Reorganizarea administrativ teritorială este singura soluție la problemele fiscale cu care se confruntă statul român, în acest moment. Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie, arată cine blochează această reformă.

Președintele CCIR mizează pe reorganizarea administrativ-teritorială

Președintele CCIR, Mihai Daraban susține că reorganizarea adminstrativ-teritorială reprezintă o soluție care ar rezolva problemele de natură bugetară ale statului. În opinia sa, această reformă nu este dorită, însă, de principalele partide, PSD și PNL. El dă ca exemplu Polonia, care a reușit, după ce a trecut printr-un astfel de proces, să aibă o dezvoltare accelerată, mult peste România.

„Marea problemă este că a devenit imperios necesar, ceea ce spunem de opt ani deja, reorganizarea administrativ-teritorială a României. Pentru că nu se mai poate altfel, vedem cu ochiul liber. Polonezii, dacă astăzi bat la ușile G20 ca și clasament în PIB, au făcut această reorganizare. De altfel, ei au început cu reorganizarea administrative-teritorială”, a declarat Mihai Daraban în emisiunea News Pass, difuzată de B1 TV.

Potrivit spuselor sale, această reformă este blocată de cele două partide mari, PSD și PNL, care au cei mai mulți primari și președinți de consilii județene. Acestora, spune Mihai Daraban, nu le convine să-și părăsească funcțiile și să plece acasă. Mihai Daraban a explicat că pentru eficiență ar fi nevoie să nu mai existe comune cu mai puțin de 5.000 de locuitori și nici orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

„Este o problemă la partide, în special la cele două mari, PSD și PNL care au această rețea teritorială de primari, de președinți de consilii județene. Au un număr mare de primari care nu au cum să fie de acord ca mulți dintre ei să plece acasă. Noi am spus să nu mai fie comună sub 5.000 de locuitori, oraș sub 10.000. Să fie cât mai puține județe… noi am spus 15, pot fi zece, pot fi opt… În orice caz nu se mai poate în dimensiunea și în forma decisă în 1968”, a spus Mihai Daraban.

Statul trebuie să taie din costuri

Mihai Daraban a arătat că reorganizarea administrativ-teritorială ar rezolva, într-o mare măsură, problema reducerii costurilor de funcționare ale statului. Președintele CCIR a arătat că spre deosebire de ceea ce s-a petrecut la precedenta criză, statul român, chiar dacă a tăiat din cheltuieli, continuă să se împrumute la un nivel foarte ridicat.

„Comparând cu criza pe care am avut-o în 2010… atunci au fost niște tăieri, 25%, exclusiv în sectorul bugetar, dar concomitent România a luat pedala de pe ce înseamnă împrumuturi. A luat această măsură dură, dar în același timp s-a împrumutat mai puțin. Acum suntem într-un cerc vicios din care nu mai putem ieși. Ca să putem funcționa în continuare ne împrumutăm”, a spus Mihai Daraban.

În acest context, a repetat, nu există o altă soluție pentru a rezolva problemele de funcționare a statului. În opinia sa, guvernul ar trebui să-și asume o reducere a cheltuielilor publice cu 2/3.

„Trebuie luate aceste măsuri…Noi trebuie să punem ceva pe masă, un act normativ promulgat în care să arătăm că, poate cu începere din 2028, am luat niște măsuri dure care să scadă aceste cheltuieli ale statului cu minim 2/3”, a arătat președintele CCIR.

Reorganizarea administrativ-teritorială în viziunea CCIR

Președintele Camerei de Comerț a precizat că, în afara primarilor care se opun, mai sunt și alte structuri. El a dat ca exemplu, în acest sens, pe șefii de instituții deconcentrate care, de asemenea, și-ar pierde funcțiile în caz că s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială. Însă, a subliniat, aceasta este singura soluție pentru ca România să iasă din actuala criză.

„Aici nu mai dau vina doar pe primari. Gândiți-vă că sunt șefi de ITM, de OPC, de finanțe locale, sunt inspectori șefi de jandarmi, de poliție… Sunt mai mulți anticorpi în teeritoriu care blochează această ideea de reformă administrativ-teritorială. E drept, rpimii sunt primarii, dar ei au și sprijin de la alte organisme ale statului ca acest lucru să nu se facă. Dar, trebuie să o spunem, nu știu cum să o facem mai clar, e unica soluție”, a concluzionat Mihai Daraban.

Reforma administrativ-teritorială, în sensul comasării localităților și a județelor, este o cerință a mediului de afaceri. Printr-o asemenea măsură s-ar reduce cheltuielile cu administrația și birocrația. În 2024, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie recomanda să nu mai existe comune cu mai puțin de 5.000 de locuitori și nici orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

În perioada 2002 – prezent, Compania Națională de Investiții (CNI) a finanțat construcția a peste 3.000 de săli de sport în România. Datele arată că o parte dintre aceste investiții nu și-au atins obiectivele, unele săli ajungând neutilizate sau degradate.

Investițiile în construirea de noi săli de sport au fost stopate printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvern în octombrie, în cadrul unui pachet de măsuri care vizează reevaluarea priorităților investiționale și menținerea echilibrului bugetar.

Statisticile indică un total de 3.073 de săli de sport incluse în programele CNI, indiferent dacă există informații complete despre anul construcției, valoarea investiției sau stadiul proiectului. Dintre acestea, 1.519 au fost finalizate, pentru o sumă totală finanțată de 6.667.251.509 lei.

Dacă sunt excluse reședințele de județ, numărul proiectelor ajunge la 2.671, cu finanțări de aproximativ 5,49 miliarde de lei. În mediul rural au fost construite 1.946 de săli de sport, valoarea investițiilor depășind 4,12 miliarde de lei.

O analiză a listei CNI arată că pentru un număr considerabil de proiecte nu sunt disponibile informații esențiale:

• 1.494 de săli nu au anul construcției precizat, iar valoarea finanțării apare doar parțial;
• 213 proiecte fără an menționat figurează ca fiind „în derulare”;
• 44 au status „indicatori aprobați”;
• 1.217 sunt incluse pe „lista sinteză”;
• 10 proiecte apar cu „contract reziliat”;
• alte 10 sunt „în achiziție”, fără detalii privind finanțarea.

Investiții fără utilizare

Județe precum Bihor, Harghita sau Suceava se află în topul investițiilor după numărul de săli construite.

Relatările din presă indică faptul că o parte dintre aceste clădiri s-au degradat în timp, devenind exemple de infrastructură subutilizată. Presa a semnalat încă din anii anteriori situația unor săli de sport ridicate în sate fără utilități de bază – canalizare, gaze sau drumuri asfaltate. În unele cazuri, clădirile nu au fost transferate autorităților locale ori nu există bugete pentru întreținere, ceea ce le-a condamnat la nefolosire, au scris Dig24 și Adevarul.ro.

La Viziru, în județul Brăila, Stirile Pro TV a relatat despre o sală construită în 2008, care în 2022 a ajuns într-o stare avansată de degradare, deși nu ar fi fost folosită aproape deloc. Un alt caz este cel din Movileni, Iași, unde o sală realizată cu circa 3,3 milioane de lei a ajuns nefuncțională și invadată de vegetație, conform Romania.europalibera.org.

La Târgu-Jiu, o sală de sport de aproximativ 800.000 de lei a început să se degradeze deoarece este amplasată la distanță mare de unitățile de învățământ și nu este utilizată, potrivit Adevarul.ro.

Debutul anului 2026 găsește economia României într-un climat tensionat mai ales la nivel de discurs. Declarații alarmiste, interpretări grăbite și mesaje politice contradictorii creează impresia unei economii aflate pe marginea prăpastiei. În realitate, spune Mihai Daraban, cifrele cunoscute până acum indică o imagine mai nuanțată.

La finalul lui 2025, aproximativ 50.000 de firme în plus au depus bilanțuri, iar cifra de afaceri cumulată a crescut cu circa 37 de miliarde de euro față de anul anterior. Aceste date nu sugerează o economie în colaps, ci una care încetinește într-un context internațional dificil.

„Nu intrăm în corul bocitoarelor. Cifrele nu arată că business-ul românesc merge prost”, afirmă președintele CCIR, într-un interviu la “Puterea Știrilor”.

Problema majoră este că verdictul asupra anului 2025 este încă prematur. Bilanțurile se depun până la final de mai, iar imaginea completă apare abia spre toamnă. În acest interval, economia funcționează sub presiunea percepției publice. Mediul de afaceri este extrem de sensibil la semnalele transmise din spațiul public, iar panica poate bloca investiții și decizii strategice.

Daraban atrage atenția că mediul de business nu este într-o logică de supraviețuire, ci într-una de prudență. Planurile există, dar sunt adaptate unui context imprevizibil, marcat de tensiuni geopolitice, instabilitate regională și incertitudine politică internă.

Miza este una de încredere. O economie poate fi afectată nu doar de factori obiectivi, ci și de narațiuni toxice. Dacă discursul public rămâne decuplat de date, riscul real nu este criza, ci blocajul decizional.