Ultimul weekend din august este pentru mulți români ultima ocazie pentru o scurtă vacanță înainte de începutul toamnei. Pentru o escapadă de vineri până duminică, bugetul diferă în funcție de destinație, cazare și activitățile alese, conform Libertatea.

Pe litoral, pentru două nopți la un hotel de 3 stele sau la o pensiune din stațiuni precum Eforie Nord, Costinești ori Saturn, prețurile sunt cuprinse între 450 și 750 de lei pentru o cameră dublă.

În Mamaia Nord, Neptun-Olimp sau Vama Veche, pentru servicii similare ori cazare de 4 stele, tarifele pot ajunge la 900-1.600 de lei pentru două nopți.

La munte, o cazare pentru două persoane la un hotel sau o pensiune de 3 stele din Sinaia, Bușteni, Azuga ori Poiana Brașov costă aproximativ 500-900 de lei pentru două nopți. Pentru unitățile cu spa, piscină sau alte facilități premium, prețul poate depăși 1.400-2.000 de lei.

Transportul și mesele cresc bugetul

Pentru cei care pleacă din București cu mașina, combustibilul pentru un drum dus-întors spre litoral sau Valea Prahovei costă aproximativ 180-250 de lei. La mare se adaugă taxa de pod și, în unele stațiuni, costurile de parcare.

Cu trenul, un bilet dus-întors la clasa a II-a costă aproximativ 120-160 de lei de persoană.

La restaurant, două persoane pot cheltui între 150 și 250 de lei pentru o masă la o terasă medie pe litoral. Două șezlonguri și o umbrelă costă aproximativ 80-120 de lei pe zi.

La munte, mesele pentru un cuplu ajung la 160-280 de lei pe zi, iar pentru activități precum telegondola sau telecabina se mai pot adăuga aproximativ 200-250 de lei pentru două persoane.

Cât ajunge să coste un weekend pentru două persoane

Pentru o variantă economică, cu cazare de 2-3 stele, mese mai ieftine și transport calculat atent, bugetul pornește de la aproximativ 1.200-1.400 de lei pentru două persoane.

Un weekend cu un nivel mediu de confort, cazare de 3-4 stele, mese la restaurant și activități de agrement ajunge la 2.200-2.800 de lei.

Pentru cazare premium, spa sau servicii all inclusive, costul poate depăși 3.500-4.500 de lei pentru două persoane.

Controlul de securitate din aeroport poate fi întârziat de verificarea manuală a bagajului de mână. Potrivit datelor citate de The Sun, nouă din zece astfel de verificări sunt provocate de modul în care sunt așezate obiectele în bagaj.

Una dintre cele mai frecvente probleme este suprapunerea dispozitivelor electronice. Laptopurile, tabletele și telefoanele puse unele peste altele pot împiedica scanarea clară a bagajului, relatează Libertatea.

Specialiștii recomandă ca dispozitivele să fie așezate unul lângă altul, pe același nivel, pentru ca imaginile obținute la scanare să fie cât mai clare.

Lichidele trebuie ținute separat de electronice

O altă situație care poate duce la verificări suplimentare este așezarea recipientelor cu lichide lângă dispozitivele electronice. Sticlele și celelalte recipiente ar trebui ținute separat, fără să fie puse sub sau imediat lângă laptopuri și alte gadgeturi.

Chiar și aeroporturile care folosesc scanere CT, ce permit în anumite condiții păstrarea lichidelor și electronicelor în bagaj, pot selecta pentru control bagajele în care obiectele sunt suprapuse într-un mod care îngreunează scanarea.

Pentru a evita aglomerația, unele aeroporturi oferă și posibilitatea rezervării gratuite a unui interval pentru controlul de securitate.

Potrivit celui mai recent comunicat al Institutului Național de Statistică (INS), volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a scăzut în aprilie 2026 cu 5,4% față de aprilie 2025. Pe toată perioada ianuarie–aprilie 2026, scăderea față de aceeași perioadă a anului trecut ajunge la 5,8%.

Pe scurt: din zece lei cheltuiți în magazine cu un an în urmă, acum se cheltuiesc aproximativ nouă lei și jumătate — în termeni reali, adică ținând cont de inflație.

Ce cumpărăm mai puțin?

Cel mai afectat segment este cel al produselor nealimentare — haine, electronice, mobilă, articole de uz casnic. Vânzările din această categorie au scăzut cu 6,3% față de aprilie 2025, iar în primele patru luni ale anului scăderea cumulată ajunge la 8,7%. Cu alte cuvinte, românii amână sau renunță la achizițiile mai mari, cele care nu sunt strict necesare.

Alimentele, băuturile și tutunul au înregistrat și ele scăderi: minus 6,7% față de aceeași lună a anului trecut. Chiar și la carburanți, românii au dat mai puțin cu 0,7% comparativ cu aprilie 2025.

Ce s-a ieftinit în coșul românilor

Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la produsele nealimentare – haine, electrocasnice, mobilă, electronice – unde volumul vânzărilor a scăzut cu aproape 9% față de primele patru luni ale lui 2025. Alimentele și băuturile au scăzut cu 3,8%, iar carburanții cu 2%.

Cu alte cuvinte, românii taie mai întâi din cumpărăturile care nu sunt strict necesare. Mâncarea se cumpără în continuare, dar și aici cu mai multă atenție la preț.

Cum s-a schimbat comportamentul la cumpărături

Dincolo de cifre, un studiu publicat recent de compania Shopfully – care analizează comportamentul consumatorilor europeni – oferă o imagine mai clară despre ce se petrece la nivelul fiecărui gospodar.

Șapte din zece români spun că nu se așteaptă ca puterea lor de cumpărare să se îmbunătățească în 2026. Și s-au adaptat în consecință:

• 60% își împart cumpărăturile între mai multe magazine pentru a găsi cele mai bune prețuri – aproape dublu față de alte țări din regiune.
• 55% cumpără preponderent produse aflate la promoție.
• 48% au renunțat la achiziții pe care le consideră neesențiale.

Poate cel mai relevant detaliu din studiu: 39% dintre români spun că promoțiile le influențează „extrem de mult” decizia de cumpărare – față de o medie europeană de 25%. Dacă îi includem și pe cei care spun că sunt influențați „destul de mult”, aproape 7 din 10 români iau în calcul ofertele speciale atunci când decid unde și ce cumpără.

Prudența a devenit noul normal.

Un trend care s-a accentuat în ultimele luni

Datele INS arată că tendința de scădere nu este nouă, dar s-a agravat simțitor. Dacă în vara lui 2025 mai existau luni cu creșteri modeste (+2,8% în aprilie și mai 2025 față de perioadele similare ale lui 2024), din august 2025 încoace fiecare lună a adus scăderi față de anul anterior. Iar scăderile s-au adâncit progresiv: de la -2,1% în august și septembrie 2025, la -3,8% în martie 2026 și -6,3% în aprilie 2026.

Față de luna precedentă (martie 2026), vânzările din aprilie au scăzut cu 1,4% — o scădere lunară mai mică, dar care vine pe fondul unui nivel deja diminuat.

Volumul afacerilor din comerţul cu amănuntul în primele 4 luni din 2026 a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 5,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-8,7%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,8%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor (-2,0%), notează Statistica în comunicatul de joi.

Dacă tendința din primele patru luni se menține, 2026 va fi primul an din ultimii câțiva în care consumul privat va fi o frână, nu un motor al economiei românești.

De ce se întâmplă asta?

INS nu oferă explicații cauzale — cifra de afaceri e un indicator statistic, nu o analiză. Dar contextul economic mai larg sugerează câțiva factori: puterea de cumpărare erodată de inflația ridicată din ultimii ani, creșterea costurilor la utilități și chirii, precum și o atitudine mai prudentă a consumatorilor în fața incertitudinilor economice și fiscale. Creșterile de taxe și modificările din sistemul fiscal au contribuit, cel mai probabil, la temperarea cheltuielilor.

Ce urmează?

Dacă tendința se menține, ne putem aștepta ca și lunile următoare să arate cifre negative față de 2025.

Sezonul de vară ar putea aduce o ușoară revenire în unele categorii — turism intern, îmbrăcăminte de sezon — dar, în absența unor îmbunătățiri reale ale salariului real și a încrederii consumatorilor, o redresare semnificativă pare improbabilă pe termen scurt.