Connect with us

Publicat cu

pe

O echipă de cercetători a construit un algoritm pentru extragerea datelor personale din conversațiile anonime într-un experiment care evidențiază importanța protejării vieții private, notează El Pais.

Care este amploarea amprentei noastre digitale? Știm despre urmele pe care le lăsăm pe rețelele de socializare și de la partajarea conținutului pe alte site-uri de pe internet. Dar edităm acest conținut în funcție de cine îl va vedea și de imaginea pe care dorim să o portretizăm. Platformele de mesagerie instantanee, cum ar fi WhatsApp, care este deținut de Facebook, sunt cu totul altă speță.

„Dezvăluiți mai multe despre dvs. în mesaje private, nu numai în conținut, ci și în modul în care utilizați limbajul”, explică Timo Koch, cercetător la Departamentul de Psihologie al Universității din Munchen.

Koch și echipa sa au analizat peste 300.000 de mesaje WhatsApp și au realizat un algoritm pentru a recunoaște vârsta și sexul autorilor lor – un experiment, spune el, care subliniază importanța protejării vieții private în aceste spații.

„Criptarea End-to-end este un prim pas important”, spune Koch. „Dar dincolo de asta, trebuie să fim informați – platformele trebuie să fie transparente și să adauge etichete atunci când informațiile nu sunt criptate.”

Preocupările cercetătorului și ale echipei sale  vin în contextul în care rețelele de socializare favorizează din ce în ce mai mult utilizarea spațiilor private de mesagerie.

„Facebook se concentrează asupra acestor conversații și probabil vor dori să utilizeze datele, așa că trebuie să avem o conversație despre cum să protejăm aceste mesaje și să ne asigurăm că, dacă sunt etichetate drept private, sunt într-adevăr”, spune Koch.

Chiar credeai ca mai exista viata privata pe Internet? De câte mesaje este nevoie pentru a ne identifica? 

Koch și echipa sa și-au bazat algoritmul pe conținutul WhatsApp, Deutschland?, un proiect care a studiat 451,938 conversații WhatsApp între 495 de voluntari germani. După filtrarea cazurilor în care vârsta și sexul nu au fost furnizate, cercetătorii au rămas cu 226 de subiecți, 309.229 de mesaje și 1.949.518 de cuvinte.

Studii similare care utilizează rețelele de socializare ca sursă de conținut și-au bazat analizele pe eșantioane mari de text de zeci de milioane de cuvinte și  zeci de mii de voluntari. Dar, în timp ce volumul de informații din cercetarea WhatsApp este mult mai mic, deficitul său este compensat de natura informațiilor și de modul mai intim în care ne exprimăm în aceste spații private de mesagerie.

„Faptul că avem un set de date atât de mic și predicțiile noastre încă funcționează sugerează cât de multe s-ar putea face în viitor. Rezultatele noastre ar trebui considerate un punct de plecare”, spune echipa de cercetare.

Odată ce algoritmul a fost realizat, un eșantion de aproximativ 1.000 de cuvinte a fost suficient pentru a obține o clasificare rezonabilă a vârstei și sexului. Pentru a evalua această cifră, cercetătorii au numărat numărul de cuvinte într-o conversație moderat activă între două persoane: trei zile de dialog constau, în general, în puțin peste 1.000 de cuvinte. Cu toate acestea, echipa recunoaște că, dacă ar fi avut o bază de date mai bogată, potențialul analizei ar fi fost mult mai mare.

„Dacă ne gândim la analiza personalității sau la alte caracteristici, am avea nevoie de mai multe informații, deoarece există diferențe mai subtile implicate”, spune Koch. „Când aveți un model bun, a face o predicție durează mai puțin de două secunde.”

Chiar credeai ca mesajele tale nu le stie nimeni? Sau spune-mi cine ești și îți voi spune cum folosești WhatsApp

Această identificare este posibilă deoarece modul nostru de a ne exprima pe WhatsApp răspunde tiparelor demografice. În funcție de conținutul What’s up, Deutschland?, utilizatorii mai tineri tind să folosească mai multe emoticoane și să se exprime mai frecvent la persoana l, caracteristică care a fost deja observată în studiul conținutului postat pe alte platforme și care pare să confirme că devenim mai puțin individualiști odată cu vârsta.

În ceea ce privește sexul, Koch și echipa sa au găsit o utilizare mai mare și mai variată a emoticoanelor la femei, care folosesc și mai multe pronume la persona l singular. Bărbații, pe de altă parte, folosesc un limbaj mai colocvial și includ mai multe referințe la consumul de alcool.

Koch nu exclude posibilitatea ca, de-a lungul timpului, să existe mici schimbări în modul în care ne exprimăm pe aceste aplicații, deoarece conținutul setului de date utilizat în studiul său a fost compilat între noiembrie 2014 și ianuarie 2015. Formate precum stickerele, care au fost încorporate în 2018 și accesul direct la GIF-uri ar fi putut introduce anumite variații.

Dar accesarea unui corp mai mare și mai actualizat de mesaje nu este ușor, cel puțin în lumea academică.

„O companie mare de tehnologie are acces la mult mai multe date”, spune Koch. Surse mai bogate și mai recente de informații ar permite, de exemplu, analize mai complexe ale personalităților utilizatorilor și ar permite cercetătorilor să studieze cât de mult suntem mai sinceri în mesajele private decât în ceea ce împărtășim pe rețelele sociale în funcție de diferite culturi și contexte naționale.

O altă limitare a analizei este factorul lingvistic. Dominanța limbii engleze în dezvoltarea sistemelor de procesare a limbajului înseamnă că majoritatea instrumentelor disponibile sunt în această limbă.

„A trebuit să ne antrenăm propriile modele”, spune Koch. „Fiecare limbă este diferită și are propriile semne.”

Acum că știm toate acestea, ar trebui să cenzurăm ceea ce spunem în aplicațiile de mesagerie privată?

Potrivit lui Koch, depinde de cât de multă importanță acordăm vieții private și cât de mult confort ne dorim.

„Există câteva alternative bune, cum ar fi Signal (serviciul de mesagerie instantanee), care este, de asemenea, criptat și nu are o corporație în spatele său cu un interes legitim de a profita de informații”, spune el.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lifestyle

SIMAVI a sărbătorit Ziua Internațională a Francofoniei la Bruxelles

Publicat cu

pe

SIMAVI a marcat Ziua Francofoniei la Bruxelles printr-un concert extraordinar, alături de Ambasada României în Regatul Belgiei și Institutul Cultural Român.

Partenerii constanți în realizarea acestor acțiuni sunt Reprezentanța Organizației Internaționale  a Francofoniei pe lângă UE și Grupul Ambasadorilor Francofoni de la Bruxelles, dar anul acesta li s-a alăturat și compania românească de IT Software Imagination & Vision (SIMAVI).

AdvertisementAlexandru Coșbuc-Ionescu, Vicepreședinte SIMAVI: “Suntem onorați să putem promova atât software românesc, cât și artiști români la Comisia Europeană.”

Această declarație vine în contextul în care SIMAVI este compania IT românească care furnizează servicii software principalelor organizații ale CE.

„Colaborarea noastră cu reprezentanții Europei de la Bruxelles din ultimii 15 ani, ca furnizor de proiecte de eLearning pentru specialiștii Directoratelor Generale, este completată astăzi de o nouă dimensiune – aceea de susținători ai valorilor culturale francofone”, a adăugat Vlad Zaharia, Territory Manager EMEA Region la SIMAVI.

Cu această ocazie, gazdele și invitații au marcat 31 de ani de la aderarea României la OIF și au reamintit importanța valorilor francofoniei, țara noastră fiind desemnată în 2007 de către Secretarul General al Francofoniei, “stat-far al francofoniei” în regiunea Europei Centrale și de Est.

În seara zilei de 13 martie 2024 a avut loc excepționalul concert „L’amour en heritage”,  susținut de soprana Irina Baianț, actorul și tenorul Adrian Nour și de Andrei Tudor, în calitate de compozitor, dirijor și pianist, artiști foarte cunoscuți atât în lumea muzicală a României, cât și peste hotare.

La Muzeul de Artă și Istorie din capitala Belgiei, în fața unei săli pline, cei trei artiști celebri au cântat arii muzicale franco-române, abordând stiluri variate, de la melodii franceze celebre la reinterpretări din folclorul românesc.

Repertoriul bogat, interpretat cu măiestrie și sensibilitate de cei trei artiști, a încântat o audiență vastă, formată din  reprezentanți ai corpului diplomatic, reprezentanți ai mediului de afaceri din Belgia, precum și ai comunității românești, programul concertului „L’amour en heritage” fiind special conceput pentru a atrage un public larg.

Citește mai departe

Lifestyle

Ministerul Culturii, condus de Raluca Turcan, a luat decizia ca, de 1 decembrie, intrarea în muzee să fie gratuită

Publicat cu

pe

Ministerul Culturii, condus de Raluca Turcan, a luat decizia ca, de 1 decembrie, intrarea în muzee să fie gratuită. 

De “1 Decembrie Cultural”, accesul în reţeaua muzeelor din subordinea Ministerului Culturii este gratuit pentru toţi vizitatorii.

Iată care sunt teatrele, muzeele, bibliotecile, filarmonicile, teatrele de operă şi operetă care invită publicul să sărbătorească împreună 1 Decembrie Cultural în BUCUREȘTI: 

  • Artexim;
  • Biblioteca Naţională a României;
  • Centrul Naţional al Dansului;
  • Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”;
  • Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”;
  • Filarmonica „George Enescu”;
  • Institutul Naţional al Patrimoniului;
  • Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare;
  • Muzeul Naţional „George Enescu”;
  • Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi;
  • Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”;
  • Muzeul Naţional al Ţăranului Român;
  • Muzeul Naţional Brătianu;
  • Muzeul Naţional de Artă Contemporană;
  • Muzeul Naţional de Istorie a României;
  • Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”;
  • Muzeul Ororilor Comunismului în România;
  • Opera Naţională Bucureşti;
  • Teatrul Muzical Ambasadorii;
  • Teatrul Naţional Bucureşti „I.L. Caragiale”;
  • Teatrul Naţional de Operă şi Musical „Ion Dacian”.

1 Decembrie Cultural în ȚARĂ va fi organizat la:

  • Centrul Cultural Topliţa;
  • Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi;
  • Muzeul Naţional Bran;
  • Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;
  • Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu;
  • Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca;
  • Muzeul Naţional Peleş din Sinaia;
  • Opera Naţională Română din Cluj-Napoca;
  • Opera Naţională Română din Timişoara;
  • Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara;
  • Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi;
  • Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa;
  • Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova.

Românii din diaspora au ocazia să sărbătorească Ziua Națională prin instituțiile ce vor organiza evenimente în mai multe orașe la nivel internațional, după cum urmează:

  • Centrul Național de Artă Tinerimea Română – Madrid și Barcelona, Spania;
  • Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” – Washington, New York, Chicago și Seattle – Statele Unite ale Americii;
  • Filarmonica „George Enescu” – Roma, Italia;
  • Muzeul Național „George Enescu” – Haga, Țările de Jos (eveniment organizat în parteneriat);
  • Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” – Rabat, Maroc;
  • Teatrul Muzical Ambasadorii – Bratislava, Slovacia; Chișinău și Ialoveni, Republica Moldova.
Citește mai departe

Lifestyle

Sibiul, din nou în centrul activității culturale

Publicat cu

pe

Tot mai multe evenimente culturale, la care participă mii de oameni, au loc la Sibiu. În weekend, la Sibiu a avut loc Concertul MANIFEST, unul dintre mai ambițioase proiecte ale Asociației Culturale Play.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, afirmă că muzica face punte între minte şi suflet, iar peste 10.000 de copii din Sibiu, alături de părinții lor, sunt beneficiarii anuali direcţi ai proiectelor si programelor de educație culturală şi artistică ale asociatiei.

“Muzica face punte între minte și suflet!

Sute de oameni au pus mâna pe chitară, au atins corzile la unison, în cadrul celui mai ambițios proiect al Asociației Culturale Play – Concertul MANIFEST.

Peste 10.000 de copii din Sibiu, alături de părinții lor, sunt beneficiarii anuali direcţi ai proiectelor si programelor de educație culturală şi artistică ale asociatiei.

Studiul muzicii, orele de repetiții, emoția prezentării unei melodii în fața publicului, bucuria unui rezultat remarcabil obținut alături de colegi și profesori sunt momente pe care mi le amintesc cu drag și care au avut o contribuție esențială în formarea mea ca adolescent.

Asocierea dintre bucuria muzicii și programele educaționale colaborative reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea noastră culturală și artistică și încurajez de multă vreme astfel de inițiative.

Cu atât mai mult, din postura de ministru al Culturii, mi-am dorit să susțin proiectul „Pune mâna pe chitară”, pentru că acest instrument are puterea de a ne aduce împreună peste barierele de generație.  Cred că șansa  tinerilor de a studia și de a împărtăși pasiunea pentru muzică alături de mentori și profesioniști reputați este o experiență deosebită în această etapă a vieții.

Tinerilor muzicieni le doresc să-și păstreze și dezvolte iubirea pentru muzică, dorința de a deveni mai buni și perseverența de a-și urmări visurile și de a-și împlini potențialul!

Felicit organizatorii, Asociația Culturală Play, pentru munca neobosită și mulțumesc Muzeului Astra, gazda Festivalului Sibiu Guitar Meeting și domnului Ciprian Ștefan pentru sprijinul constant și deplin pe care îl acordă evenimentelor culturale de calitate”, a scris Raluca Turcan pe Facebook.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare