Compania olandeză FrieslandCampina a anunțat recent intenția de a-și vinde operațiunile din România către grupul maghiar Bonafarm, controlat de Sandor Csanyi, directorul executiv al grupului bancar OTP. Acesta este cel mai bogat om din Ungaria și unul dintre cei mai importanți investitori în agricultura din țara vecină.

Bonafarm va achiziționa 97,57% din acțiunile FrieslandCampina România S.A. Tranzacția, care  include brandul Napolact și fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, va fi supusă aprobărilor uzuale de reglementare, inclusiv avizului Consiliului Concurenței din România, și este estimată să se finalizeze în decembrie 2025..

În piața locală de procesare a laptelui, FrieslandCampina ocupă poziția a cincea ca volum de afaceri, după Albalact, Danone, Olympus și Hochland, toate parte a unor grupuri străine. În 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 588 milioane de lei, în scădere cu 4% față de anul precedent, și o pierdere de 29 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. FrieslandCampina operează două unități de producție moderne, în Cluj-Napoca și Târgu Mureș, și avea la finalul anului trecut 422 de angajați.

Sebastian Burduja atrage atenția asupra riscurilor majore ale vânzării Napolact către ungurii de la Bonafarm

Într-o înterpelare adresată miniștrilor Economiei și Agriculturii și președintelui Consiliului Concurenței, fostul Ministru al Energiei, deputatul Sebastian Burduja, avertizează că tranzacția are „importanță strategică națională” și poate reprezenta un risc pentru securitatea națională și ordinea publică. 

Burduja atrage atenția că Sándor Csányi, prin legăturile apropiate cu premierul Viktor Orbán și prin rolurile sale cheie în OTP Bank, MOL și Bonafarm, concentrează putere economică în sectoare strategice și ar putea transforma investiția în România într-un instrument al agendei politice a statului maghiar, aceasta nefiind doar o simplă decizie de afaceri.

“Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, se arată în documentul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților.

Fermierii din Cluj riscă să fie înlăturați din lanțul de producție

La rândul său, deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, a ridicat semne mari de întrebare privind impactul pe care îl va avea preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm. Acesta avertizează că fermierii români din Ardeal riscă să fie eliminați din lanțul de producție, iar laptele românesc să fie înlocuit cu materie primă din alte state europene, inclusiv Ungaria.

El subliniază că cele unitățile FrieslandCampina procesează zilnic aproximativ 30.000 de litri de lapte de la peste 1.100 de fermieri locali, iar schimbarea politicii de aprovizionare ar putea înlătura fermierii români din lanțul de producție. Remus Lăpușan insistă ca fermierii români să își păstreze oportunitatea de a-și valorifica laptele, iar brandul Napolact să continue colaborarea cu producătorii locali, păstrând tradiția și reputația construită în Ardeal.

Deputatul subliniază că statul român trebuie să garanteze mai multe aspecte: menținerea aprovizionării cu lapte românesc, evitarea relocării fabricilor, protejarea locurilor de muncă, păstrarea rețetelor tradiționale și a gamei BIO, și evitarea prețurilor defavorabile fermierilor. Lăpușan concluzionează că interesul național nu este negociabil și că autoritățile trebuie să acționeze ca arbitru pentru a proteja fermierii și autenticitatea Napolact.

Premierul Ilie Bolojan a condus astăzi ședința Comitetului Național pentru Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), structură ce reunește ministerele și instituțiile implicate în acest proces.

În cadrul întâlnirii au fost analizate progresele realizate până acum și au fost stabilite direcțiile de acțiune pentru perioada următoare, cu accent pe implementarea recomandărilor cheie formulate de OCDE.

Șeful Executivului a subliniat importanța menținerii unui efort instituțional constant și a apreciat contribuția tuturor structurilor implicate. Totodată, a cerut accelerarea adoptării modificărilor legislative necesare, întărirea coordonării interinstituționale și pregătirea atentă a evaluărilor programate în etapele următoare.

„Aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, prevăzută în Programul de Guvernare. Este nu doar un obiectiv de politică externă, ci și o oportunitate reală de reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele OCDE nu oferă doar o analiză a politicilor publice, ci și soluții concrete pentru îmbunătățirea acestora, pe care vă încurajez să le folosiți în activitatea instituțiilor dumneavoastră”, a declarat premierul.

România a primit statutul de candidat la OCDE în ianuarie 2022 și Foaia de parcurs pentru aderare în iunie același an. În prezent, țara noastră se află în etapa de evaluare tehnică, proces ce presupune implementarea recomandărilor prioritare și susținerea evaluărilor sectoriale.

Comitetul Național pentru Aderarea la OCDE, coordonat de prim-ministru, are rolul de a defini liniile de acțiune și de a armoniza legislația și politicile publice cu standardele organizației, pentru a sprijini avansarea procesului de aderare.

Hub-urile logistice, Portul Constanța și Dunărea sunt principalele atuuri ale României în procesul de reconstrucție a Ucrainei sunt , a declarat miercuri Președintele Nicușor Dan.

„Coaliția de Voință are obiectivul, pe de o parte, de a asigura în acest moment, resurse pentru Ucraina, pentru ca să țină piept agresiunii ruse și, pe de altă parte, să pregătească situația post-război, inclusiv reconstrucția. Poziția pe care noi o avem, faptul că am avut niște hub-uri logistice prin care s-a tranzitat, și umanitar, și echipament militar, asta ne va ajuta. Adică, aceleași hub-uri care au fost și în Polonia și în România vor fi utilizate pentru transport de materiale, pentru tot procesul de reconstrucție. De asemenea, Portul Constanța este important în procesul de reconstrucție. Dunărea – există această cale de transport care este ieftină, deci, astea sunt atuurile României imediat după ce vom vorbi de reconstrucție”, a afirmat el într-o declarație de presă la Roșia Montană.

Tot miercuri, șeful statului și-a reiterat rezervele privind dorința Rusiei pentru pace.

„În conferința de duminică (a Coaliției de Voință – n.r.), am spus că interesul nostru este să avem cât mai repede acea întâlnire în trei – Statele Unite, Rusia, Ucraina, tocmai pentru ca să vedem Rusia la masa negocierilor și, de asemenea, am spus că e important ca Statele Unite să rămână implicate față de acest război. Lucrul ăsta s-a întâmplat. Deci avem, președintele Trump care dorește, și care a și anunțat și care a și vorbit cu președintele Putin, pentru ca aceste întâlniri să aibă loc. Mai departe de asta, e de văzut cât de serioasă va fi Rusia”, a spus Nicușor Dan.

El a precizat că discuțiile din cadrul Coaliției de Voință, desfășurate marți, au fost deschise și au inclus opinii diferite privind comportamentul Rusiei.

Președintele a menționat că se numără printre cei pesimiști în legătură cu acțiunile Moscovei: „Adică eu cred că Rusia va trage de timp în continuare și tocmai de-aia e important ca Statele Unite să rămână la masă și, în momentul în care va fi convinsă, să aplice și pachetul de sancțiuni pe care îl are pregătit, e deja discutat în Congres. Bine, ideal ar fi să avem pace în câteva zile, dar pentru situația în care nu se întâmplă, pace sau încetarea focului, dar pentru situația în care nu se întâmplă, pachetul 19 de sancțiuni economice al Europei este în pregătire și pachetul american de sancțiuni, de asemenea”, a subliniat Nicușor Dan.