Connect with us

Business

Energia devine factorul cheie în dezvoltarea Inteligenței Artificiale. Țările occidentale pregătesc investiții masive pentru a produce energia necesară

Publicat cu

pe

Luna trecută, Amazon și-a sărbătorit cea de-a 20-a aniversare a prezenței în Irlanda. Ar fi trebuit să fie un moment de bucurie. La urma urmei, Amazon, ca și alți giganți tehnologici, a investit masiv în această țară în ultimele două decenii datorită regimului său fiscal scăzut, susținând o creștere amețitoare. Dar, în realitate, aceste sărbători aniversare au avut o tentă amară. Unul dintre motive este că instanțele europene au decis luna trecută că scutirile fiscale de 13 miliarde de euro acordate pentru Apple au fost ilegale. Liderii comunității de afaceri se tem că acest lucru ar putea submina investițiile viitoare, potrivit prestigiosului cotidian britanic Financial Times.

Constrângerile impuse de energie

O altă problemă este energia. Amazon Web Services derulează în prezent investiții de 30 de miliarde de euro în Europa, pe fondul unei explozii a inteligenței artificiale, potrivit lui Neil Morris, directorul irlandez al Amazon Web Services. Cu toate acestea, nimic nu va ajunge în Irlanda deoarece oficialii Amazon sunt îngrijorați de viitoarele constrângeri energetice. Într-adevăr, există rapoarte conform cărora compania a redirecționat deja unele activități desfășurate în cloud tocmai din această cauză.

Deși guvernul irlandez s-a angajat să extindă rețeaua energetică, în principal prin intermediul parcurilor eoliene, acest lucru nu se întâmplă suficient de repede pentru a satisface cererea în creștere. Și infrastructura de hidrocentrale are probleme. Da, dacă vă puteți închipui, o țară cunoscută pentru o vreme umedă și cu mult vânt întâmpină probleme în furnizarea de energie hidro și eoliană către marile companii din domeniul tehnologiei.

Există cel puțin patru lecții care ar trebui să ne trezească. În primul rând, această poveste arată că discursul popular cu privire la inovarea tehnologică este, în cel mai bun caz, limitat și, în cel mai rău caz, iluzoriu. Mai precis, în cultura modernă avem tendința de a vorbi despre internet și inteligență artificială ca și cum acestea ar fi un lucru pur neînsuflețit (precum un „nor”).

În consecință, politicienii și votanții trec adesea cu vederea infrastructura fizică neinteresantă, dar care face acest lucru să funcționeze, precum centrele de date, liniile electrice și cablurile submarine. Dar această deseori ignorată infrastructură este esențială pentru funcționarea economiei digitale moderne și de aceea trebuie să îi acordăm urgent mai mult respect și atenție.

Inteligența artificială consumă de 10 ori mai multă energie

În al doilea rând, trebuie să ne dăm seama că această infrastructură este, de asemenea, supusă unei presiuni tot mai mari. În ultimii ani, consumul de energie al centrelor de date a fost destul de stabil, deoarece creșterea nivelului de utilizare a internetului a fost compensată de creșterea eficienței energetice. Cu toate acestea, situația se schimbă rapid acum: căutările online către Inteligența Artificială utilizează de aproximativ 10 ori mai multă energie decât motoarele de căutare existente. Prin urmare, consumul de energie electrică al centrelor de date se va dubla cel puțin până în 2026, conform Agenției Internaționale pentru Energie – iar în SUA se preconizează că acestea vor consuma 9% din totalul energiei electrice până în 2030.

În Irlanda, consumul a explodat deja la peste 1/5 din rețea – mai mult decât gospodăriile, anunță Financial Times.

Modalități pentru energie suplimentară

În al treilea rând, graba companiilor și a guvernelor de a afla cum – sau dacă – vor putea găsi această electricitate suplimentară, a produs o binecuvântare neașteptată: tehnologia a devenit un motor-cheie al tranziției energetice.

Da, creșterea consumului de energie electrică duce la creșterea emisiilor. Însă, companii precum Google, Microsoft și Apple investesc masiv în energia hidro, eoliană și solară și în inovarea în domeniul bateriilor. Microsoft chiar a anunțat recent un acord cu grupul de utilități Constellation pentru a investi 1,6 miliarde de dolari în repornirea centralei nucleare Three Mile Island din Pennsylvania, pentru a satisface cererea de energie electrică a AI. Capitalizarea de piață a Constellation a depășit de atunci 80 de miliarde de dolari deoarece investitorii se așteaptă la mai multe astfel de acorduri.

Între timp, Sam Altman de la OpenAI și cofondatorul Microsoft, Bill Gates, laudă cu entuziasm reactoarele modulare mici. Aceștia și alții din sectorul tehnologic speră că astfel de inițiative vor reduce în cele din urmă criza de energie, în special dacă viitoarele versiuni ale inteligenței artificiale vor utiliza mai puțină energie. În acest caz, temerile actuale cu privire la aprovizionarea cu energie electrică s-ar putea dovedi a fi eronate – la fel cum previziunile privind o foamete globală au fost infirmate de revoluția verde din anii 1960. Tehnologia în sine poate rezolva problemele tehnologice – sau cel puțin așa se speră, prezintă Financial Times.

Soluția: politică guvernamentală comună pentru domeniul energetic

A patra lecție este că o astfel de soluție energetică inovatoare nu ar putea funcționa fără o politică guvernamentală coerentă. Din nefericire, aceasta nu prea există. La urma urmei, este nevoie de autorizație de construcție pentru a construi centre de date, ceea ce înseamnă adesea intervenția guvernului. Uitați-vă doar la modul în care Angela Rayner, viceprim-ministrul Regatului Unit, se implică în forță într-un conflict local în localitatea Abbots Langley din comitatul Hertfordshire, unde localnicii doresc să blocheze noile investiții digitale.

Este nevoie și de implicarea guvernului pentru a crea rețele electrice conectate. De exemplu, un impediment uriaș în calea implementării energiei regenerabile în SUA este faptul că este scandalos de greu să se obțină autorizațiile necesare pentru construirea liniilor de transport care să conecteze resursele de energie regenerabilă din inima Americii, către locuri însetate de energie precum California.

În cazul în care criza de energie se va intensifica, vom avea nevoie, de asemenea, ca guvernul să decidă viitoarea distribuție a resurselor limitate de energie electrică. Ar trebui abordate subiectele despre gospodării și dacă ar trebui să aibă prioritate față de întreprinderi în cazul în care rețeaua se prăbușește, iar dacă statul sau marile companii de tehnologie ar trebui să finanțeze inovarea.

Libertarienii – și mulți tehnicieni – ar putea susține faptul că forțele pieței (adică prețurile) ar trebui să determine răspunsurile. Dar această viziune este toxică din punct de vedere politic, după cum știu prea bine liderii irlandezi. Așadar, pregătiți-vă pentru bătălii în domeniul energiei pe tot cuprinsul lumii industrializate. Nu ar trebui sa ne îngrijoreze doar bătăliile legate de riscurile existențiale ale Inteligenței Artificiale, conchide Financial Times.

Business

UE accelereaza proiectele privind modernizarea rețelelor electrice pentru a reduce prețurile la energie. România, printre țările cu cea mai veche infrastructură și cele mai mai mari prețuri la energie

Publicat cu

pe

Băsescu a declarat că România intenţionează să solicite UE sprijin pentru proiecte de infrastructură energetică

Uniunea Europeană este pregătită să accelereze aprobările pentru proiectele de modernizare a rețelelor energetice și să elaboreze planuri la nivelul întregii UE pentru infrastructura electrică transfrontalieră, în încercarea de a reduce prețurile ridicate la energie, despre care industriile au avertizat că fac Europa necompetitivă, scrie Reuters.

Prețurile industriale la energie în Europa sunt de peste două ori mai mari decât în Statele Unite și China, ceea ce, potrivit producătorilor mari consumatori de energie, descurajează investițiile în Europa.

Propunerile publicate miercuri prezintă planuri de reducere a termenului pentru acordarea autorizațiilor pentru proiectele de rețea la doi ani, pentru a accelera modernizarea rețelelor electrice, confirmând planurile preliminare raportate anterior de Reuters.

În prezent, obținerea autorizațiilor pentru astfel de proiecte poate dura până la 10 ani.

Dacă autoritățile nu răspund în noul termen, autorizațiile ar fi aprobate automat.

Planurile de dezvoltare a infrastructurii electrice transfrontaliere ar permite UE să declanșeze un proces de solicitare a propunerilor de proiecte, dacă acestea nu există.

O pană de curent severă în Peninsula Iberică anul acesta a evidențiat lipsa de interconectări între țări, necesare pentru alimentarea zonelor cu cea mai mare nevoie.

Ani de investiții insuficiente au dus la îmbătrânirea rețelelor, care nu pot absorbi cantitățile tot mai mari de energie regenerabilă fluctuantă ale Europei. Producătorii de energie eoliană și solară sunt adesea opriți pentru a evita supraîncărcarea rețelelor, ceea ce duce la risipirea electricității regenerabile ieftine și la creșterea costurilor.

Autoritățile estimează că sunt necesare investiții în rețele de 1,2 trilioane de euro (1,4 trilioane de dolari) până în 2040. UE a alocat 30 de miliarde de euro din bugetul 2028–2034 pentru proiecte energetice transfrontaliere.

Propunerile includ, de asemenea, măsuri pentru a aborda preocupările legate de securitate, alimentate de incidente recente în care nave legate de Rusia au deteriorat infrastructura energetică europeană.

Acestea prevăd obligația ca proiectele energetice transfrontaliere finanțate de UE să fie evaluate din punct de vedere al riscurilor fizice și cibernetice.

Cum e situația în România? 

România se află printre țările cu cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană, iar modernizarea rețelelor electrice este esențială pentru reducerea costurilor și pentru o funcționare sigură.

În prezent, rețelele din România, deși funcționale, sunt în multe zone învechite, fiind proiectate după modele de acum patru decenii, și necesită urgent investiții pentru a funcționa eficient.

Firmele din sectorul energetic au cerut în mod repetat autorităților creșterea investițiilor în modernizarea infrastructurii, avertizând că lipsa acestora va afecta atât securitatea energetică, cât și competitivitatea pe termen lung.

În plus, experții subliniază că investițiile în rețele nu doar că reduc prețul energiei, dar permit și gestionarea mai eficientă a consumului și integrarea mai multor surse de energie regenerabilă.

De asemenea, modernizarea rețelelor ar scurta lanțul de tranzacționare și ar reduce riscul de speculă pe piața energiei, două dintre cauzele principale ale facturilor mari.

Citește mai departe

Business

Diplomație economică la Constanța: Mihai Daraban a discutat cu ambasadorul Argentinei despre extinderea relațiilor comerciale

Publicat cu

pe

Excelența Sa Carlos Alejandro Poffo, ambasadorul Republicii Argentina la București, a fost primit la sediul Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța de către Mihai Daraban, președintele CCINA și al Camerei de Comerț și Industrie a României.

„Întâlnirea a oferit prilejul unui schimb de idei privind posibilitățile de cooperare economică între România și Argentina, cu accent pe domenii precum maritim, energie, agricultură și logistică.

CCINA Constanța își consolidează astfel rolul de actor activ în diplomația economică internațională, sprijinind deschiderea companiilor românești către piețe globale“, au transmis reprezentanții CCINA.

Vizita a continuat la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CN APM) Constanța, unde ambasadorul a fost însoțit de reprezentantul CCINA, Diana Cojocaru Belteu.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanții CN APM, s-a explorat potențialul cooperării bilaterale și de consolidare a relațiilor economice.

Argentina este un exportator major de produse agricole – soia, porumb, grâu, ulei de soia, interesată de rute eficiente de transport către Europa. În acest context, portul Constanța, ca hub principal la Marea Neagră și „poartă” a Uniunii Europene, poate juca un rol important pentru mărfurile argentiniene către Europa Centrală și de Est.

Argentina este cel de-al patrulea partener comercial al României în America Latină și important partener al Uniunii Europene.

Citește mai departe

Business

CCIR susține inițiativa Constanța Port Business Association de preluare a managementului CN APMC

Publicat cu

pe

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) salută demersul Organizației Patronale Constanța Port Business Association (CPBA)  de a include un reprezentant propriu în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța” și chiar de preluare a managementului total.

CCIR consideră că această inițiativă reprezintă un pas esențial către modernizarea guvernanței corporative în sectorul maritim și consolidarea competitivității Portului Constanța pe piața internațională.

„Includerea unui reprezentant al mediului de afaceri în structura de guvernanță a CN APMC reprezintă cea mai eficientă formă de management a portului, mai ales având în vedere că există  mai multe exemple europene în acest sens. Astfel, camerele de comerț din Franța au în administrare porturi și aeroporturi. Considerăm, de asemenea, că operatorii portuari sunt îndreptățiți să preia managementul Administrației Portului Constanța – societate care, după cum arată și titulatura, este doar administratorul care trebuie să asigure o politică tarifară adecvată pentru ca Portul Constanța să fie competitiv pe piața internațională și, totodată, să asigure mentenanța obiectivelor portuare (dane, drumuri de acces, adâncimi etc.). Trebuie să se înțeleagă faptul că  valoarea adăugată în Portul Constanța este adusă de operatori, și nu de CN APMC. De altfel, încă de la început, Camera de Comerț și Industrie a României s-a opus ca CN APMC, ca societate de stat, să fie un generator de dividende.” a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.

Constanța Port Business Association reunește cei mai importanți actori economici din sectorul maritim – 19 terminale portuare, 12 furnizori de servicii de transport și logistică, 6 mari comercianți multinaționali și 12 furnizori de servicii pentru infrastructură portuară. Cu o cifră de afaceri cumulată de 8,45 miliarde lei și un volum de 63,2 milioane tone de mărfuri operate în 2024, reprezentând aproximativ 80% din totalul operațiunilor portuare, CPBA constituie forța economică vitală a celui mai important hub maritim al României.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare