România a avut cea mai mare pondere a călătoriilor turistice interne din Uniunea Europeană în 2025. Potrivit datelor publicate de Eurostat, 89% dintre deplasările rezidenților români în scop turistic au avut ca destinație o localitate din țară, conform Mediafax.

La nivelul Uniunii Europene, rezidenții au efectuat 1,2 miliarde de călătorii în scop personal sau profesional în 2025, cu 1,4% mai multe decât în anul precedent. Creșterea a echivalat cu aproximativ 17 milioane de deplasări suplimentare, arată datele Eurostat.

România, urmată de Spania și Grecia

Din totalul călătoriilor efectuate de rezidenții UE, 848 de milioane au fost interne, reprezentând 70%. Alte 264 de milioane de deplasări, echivalentul a 22% din total, au avut ca destinație o altă țară din Uniune. Astfel, 92% dintre călătoriile rezidenților UE s-au desfășurat în interiorul blocului comunitar.

România s-a clasat pe primul loc în privința ponderii călătoriilor interne, cu 89%. Pe următoarele poziții s-au situat Spania, cu 87%, și Grecia, Franța și Portugalia, fiecare cu 85%.

La celălalt capăt al clasamentului s-a aflat Luxemburgul, unde doar 5% dintre călătorii au avut o destinație internă. În Belgia, ponderea a fost de 29%, iar în Malta, de 32%.

Europenii au cheltuit mai mult pentru călătoriile în străinătate

Deși călătoriile interne au fost mai numeroase, cheltuielile totale pentru deplasările în străinătate au depășit valoarea celor interne. În 2025, rezidenții UE au cheltuit 379,4 miliarde de euro pentru călătoriile externe, față de 266,2 miliarde de euro pentru cele în interiorul propriei țări.

În cazul călătoriilor interne, cazarea a reprezentat cea mai mare parte a cheltuielilor, cu 34%, respectiv 90,3 miliarde de euro. Potrivit datelor Eurostat, transportul a avut o pondere de 21%, echivalentul a 56 de miliarde de euro.

Ambasada SUA la Moscova le-a recomandat cetățenilor americani aflați în Rusia să părăsească imediat țara, pe fondul informațiilor privind un posibil caz de ciumă pulmonară în regiunea Irkutsk, relatează Digi24.

Diplomații americani au precizat că monitorizează situația din regiune, unde aproximativ 200 de persoane au fost spitalizate, iar mai multe spitale au fost închise pentru carantină după moartea Dariei Șipilova, o angajată în vârstă de 27 de ani a unui institut de combatere a ciumei.

Recomandări pentru americanii aflați în zona afectată

Ambasada SUA a avertizat că posibilitățile guvernului american de a oferi asistență cetățenilor săi aflați în Rusia, în special în afara Moscovei, sunt limitate.

Americanilor aflați în zona în care ar putea exista o răspândire a infecției li s-a recomandat să respecte instrucțiunile autorităților sanitare locale, să evite unitățile medicale afectate și să solicite imediat ajutor în cazul apariției febrei sau a simptomelor respiratorii.

Celor care au vizitat zona în care se presupune că a apărut focarul li s-a recomandat să își monitorizeze starea de sănătate timp de 14 zile.

Totodată, ambasada le-a cerut cetățenilor americani să își pregătească din timp un plan pentru o eventuală plecare de urgență din Rusia, fără să se bazeze pe sprijinul guvernului SUA.

Departamentul de Stat a reamintit, de asemenea, recomandarea existentă pentru Rusia de a „nu vizita țara”. Americanii care intenționează să călătorească în Rusia au fost sfătuiți să renunțe la planuri din cauza riscului de reținere ilegală și a altor amenințări la adresa securității.

Moscova neagă că cercetătoarea a murit de ciumă

Avertismentul SUA vine după ce Washingtonul a cerut anterior Moscovei informații despre moartea angajatei institutului de combatere a ciumei.

Autoritățile ruse neagă însă că Șipilova ar fi murit de ciumă. Rospotrebnadzor a descris boala drept „pneumonie de etiologie necunoscută”, iar guvernatorul regiunii Irkutsk, Igor Kobzev, a declarat că în probele biologice recoltate de la cercetătoare „nu s-au descoperit microorganisme legate de activitatea sa profesională”.

Epidemiologul Mihail Favorov a precizat că rezultatul nu exclude categoric posibilitatea ca femeia să fi avut ciumă. Potrivit acestuia, în cazul unei evoluții fulminante a bolii, țesuturile organismului se descompun rapid, iar bacteriile vii pot fi izolate din probe în doar 10-30% dintre cazuri.

Trump spune că este îngrijorat de posibilitatea unei epidemii

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat anterior că este îngrijorat de informațiile privind o posibilă epidemie de ciumă și a anunțat că intenționează să discute subiectul cu Vladimir Putin.

În același timp, autoritățile sanitare ruse susțin că situația este calmă. Potrivit acestora, dintre cele 189 de persoane care au intrat în contact cu Șipilova și au fost spitalizate după decesul acesteia, niciuna nu a prezentat semne ale bolii.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că nu există în acest moment o amenințare iminentă la adresa teritoriului Alianței Nord-Atlantice. El a precizat că evaluarea NATO privind amenințarea reprezentată de Rusia nu s-a schimbat în ultimele trei săptămâni, trei luni sau un an, relatează Reuters, potrivit Digi24.

Mark Rutte a explicat că, în cazul în care Rusia ar intenționa să acționeze împotriva unui stat NATO, ar exista semne ale unei mobilizări militare.

„Dacă Rusia ar vrea să acţioneze împotriva Finlandei, a unei ţări baltice, Poloniei sau oricărei alte ţări NATO, ar exista o consolidare militară”, a spus Rutte.

Secretarul general al NATO a subliniat că Alianța are un caracter defensiv și a cerut Rusiei să renunțe la amenințările nucleare.

„Cred că cea mai bună modalitate de a trata această chestiune este de a exista puţin calm aici, de partea NATO. Ne putem permite un pic de calm, dar şi un pic de asigurare că vom continua ceea ce facem”, a adăugat înalta oficialitate aliată.

SUA vor rămâne implicate în apărarea Europei

Rutte a mai afirmat că Statele Unite vor continua să fie implicate în apărarea convențională și nucleară a Europei.

Declarațiile sale au venit în aceeași zi în care Kremlinul a confirmat că Rusia a transmis NATO avertismente de natură nucleară referitoare la eventuale acțiuni de izolare a exclavei ruse Kaliningrad.

Moscova a susținut că aceste avertismente au rolul de a le reaminti „capetelor înfierbântate” din Europa poziția Rusiei în cazul unor astfel de acțiuni.

Moscova avertizează în privința Kaliningradului

Potrivit unui document consultat de Reuters, Rusia a avertizat NATO că ar putea recurge la arme nucleare dacă Alianța ar încerca să îi întrerupă accesul către Kaliningrad, exclava rusă de la Marea Baltică situată între Polonia și Lituania.

Purtătoarea de cuvânt a NATO a confirmat că Rusia a transmis Alianței un document informal, însă nu a dezvăluit conținutul acestuia.