare, agriculturii şi IT.

După cum se arată în comunicat, dialogul a stabilit „reperele concrete” pentru soluţii privind diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre şi al embargoului european faţă de livrările ruseşti de petrol şi produse petroliere. Totodată, au fost abordate şi oportunităţile de investiţii în România în domeniul energiei regenerabile, atât off-shore, cât şi on-shore.

Vizita a precedat cea de-a doua sesiune a Comisiei de cooperare între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite care are loc în perioada 21-22 iunie.

Din delegaţia oficială care l-a însoţit pe premierul Nicolae Ciucă în Emiratele Arabe Unite au făcut parte Sorin Grindeanu, viceprim-ministru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Virgil Popescu, ministrul Energiei, Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţii Cancelariei Prim-ministrului, Paula Cristea, director, Cabinetul prim-ministrului, Iulian Chifu, consilier de stat, şi Dan Carbunaru, secretar de stat, purtător de cuvânt al Guvernului.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare