Connect with us

Publicat cu

pe

Comisia Europeană se va axa pe reformele structurale, pentru a revigora creşterea economică atunci când va prezenta, miercuri, recomandările pentru fiecare stat membru, potrivit unor oficiali citaţi de Reuters.

În evaluarea sa anuală în calitate de gardian al regulilor bugetului UE, Comisia va spune că, deşi consolidarea fiscală va trebui să continue, ritmul ei poate fi mai lent, odată ce a fost restabilit un grad de încredere al investitorilor în euro. Executivul UE va dezvălui miercuri o serie de recomandări pentru fiecare stat membru, cu excepţia celor plasate sub program de ajutor – Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru, subliniază şi AFP, care precizează că recomandările vor fi discutate la summit-ul şefilor de stat şi de guvern din UE de la sfârşitul lunii iunie, înainte de a fi aprobate oficial de miniştrii de finanţe ai celor 27.

Deoarece guvernele cu datorii mari nu îşi pot permite să revigoreze creşterea prin cheltuieli publice, ele trebuie să reformeze modul în care economiile lor sunt conduse – făcând pieţele muncii mai flexibile sau prin deschiderea pieţelor de produse şi servicii, notează Reuters.

“Principalul mesaj va fi că accentul se mută de la austeritate pe reformele structurale”, a declarat un înalt oficial al UE, citat de Reuters.

Recomandările, odată aprobate de liderii UE la summitul de la sfârşitul lunii iunie, vor deveni obligatorii şi sunt de aşteptat să influenţeze modul în care bugetele naţionale sunt elaborate pentru 2014 şi mai departe.

Cele 17 ţări membre ale zonei euro au redus la jumătate ritmul de consolidare a bugetului în 2013 faţă de 2012, în contextul în care deficitul bugetar general al zonei euro a scăzut cu 1,5% din PIB în 2012, dar va scădea doar cu încă 0,75% în acest an, prognozează Comisia Europeană în această lună.

SUA intenţionează să reducă deficitul bugetar cu 2% din PIB în 2013 faţă de 2012. Cu excepţia cazului în care politicile se schimbă, consolidarea generală a zonei euro va fi de doar 0,1% din PIB în 2014, a declarat Comisia Europeană, faţă de 1% în SUA.

Executivul UE a indicat deja că va acorda Franţei, a doua cea mai mare economie a zonei euro, şi Spaniei, a patra cea mai mare, doi ani suplimentari pentru a-şi aduce deficitele bugetare sub plafonul UE de 3% din PIB. Se aşteaptă totodată ca şi alte ţări să obţină o prelungire cu un an.

În schimb, atât Franţa cât şi Spania vor trebui să se angajeze să opereze ample reforme structurale şi ale pieţei forţei de muncă, menite să facă economiile lor mai competitive şi să ajute la crearea de locuri de muncă. Potrivit Reuters, aceste reţete sunt susceptibile să nemulţumească sindicatele.

“Pentru Franţa, chiar mai important este să pună un accent reînnoit, puternic asupra pieţei muncii, sistemului de pensii, deschiderii profesiilor închise şi pieţelor serviciilor”, a declarat la începutul lunii mai comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, citat de Reuters. “Franţa trebuie neapărat să-şi deblocheze potenţialul de creştere şi să creeze locuri de muncă, iar acest lucru este cel puţin la fel de important ca şi continuarea consolidării fiscal”, a precizat el.

Şomajul din Franţa este de peste 10% din forţa de muncă şi se preconizează să crească. În Spania este de 27%, în contextul în care peste jumătate din tineri nu au locuri de muncă. Rata în Spania este mai mult decât dublul mediei din zona euro, de 12%.

Este posibil ca executivul UE să-i ceară Franţei să abordeze rigidul său Cod al muncii, care face foarte dificilă concedierea unei persoane cu contract permanent, astfel că angajatorii sunt reticenţi în a angaja forţă de muncă. De asemenea, salariul minim din Franţa, care este de 1.430 de euro pe lună şi printre cele mai ridicate din Europa, împiedică ocuparea forţei de muncă şi face ca produsele franceze să fie mai puţin competitive la nivel global.

Franţa ar trebui totodată să-şi deschidă profesiile închise, cum ar fi şoferii de taxi, notarii şi în general profesiile juridice şi sectorul sănătăţii, să permită concurenţă în căile ferate şi electricitate, unde grupul EDF de stat deţine 85% atât din producţie cât şi din pieţele de retail.

Slovenia, Olanda, Portugalia şi Polonia vor obţine probabil, de asemenea, mai mult timp pentru a-şi reduce deficitele bugetare. Este posibil ca şi Italia să vadă sfârşitul acţiunii bugetare disciplinare a UE, miercuri, iar Ungaria este un alt candidat.

Aşa cum relevă France Presse, sporirea presiunii asupra mai multor state membre ale UE, în primul rând Franţa, pentru a întreprinde reforme structurale, este singura modalitate, potrivit Bruxellesului, de a stimula creşterea durabilă şi ocuparea forţei de muncă ale unui continent aflat în recesiune.

AFP mai notează că prerogativele Bruxellesului au fost întărite în condiţiile crizei. Comisia poate astfel, în ultimă instanţă, să impună sancţiuni statelor care nu depun eforturile necesare. O armă care nu a fost folosită încă niciodată, mai relevă agenţia.

Logica folosită este mai mult cea a “morcovului şi bâtei”, a mărturisit o sursă europeană, care a subliniat dialogul permanent dintre statele membre şi Comisie.

Unele ţări, însă, cum ar fi Franţa şi Spania, sunt supuse unei presiuni crescute, potrivit AFP. În schimbul acordării a doi ani suplimentari pentru a-şi reduce deficitul, cele două vor trebui să se angajeze imperativ să întreprindă reformele prea mult amânate, potrivit Bruxellesului.

“Trebuie să ne reformăm în continuare”, a recunoscut preşedintele francez Francois Hollande în cursul unei vizite efectuate la mijlocul lunii mai la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu toţi comisarii europeni. “Am iniţiat reforme pentru competitivitate şi vom continua, nu pentru că Europa ne cere acest lucru, ci pentru că este în interesul Franţei”, a mai spus Hollande, cu prilejul unei conferinţe de presă alături de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Cazul Franţei este crucial, apreciază France Presse. Dacă a doua economie din zona euro demobilizează permanent, ansamblul Europei va fi tras în jos.

Atenţia se va concentra şi pe alte state: Regatul Unit, care a instituit un plan de austeritate drastic şi refuză să schimbe cursul în pofida apelurilor din partea FMI, Olanda, care ar putea primi o perioadă de un an pentru a-şi aduce deficitele în limitele europene, şi Slovenia, ale cărei dezechilibre macroeconomice îngrijorează. Speculaţiile cu privire la o cerere de asistenţă din partea acestei ţări au fost întărite după salvarea Ciprului, copleşit de un sector bancar în derută.

Comisia va raporta, de asemenea, miercuri, cu privire la ritmul de reducere a deficitului bugetar al statelor membre. După cum a lăsat să se înţeleagă, ar putea scoate Italia din procedura de infringement pentru deficite excesive. Condiţia este ca ţara să se menţină durabil sub pragul de 3% şi să pună în aplicare, de asemenea, reforme structurale. Conform previziunilor Comisiei, deficitul italian trebuie să fie de 2,9% în acest an şi 2,5% în 2014, sub pragul de 3%. Dar, datoria astronomică a Italiei îngrijorează, iar Roma trebuie să finanţeze măsuri de relansare în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro anunţate de noul premier Enrico Letta.

Bruxellesul urmează să critice Belgia pentru că nu şi-a redus destul deficitul, aşa cum a relatat încă de sâmbătă, 25 mai, ziarul belgian L’Echo. Executivul UE este nemulţumit de slaba reducere a deficitului belgian între 2010 şi 2012, dar este greu de crezut că va impune sancţiuni, după ce a acordat amânări Franţei şi Spaniei, consideră France Presse.

În paralel, Comisia reflectează la revizuirea modului său de calcul al deficitelor, luând în considerare investiţiile publice. Această idee, relansată de fostul premier italian Mario Monti, are drept scop să ofere mai multe marje de manevră bugetară ţărilor în dificultate.

“Vom examina această chestiune în următoarele săptămâni, în timp util pentru summit-ul din iunie”, a declarat luni Simon O’Connor, un purtător de cuvânt al Comisiei.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politică

PSD a anunțat că va vota modificările legii pensionarilor militari: „PSD solicită PNL să înceteze să mai folosească această categorie de pensionari în scop electoral!”

Publicat cu

pe

Camera Deputaților: 19 noiembrie devine legal Ziua bărbatului, iar 8 martie - Ziua femeii

PSD a anunțat că va vota în Parlament modificările legslative care rezolvă solicitările pensionarilor militari. Totodată, formațiunea politică solicită PNL să înceteze să mai folosească această categorie de pensionari „în scop electoral”.

„PSD anunţă că va vota în Parlament modificările legislative care rezolvă solicitările pensionarilor militari. Totodată, PSD solicită PNL să înceteze să mai folosească această categorie de pensionari în scop electoral! Nu le blochează nimeni proiectele de lege. Singurii care sabotează rezolvarea situaţiei sunt chiar liberalii, care s-au încurcat în iniţiativele depuse în Parlament, pe această temă”, transmite PSD într-un comunicat de presă, potrivit news.ro.

PSD: „PNL și-a blocat propria inițiativă”

Social-democrații au arătat că, din luna aprilie, reprezentantul PNL care conduce Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților ține la sertar un amendament privind actualizarea pensiilor militare prin raportare la soldele de grad sau la salariile cadrelor aflate în activitate.

„Fără nicio o explicaţie, luni de zile, reprezentantul PNL a refuzat să trimită acest amendament la Plen, pentru votul final. Pe de altă parte, într-un demers pur electoral, la începutul lunii septembrie, PNL a depus o altă iniţiativă în Parlament cu un conţinut similar, cu singurul scop ca semnăturile PNL să fie pe actul normativ care rezolvă problemele pensionarilor militari (Pl-x nr. 540/2024 pentru modificarea Legii 223/2015)”, arată PSD.

Social-democrații au mai arătat că „tot PNL şi-a blocat propria iniţiativă, după ce preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a agreat în Coaliţie realizarea unui alt proiect de lege, cu acelaşi obiect, care să fie semnat de liderii celor două partide aflate la guvernare”

PSD a anunțat că va vota pentru actualizarea pensiilor militare, făcând un apel către liberali:

„Prin urmare, domnule Ciucă şi stimaţi liberali, nu vă mai bateţi joc de pensionarii militari! Daţi drumul propunerilor legislative pentru a primi votul final!”, mai afirmă PSD.

Nicolae Ciucă: „PSD, un partid care refuză să facă dreptate românilor”

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat miercuri că „PSD rămâne partidul stat, un partid care refuză să facă dreptate românilor”, deoarece a refuzat să sprijine adoptarea în regim de urgență a proiectului care vizează pensionarii militari.

„PNL a iniţiat un proiect de lege care aduce dreptate militarilor aflaţi în rezervă, prin eliminarea inechităţilor la pensiile acestora. Din păcate, în Parlament, colegii noştri de la PSD au blocat adoptarea acestui proiect refuzând să sprijine procedura de urgenţă”, a afirmat Ciucă.

Ciucă a explicat că este „regratabil” ca o astfel de inițiativă să fie amânată din „motive politice sau din orgoliu”.

Citește mai departe

Politică

Cătălin Predoiu: „Decizia privind intrarea României în Schengen cu frontierele terestre trebuie luată în 2024”

Publicat cu

pe

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat marți că a mai avut discuții și negocieri pe tema intrării depline a României în Schengen și se așteaptă ca la Consiliul JAI din data de 10 octombrie să se primească „semnalele” pentru deschiderea perspectivei unei decizii până la finalul acestui an.

Ministrul a mai precizat că nu este așteptată o decizie la Consiliul JAI, însă consideră că aceasta ar trebui luată în cursul acestui an.

„În perioada 2-5 octombrie am avut o serie de întâlniri la Viena, Praga şi Munchen pentru promovarea intrării României în Spaţiul Schengen cu frontiera terestră în anul 2024. Am avut întâlniri cu ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, ministrul ceh de interne, Vit Rakusan, ministrul bavarez de interne, Joachim Hermman, precum şi cu ministrul austriac de finanţe, nominalizat viitor comisar european pentru afaceri interne, Magnus Brunner. Am insistat în aceste discuţii pe meritele şi rezultatele României în protejarea frontierelor naţionale şi ale UE, combaterea migraţiei iregulare şi ilegale şi aplicarea impecabilă a tuturor sistemelor şi codurilor Schengen”, a transmis, marţi, ministrul de Interne, potrivit news.ro.

Cătălin Predoiu, despre intrarea României în Schengen cu frontierele terestre

Predoiu a anunțat că a demonstrat „cu argumente logice, dar care ţin şi de realitatea din teren, că decizia privind intrarea României în Schengen cu frontierele terestre trebuie luată în 2024”. Acesta a mai punctat că sunt pregătiți să aplice toate procedurile Schengen, inclusiv controale la frontieră.

„România va continua să întărească securitatea frontierelor sale, suntem pregătiţi să aplicăm toate procedurile Schengen, inclusiv controale la frontieră atunci când situaţia o impune, atât în prezent, cât şi în perspectivă, după intrarea României în Schengen şi cu frontiera terestră. După cum ştim, anul trecut, România a intrat în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Decizia Consiliului European a fost însoţită de o serie de măsuri adiacente de întărire a controlului la frontieră şi operare a codurilor şi sistemelor Schengen, pe care, Ministerul Afacerilor Interne le-a îndeplinit complet, impecabil. Ministerul Afacerilor Interne va continua să desfăşoare demersuri diplomatice intense pentru atingerea obiectivului Schengen inclusiv cu frontierele terestre”, a mai transmis Predoiu.

Acesta a mai precizat că „în Consiliul JAI din 10.10 vom primi semnalele pentru care am muncit permanent, astfel încât să se deschidă perspectiva unei decizii până la finalul anului 2024”.

„Concret, în consiliul JAI din 10 Octombrie se va discuta Eurobarometrul Schengen, adică situaţia din toate ţările membre Schengen, fără ca pe ordinea de zi să fie luarea unei decizii. Dar, în acelaşi timp, am acţionat diplomatic pentru ca în acest Consiliu să primim semnale puternice de sprijin pentru luarea unei decizii pozitive până la finalul acestui an. În alte cuvinte pentru ca acest Consiliu să fie unul pregătitor. Sunt în permanent contact cu preşedinţia ungară, cu Comisia Europeană şi cu miniştrii de interne din statele UE pentru a ne promova obiectivul”, a mai transmis Predoiu.

Acesta a mai amintit de declarația comisarului Ylva Johansson prin care susține că România trebuie să intre în Schengen cu frontiera terestră în 2024 este un prim pas în acest sens.

Citește mai departe

Politică

Cosette Chichirău depune în Parlament proiectul prin care CCR să fie scoasă din procedura de validare a candiaturilor la președinție

Publicat cu

pe

Deputatul Cosette Chichirău, membru al platformei DREPT, a anunțat că depune, marți, în Parlament, proiectul legislativ prin care Curtea Constituțională să fie scoasă din procedura de validare a candidaturilor la președinție, pentru ca CCR „să nu poată deveni jucător politic”.

Cosette Chichirău vrea ca CCR să fie scoasă din procedura de validare a candidaturilor la președinție

Cosette Chichirău a scris pe pagina sa de Facebook că legea pentru alegerea Președintelui României trebuie modificată, pentru ca situația invalidării unui candidat fără „obiective clare” să nu se mai repete.

„Îndreptăm lucrurile! În mod clar, legea pentru alegerea Preşedintelui României trebuie modificată. Cazul invalidării unui candidat, fără motive obiective clare, nu trebuie să se mai repete. De aceea, astăzi depunem un proiect legislativ prin care modificăm Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României astfel încât CCR, o instanţă ai cărei membri sunt desemnaţi politic, să fie scoasă din procedura de validare a candidaturilor şi să nu poată deveni un jucător politic. Platforma DREPT luptă pentru alegeri corecte, în care oricine poate candida dacă îndeplineşte condiţiile legale şi în care voturile sunt numărate corect”, a afirmat deputata Cosette Chichirău.

Aceasta a mai adăugat că cele mai importante probleme juridice vor fi soluționate de Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece acolo „activează judecători cu zeci de ani de experienţă şi nu oameni susţinuţi de partide”.

„CCR îşi va păstra rolul constitutional de a valida rezultatele alegerilor, dar principalele atributii trec la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ca să fie clar, Diana Şoşoacă este un personaj toxic al politicii româneşti, cu zeci de poziţionări anti-europene, discriminatorii sau xenofobe. Tocmai de asta colegul nostru, Vlad Gheorghe, lider al partidului DREPT, a formulat ieri o plângere penală la Parchetul General acuzând-o pe Diana Şoşoacă de promovarea de doctrine antisemite şi legionare. Justiţia intr-un stat de drept este realizată de instanţele judecătoreşti, nu de instante numite politic, asa cum este CCR”, a mai adăugat Cosette Chichirău.

Citește mai departe
Social9 ore înainte

Părinţii cărora le-au murit copiii vor beneficia de zece şedinţe de consiliere psihologică gratuite

Camera Deputaților: 19 noiembrie devine legal Ziua bărbatului, iar 8 martie - Ziua femeii
Politică9 ore înainte

PSD a anunțat că va vota modificările legii pensionarilor militari: „PSD solicită PNL să înceteze să mai folosească această categorie de pensionari în scop electoral!”

Social14 ore înainte

Google Maps permite rezervarea locurilor de parcare. Cum funcționează

Socialo zi înainte

Salariul minim brut ar putea ajunge la 4.100 de lei de la 1 ianuarie 2025

Politicăo zi înainte

Cătălin Predoiu: „Decizia privind intrarea României în Schengen cu frontierele terestre trebuie luată în 2024”

Politică2 zile înainte

Cosette Chichirău depune în Parlament proiectul prin care CCR să fie scoasă din procedura de validare a candiaturilor la președinție

Social2 zile înainte

MApN anunță un exercițiu de mobilizare în județele Buzău și Ialomița: „Cetăţenii din rezerva armatei cu domiciliul în judeţele Buzău şi Ialomiţa vor fi convocaţi la unităţile militare”

Internațional3 zile înainte

S-a împlinit un an de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Comisia Europeană cere încetarea imediată a focului în Fâșia Gaza

alegeri-2014-sectie-vot-stampila-Copy-1024x683-680x454
Politică3 zile înainte

Cine sunt candidații respinși de BEC la alegerile prezidențiale. Cine va apărea pe buletinele de vot

Internațional5 zile înainte

Washingtonul nu e de acord ca aliații din NATO să ajute la interceptarea rachetelor și dronelor rusești deasupra Ucrainei: „Asta ar însemna să ne implicăm într-un război într-un mod diferit”

Facebook

Articole Populare