Business
Contraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
Declarațiile recente ale președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, referitoare la comportamentul furnizorilor de energie care fac contraoferte clienților ce intenționează să migreze către alt furnizor, stârnesc controverse și ridică întrebări fundamentale privind înțelegerea mecanismelor concurențiale.
Într-un interviu acordat Economedia, Chirițoiu a susținut că asemenea practici pot fi considerate „anticoncurențiale”, întrucât ar bloca migrarea clienților și ar dezavantaja jucătorii mai mici din piață. Potrivit acestuia, dacă un furnizor poate oferi un preț mai mic, ar trebui să îl extindă tuturor consumatorilor din acea categorie, nu doar celor care amenință cu plecarea.
Această interpretare omite însă esența unei piețe concurențiale: reacția furnizorilor la dinamica cererii și ofertei
Faptul că un client ia în calcul să plece la un competitor reprezintă un semnal clar că în piață există opțiuni mai atractive. Iar răspunsul furnizorului – adică adaptarea ofertei pentru a păstra clientul – este tocmai un semn de concurență vie, nu de blocare a acesteia.
Contraoferta nu împiedică migrarea, ci este o formă legitimă de ajustare comercială, răspândită pe piețe mature precum telecomunicațiile, asigurările sau retailul. Mai mult, clientul rămâne liber să accepte sau nu contraoferta. A-l proteja prin interzicerea acesteia înseamnă, paradoxal, a-i restrânge opțiunile.
Principiul că o ofertă trebuie extinsă automat tuturor consumatorilor este discutabil. Piețele concurențiale funcționează prin diferențiere și segmentare, nu prin uniformizare forțată. Nu orice tratament diferențiat e o discriminare abuzivă.
Piața de energie este într-o fază incipientă de liberalizare, iar reacțiile rapide ale furnizorilor la stimulii concurențiali ar trebui încurajate, nu penalizate. Dacă furnizorii nu ar avea voie să facă contraoferte, atunci liberalizarea riscă să rămână o formalitate – clienții ar pleca, dar furnizorii nu ar avea motivația să devină competitivi.
În loc să fie sancționați pentru că reacționează la concurență, furnizorii ar trebui să fie încurajați să concureze – inclusiv prin oferte personalizate. Iar dacă prețurile sunt prea opace sau diferențele devin arbitrare, soluția este transparența, nu înghețarea inițiativei comerciale.
Standard dublu între telecom și energie? Ce e concurențial într-un sector devine suspect în altul?
Confuzia continuă și în comparația cu sectorul telecom. Practici considerate expresii firești ale concurenței în telecom – cum sunt ofertele de retenție pentru clienții care vor să plece – sunt prezentate ca potențial anti-concurențiale în piața energiei.
Întrebat dacă asemenea practici – precum ofertele de retenție – se regăsesc și în alte sectoare, cum ar fi telecomunicațiile, președintele Consiliului Concurenței a răspuns că situația este diferită, întrucât piața energiei se află într-o fază incipientă:
„Piața telecom este una matură… În schimb, în sectorul energiei, consumatorii nu sunt încă obișnuiți să își schimbe furnizorul. Într-un context de abia liberalizat, am rezerve în a considera astfel de practici ca fiind acceptabile.”
Așadar, apare o întrebare firească: de ce ceea ce este concurențial într-un sector matur devine brusc suspect într-unul proaspăt liberalizat?
În telecom, unde ofertele de retenție sunt frecvente și acceptate, nu există semnale că aceste practici ar fi fost calificate drept anticoncurențiale, ceea ce sugerează că nu sunt interzise. A trata diferit piața de energie, în condiții similare, ar putea indica aplicarea unui dublu standard.
În realitate, piața energiei este extrem de concurențială, cu câteva zeci de furnizori activi – considerabil mai mulți decât în telecom. În acest context, ofertele de retenție contribuie la creșterea mobilității, sporesc gradul de informare al consumatorilor și amplifică presiunea concurențială din piață.
De asemenea, nu se poate vorbi de „blocarea” consumatorilor, cât timp aceștia își pot schimba furnizorul oricând, fără perioade contractuale minime. Singura obligație contractuală pe termen de un an este în sarcina furnizorului, care trebuie să mențină condițiile asumate, dar clientul poate renunța sau migra în orice moment, fără restricții.
Într-o piață liberă, adaptarea ofertelor este esențială
Afirmația că o contraofertă punctuală „blochează migrarea” este o confuzie între concurență și uniformizare. Într-o piață liberă, adaptarea ofertelor este nu doar normală, ci esențială. Piața concurențială înseamnă flexibilitate, nu rigiditate administrativă. Iar rolul Consiliului Concurenței este să vegheze la respectarea regulilor pieței, nu să inhibe exact comportamentele care o fac funcțională.
Business
Bruxellesul s-a înțeles cu companiile aeriene asupra despăgubirilor pe care le vor plăti pasagerilor europeni în caz de întârzieri și anulări de zboruri
După luni de dispute pe tema reformei drepturilor pasagerilor aerieni din UE, negociatorii par hotărâți să lase cea mai controversată chestiune – compensațiile pentru întârzieri și anulări – în mare parte neschimbată, au declarat pentru Politico cinci persoane implicate în negocieri.
Președinția cipriotă a Consiliului a confirmat că ambasadorii țărilor membre se vor întâlni vineri, la ora 18:00, pentru a discuta cea mai recentă propunere de pachet care acoperă toate aspectele nerezolvate ale reformei. Compromisul vine în urma negocierilor maraton cu Parlamentul European, după ce discuțiile de marți s-au încheiat fără un acord .
Propunerea de compromis menține pragul actual de întârziere de 3 ore. Despăgubirea ar rămâne la 250 EUR pentru zborurile de până la 1.500 de kilometri și la 400 EUR pentru cele între 1.500 și 3.500 de kilometri. De asemenea, clarifică regulile pentru zborurile de peste 3.500 de kilometri, precizând că pasagerii vor primi 300 de euro pentru întârzieri între 3 și 4 ore, acestea putând ajunge la 600 de euro pentru întârzieri care depășesc patru ore sau pentru anulări.
Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au convenit asupra unei noi obligații care impune companiilor aeriene să trimită pasagerilor un link către un formular de cerere de despăgubire în termen de 48 de ore de la ora programată de sosire a unui zbor întârziat sau anulat. Aceasta își propune să faciliteze depunerea cererilor.
Companiile aeriene ar fi, de asemenea, obligate să furnizeze motivele perturbării, inclusiv să specifice orice circumstanță extraordinară invocată atunci când se solicită scutirea de la plățile compensatorii. Linkul ar trebui trimis printr-un „mediu durabil”, cum ar fi e-mailul, mai degrabă decât prin notificări din aplicații pe care pasagerii ar putea avea dificultăți în a le urmări.
În cât timp primim banii
Odată ce un pasager depune o cerere de compensare, compania aeriană ar avea la dispoziție 30 de zile pentru a plăti sau a justifica refuzul. Termenul limită ar putea fi prelungit pentru cererile depuse pe hârtie.
Acest proces ar înlocui ideea anterioară de a oferi pasagerilor formulare precompletate, discutate anterior de negociatori.
Negociatorii au ajuns, de asemenea, la un acord la începutul acestei săptămâni cu privire la o altă problemă controversată. Companiile aeriene vor trebui să afișeze prețurile biletelor care includ bagajele de mână, nu doar bagajele mai mici de sub scaun. Pasagerii vor putea în continuare să renunțe la bagajul de tip trolley în schimbul unei reduceri.
Dacă ambasadorii aprobă proiectul, acordul final trebuie adoptat de comitetul de conciliere — care include atât deputați europeni, cât și reprezentanți ai statelor membre — până la 15 iunie.
Business
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, începe demersurile pentru transferul pachetului de acțiuni deținut de Ministerul Energiei la ELCEN către Municipiul București
Primarul general al Capitalei a fost mandatat de Consiliul General să deruleze acțiunile pentru transferul pachetului de acțiuni deținut de Ministerul Energiei la ELCEN către Municipiul București, adică la Primăria Capitalei. Transferul se va face contra cost, suma urmând să fie stabilită în baza unei evaluări.
„Primarul General poate împuternici orice persoană, echipă sau orice altă structură operativă pe care o consideră necesară și abilitată în vederea realizării acțiunilor necesare ducerii la îndeplinirea mandatului acordat”, scrie în hotărârea adoptată joi de Consiliul General.
Potrivit anexelor hotărârii adoptate, primarul Ciprian Ciucu este mandatat să facă următoarele demersuri:
- semnarea scrisorilor de intenție;
- stabilirea, derularea și implementarea tuturor acțiunilor, a măsurilor și a operațiunilor necesare procesului de transfer;
- realizarea analizei situației tehnico-economice a societății ELCEN SA și evaluarea tuturor aspectelor ce au contribuit la conturarea rezultatelor analizei;
- semnarea acordurilor de confidențialitate;
- semnarea oricărui document, memorandum sau protocol cu Ministerul Energiei;
- desfășurarea negocierilor cu Ministerul Energiei;
- obținerea avizelor necesare și contractarea serviciilor de consultanță de specialitate, daca va fi cazul, precum și alte măsuri necesare;
În final, însă, contractul de vânzare-cumpărare prin care se va realiza transferul va fi supus aprobării prealabile a Consiliului General al Municipiului București prin hotărâre distinctă.
Guvernul a aprobat săptămâna trecută un memorandum care vizează începerea procedurilor pentru a transfera prin tranzacție, la Primăria Capitalei, pachetul de acțiuni deținut la ELCEN de Ministerul Energiei.
Memorandumul, inițiat de ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, vizează un acord de principiu cu privire la preluarea de către Primăria București a pachetului de acțiuni deținut de stat prin Ministerul Energiei la Societatea Electrocentrale București (ELCEN), pentru înființarea și organizarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.
„Valoarea tranzacției va fi determinată de evaluarea de piață pe care o va face Ministerul Energiei în perioada următoare”, a anunțat Executivul.
Business
INS arată că vânzările din magazine au scăzut cu peste 5% în 2026 față de 2025. Cum s-a schimbat comportamentul cumpărătorului român și ce urmează
Potrivit celui mai recent comunicat al Institutului Național de Statistică (INS), volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a scăzut în aprilie 2026 cu 5,4% față de aprilie 2025. Pe toată perioada ianuarie–aprilie 2026, scăderea față de aceeași perioadă a anului trecut ajunge la 5,8%.
Pe scurt: din zece lei cheltuiți în magazine cu un an în urmă, acum se cheltuiesc aproximativ nouă lei și jumătate — în termeni reali, adică ținând cont de inflație.
Ce cumpărăm mai puțin?
Cel mai afectat segment este cel al produselor nealimentare — haine, electronice, mobilă, articole de uz casnic. Vânzările din această categorie au scăzut cu 6,3% față de aprilie 2025, iar în primele patru luni ale anului scăderea cumulată ajunge la 8,7%. Cu alte cuvinte, românii amână sau renunță la achizițiile mai mari, cele care nu sunt strict necesare.
Alimentele, băuturile și tutunul au înregistrat și ele scăderi: minus 6,7% față de aceeași lună a anului trecut. Chiar și la carburanți, românii au dat mai puțin cu 0,7% comparativ cu aprilie 2025.
Ce s-a ieftinit în coșul românilor
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la produsele nealimentare – haine, electrocasnice, mobilă, electronice – unde volumul vânzărilor a scăzut cu aproape 9% față de primele patru luni ale lui 2025. Alimentele și băuturile au scăzut cu 3,8%, iar carburanții cu 2%.
Cu alte cuvinte, românii taie mai întâi din cumpărăturile care nu sunt strict necesare. Mâncarea se cumpără în continuare, dar și aici cu mai multă atenție la preț.
Cum s-a schimbat comportamentul la cumpărături
Dincolo de cifre, un studiu publicat recent de compania Shopfully – care analizează comportamentul consumatorilor europeni – oferă o imagine mai clară despre ce se petrece la nivelul fiecărui gospodar.
Șapte din zece români spun că nu se așteaptă ca puterea lor de cumpărare să se îmbunătățească în 2026. Și s-au adaptat în consecință:
- 60% își împart cumpărăturile între mai multe magazine pentru a găsi cele mai bune prețuri – aproape dublu față de alte țări din regiune.
- 55% cumpără preponderent produse aflate la promoție.
- 48% au renunțat la achiziții pe care le consideră neesențiale.
Poate cel mai relevant detaliu din studiu: 39% dintre români spun că promoțiile le influențează „extrem de mult” decizia de cumpărare – față de o medie europeană de 25%. Dacă îi includem și pe cei care spun că sunt influențați „destul de mult”, aproape 7 din 10 români iau în calcul ofertele speciale atunci când decid unde și ce cumpără.
Prudența a devenit noul normal.
Un trend care s-a accentuat în ultimele luni
Datele INS arată că tendința de scădere nu este nouă, dar s-a agravat simțitor. Dacă în vara lui 2025 mai existau luni cu creșteri modeste (+2,8% în aprilie și mai 2025 față de perioadele similare ale lui 2024), din august 2025 încoace fiecare lună a adus scăderi față de anul anterior. Iar scăderile s-au adâncit progresiv: de la -2,1% în august și septembrie 2025, la -3,8% în martie 2026 și -6,3% în aprilie 2026.
Față de luna precedentă (martie 2026), vânzările din aprilie au scăzut cu 1,4% — o scădere lunară mai mică, dar care vine pe fondul unui nivel deja diminuat.
Volumul afacerilor din comerţul cu amănuntul în primele 4 luni din 2026 a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 5,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-8,7%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,8%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor (-2,0%), notează Statistica în comunicatul de joi.
Dacă tendința din primele patru luni se menține, 2026 va fi primul an din ultimii câțiva în care consumul privat va fi o frână, nu un motor al economiei românești.
De ce se întâmplă asta?
INS nu oferă explicații cauzale — cifra de afaceri e un indicator statistic, nu o analiză. Dar contextul economic mai larg sugerează câțiva factori: puterea de cumpărare erodată de inflația ridicată din ultimii ani, creșterea costurilor la utilități și chirii, precum și o atitudine mai prudentă a consumatorilor în fața incertitudinilor economice și fiscale. Creșterile de taxe și modificările din sistemul fiscal au contribuit, cel mai probabil, la temperarea cheltuielilor.
Ce urmează?
Dacă tendința se menține, ne putem aștepta ca și lunile următoare să arate cifre negative față de 2025.
Sezonul de vară ar putea aduce o ușoară revenire în unele categorii — turism intern, îmbrăcăminte de sezon — dar, în absența unor îmbunătățiri reale ale salariului real și a încrederii consumatorilor, o redresare semnificativă pare improbabilă pe termen scurt.
-
Business3 săptămâni înainteViitorul Romcab depinde de deciziile instanței, în ciuda acordului cu creditorii
-
Business11 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Businesso săptămână înainteCine vrea ca în Mureș să nu mai existe industrie locală? Compania Romcab, dată pe mâna austriecilor de la Meinhart
-
Business11 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului

You must be logged in to post a comment Login