Politică
Comisia Europeană îşi îndreaptă atenţia de la austeritate spre reforme
Comisia Europeană se va axa pe reformele structurale, pentru a revigora creşterea economică atunci când va prezenta, miercuri, recomandările pentru fiecare stat membru, potrivit unor oficiali citaţi de Reuters.
În evaluarea sa anuală în calitate de gardian al regulilor bugetului UE, Comisia va spune că, deşi consolidarea fiscală va trebui să continue, ritmul ei poate fi mai lent, odată ce a fost restabilit un grad de încredere al investitorilor în euro. Executivul UE va dezvălui miercuri o serie de recomandări pentru fiecare stat membru, cu excepţia celor plasate sub program de ajutor – Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru, subliniază şi AFP, care precizează că recomandările vor fi discutate la summit-ul şefilor de stat şi de guvern din UE de la sfârşitul lunii iunie, înainte de a fi aprobate oficial de miniştrii de finanţe ai celor 27.
Deoarece guvernele cu datorii mari nu îşi pot permite să revigoreze creşterea prin cheltuieli publice, ele trebuie să reformeze modul în care economiile lor sunt conduse – făcând pieţele muncii mai flexibile sau prin deschiderea pieţelor de produse şi servicii, notează Reuters.
“Principalul mesaj va fi că accentul se mută de la austeritate pe reformele structurale”, a declarat un înalt oficial al UE, citat de Reuters.
Recomandările, odată aprobate de liderii UE la summitul de la sfârşitul lunii iunie, vor deveni obligatorii şi sunt de aşteptat să influenţeze modul în care bugetele naţionale sunt elaborate pentru 2014 şi mai departe.
Cele 17 ţări membre ale zonei euro au redus la jumătate ritmul de consolidare a bugetului în 2013 faţă de 2012, în contextul în care deficitul bugetar general al zonei euro a scăzut cu 1,5% din PIB în 2012, dar va scădea doar cu încă 0,75% în acest an, prognozează Comisia Europeană în această lună.
SUA intenţionează să reducă deficitul bugetar cu 2% din PIB în 2013 faţă de 2012. Cu excepţia cazului în care politicile se schimbă, consolidarea generală a zonei euro va fi de doar 0,1% din PIB în 2014, a declarat Comisia Europeană, faţă de 1% în SUA.
Executivul UE a indicat deja că va acorda Franţei, a doua cea mai mare economie a zonei euro, şi Spaniei, a patra cea mai mare, doi ani suplimentari pentru a-şi aduce deficitele bugetare sub plafonul UE de 3% din PIB. Se aşteaptă totodată ca şi alte ţări să obţină o prelungire cu un an.
În schimb, atât Franţa cât şi Spania vor trebui să se angajeze să opereze ample reforme structurale şi ale pieţei forţei de muncă, menite să facă economiile lor mai competitive şi să ajute la crearea de locuri de muncă. Potrivit Reuters, aceste reţete sunt susceptibile să nemulţumească sindicatele.
“Pentru Franţa, chiar mai important este să pună un accent reînnoit, puternic asupra pieţei muncii, sistemului de pensii, deschiderii profesiilor închise şi pieţelor serviciilor”, a declarat la începutul lunii mai comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, citat de Reuters. “Franţa trebuie neapărat să-şi deblocheze potenţialul de creştere şi să creeze locuri de muncă, iar acest lucru este cel puţin la fel de important ca şi continuarea consolidării fiscal”, a precizat el.
Şomajul din Franţa este de peste 10% din forţa de muncă şi se preconizează să crească. În Spania este de 27%, în contextul în care peste jumătate din tineri nu au locuri de muncă. Rata în Spania este mai mult decât dublul mediei din zona euro, de 12%.
Este posibil ca executivul UE să-i ceară Franţei să abordeze rigidul său Cod al muncii, care face foarte dificilă concedierea unei persoane cu contract permanent, astfel că angajatorii sunt reticenţi în a angaja forţă de muncă. De asemenea, salariul minim din Franţa, care este de 1.430 de euro pe lună şi printre cele mai ridicate din Europa, împiedică ocuparea forţei de muncă şi face ca produsele franceze să fie mai puţin competitive la nivel global.
Franţa ar trebui totodată să-şi deschidă profesiile închise, cum ar fi şoferii de taxi, notarii şi în general profesiile juridice şi sectorul sănătăţii, să permită concurenţă în căile ferate şi electricitate, unde grupul EDF de stat deţine 85% atât din producţie cât şi din pieţele de retail.
Slovenia, Olanda, Portugalia şi Polonia vor obţine probabil, de asemenea, mai mult timp pentru a-şi reduce deficitele bugetare. Este posibil ca şi Italia să vadă sfârşitul acţiunii bugetare disciplinare a UE, miercuri, iar Ungaria este un alt candidat.
Aşa cum relevă France Presse, sporirea presiunii asupra mai multor state membre ale UE, în primul rând Franţa, pentru a întreprinde reforme structurale, este singura modalitate, potrivit Bruxellesului, de a stimula creşterea durabilă şi ocuparea forţei de muncă ale unui continent aflat în recesiune.
AFP mai notează că prerogativele Bruxellesului au fost întărite în condiţiile crizei. Comisia poate astfel, în ultimă instanţă, să impună sancţiuni statelor care nu depun eforturile necesare. O armă care nu a fost folosită încă niciodată, mai relevă agenţia.
Logica folosită este mai mult cea a “morcovului şi bâtei”, a mărturisit o sursă europeană, care a subliniat dialogul permanent dintre statele membre şi Comisie.
Unele ţări, însă, cum ar fi Franţa şi Spania, sunt supuse unei presiuni crescute, potrivit AFP. În schimbul acordării a doi ani suplimentari pentru a-şi reduce deficitul, cele două vor trebui să se angajeze imperativ să întreprindă reformele prea mult amânate, potrivit Bruxellesului.
“Trebuie să ne reformăm în continuare”, a recunoscut preşedintele francez Francois Hollande în cursul unei vizite efectuate la mijlocul lunii mai la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu toţi comisarii europeni. “Am iniţiat reforme pentru competitivitate şi vom continua, nu pentru că Europa ne cere acest lucru, ci pentru că este în interesul Franţei”, a mai spus Hollande, cu prilejul unei conferinţe de presă alături de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.
Cazul Franţei este crucial, apreciază France Presse. Dacă a doua economie din zona euro demobilizează permanent, ansamblul Europei va fi tras în jos.
Atenţia se va concentra şi pe alte state: Regatul Unit, care a instituit un plan de austeritate drastic şi refuză să schimbe cursul în pofida apelurilor din partea FMI, Olanda, care ar putea primi o perioadă de un an pentru a-şi aduce deficitele în limitele europene, şi Slovenia, ale cărei dezechilibre macroeconomice îngrijorează. Speculaţiile cu privire la o cerere de asistenţă din partea acestei ţări au fost întărite după salvarea Ciprului, copleşit de un sector bancar în derută.
Comisia va raporta, de asemenea, miercuri, cu privire la ritmul de reducere a deficitului bugetar al statelor membre. După cum a lăsat să se înţeleagă, ar putea scoate Italia din procedura de infringement pentru deficite excesive. Condiţia este ca ţara să se menţină durabil sub pragul de 3% şi să pună în aplicare, de asemenea, reforme structurale. Conform previziunilor Comisiei, deficitul italian trebuie să fie de 2,9% în acest an şi 2,5% în 2014, sub pragul de 3%. Dar, datoria astronomică a Italiei îngrijorează, iar Roma trebuie să finanţeze măsuri de relansare în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro anunţate de noul premier Enrico Letta.
Bruxellesul urmează să critice Belgia pentru că nu şi-a redus destul deficitul, aşa cum a relatat încă de sâmbătă, 25 mai, ziarul belgian L’Echo. Executivul UE este nemulţumit de slaba reducere a deficitului belgian între 2010 şi 2012, dar este greu de crezut că va impune sancţiuni, după ce a acordat amânări Franţei şi Spaniei, consideră France Presse.
În paralel, Comisia reflectează la revizuirea modului său de calcul al deficitelor, luând în considerare investiţiile publice. Această idee, relansată de fostul premier italian Mario Monti, are drept scop să ofere mai multe marje de manevră bugetară ţărilor în dificultate.
“Vom examina această chestiune în următoarele săptămâni, în timp util pentru summit-ul din iunie”, a declarat luni Simon O’Connor, un purtător de cuvânt al Comisiei.
Politică
PNL vrea să voteze Guvernul Niculescu pentru a încheia criza politică. Acord cu premierul desemnat
PNL este dispus să voteze învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, pentru a pune capăt crizei politice, însă exclude participarea la un executiv alături de PSD și anunță că va trece în opoziție. Liberalii au dat și un vot de principiu pentru încheierea unui acord cu premierul desemnat, cu obiective clare. Decizia finală privind cele trei propuneri urmează să fie luată în ședința Biroului Politic Național (BPN), relatează Digi24.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a anunțat miercuri, după consultările cu grupurile parlamentare ale partidului, că liberalii au exprimat trei poziții de principiu: susținerea învestirii Guvernului Niculescu, refuzul de a intra într-un guvern cu PSD și trecerea în opoziție, precum și posibilitatea semnării unui acord cu premierul desemnat.
„România a ajuns într-un punct foarte dificil după o perioadă atât de lungă cu un guvern interimar, care are puteri limitate și care s-a lovit de imposibilitatea luării unor decizii importante, cum ar fi rectificarea bugetară. Aceasta trebuie făcută nu pentru un minister sau altul, ci pentru funcționarea corectă a instituțiilor. La fel și pregătirea bugetului pe 2027, cu respectarea angajamentelor luate în fața finanțatorilor și a partenerilor. Astăzi s-au dezbătut aceste probleme și s-a discutat despre variantele PNL. A fost o ședință de consultare a grupurilor parlamentare ale PNL. După această ședință, s-au dat trei voturi consultative: PNL va da un vot de învestire Guvernului Niculescu, pentru încheierea crizei politice, PNL nu va intra într-un guvern cu PSD și va fi în opoziție, și grupurile parlamentare ale PNL au dat un vot de principiu pentru posibilitatea unui acord cu premierul desemnat, cu obiective clare. PNL înțelege situația pe care o traversează România și a tratat lucrurile cu maximă responsabilitate. Dorința noastră este să punem capăt crizei politice pe care o traversează România de 160 de zile, iar votul grupurilor parlamentare a fost în acest sens. Urmează o ședință a BPN, în care se va lua decizia finală privind susținerea sau nu a acestor trei puncte.”, a spus Ionel Bogdan.
Ce condiții vor liberalii să includă în acord
Înaintea ședinței grupurilor parlamentare, senatorul PNL Vasile Blaga a declarat că România are nevoie de un guvern cu puteri depline și că ar susține executivul propus de Luca Niculescu dacă acesta ar respecta condițiile acordului cu liberalii.
„Dacă respectă exact condiţiile pactului, da”, a răspuns Blaga, întrebat dacă ar vota învestirea Guvernului Niculescu, în condițiile în care din acesta ar urma să facă parte și PSD.
Senatorul a susținut că documentul ar trebui semnat direct cu premierul desemnat, pentru a exista o garanție privind respectarea angajamentelor asumate.
Printre obiectivele pe care liberalii vor să le includă în acord se numără atingerea țintei de deficit bugetar, protejarea investițiilor și respectarea angajamentelor europene.
Lucian Bode critică numărul miniștrilor PSD
În interiorul PNL au existat și voci critice față de formula guvernamentală propusă. Lucian Bode, unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan, a atras atenția asupra numărului mare de miniștri care ar urma să provină din PSD.
„Românii şi România merită să aibă un guvern cu puteri depline. (…) Noi, dacă vă amintiţi bine, PNL a guvernat cu PSD într-o alianţă în 2020 – 2024, am avut o împărţire corectă a ministerelor de acolo între PNL şi PSD. Nu-mi amintesc ca un guvern, din vremea lui Adrian Năstase, să fie format dintr-un număr atât de mare de miniştri dintr-un singur partid. Nu spun că este un lucru rău, eu spun că e un lucru foarte bun că România s-ar putea să aibă un guvern”, a afirmat acesta înaintea ședinței.
Decizia privind susținerea învestirii Guvernului Niculescu și încheierea acordului cu premierul desemnat urmează să fie luată de conducerea PNL în cadrul ședinței BPN.
Politică
Raluca Turcan, avertisment pentru Luca Niculescu: „PSD este în opoziție chiar și când e la guvernare”
Deputata PNL Raluca Turcan a declarat marți că liberalii vor susține proiectele importante pentru România chiar dacă vor ajunge în opoziție, în cazul instalării unui Guvern condus de Luca Niculescu. În același timp, aceasta l-a avertizat pe premierul desemnat în privința PSD, pe care îl acuză că a subminat din interior Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Raluca Turcan a afirmat că PNL va aborda diferit relația cu viitorul Executiv față de modul în care, în opinia sa, PSD s-a raportat la Guvernul Bolojan.
Liberala a enumerat printre prioritățile pe care partidul său le va susține programul SAFE, absorbția fondurilor europene și bugetul de stat pentru 2027.
„Partidul Național Liberal va avea maturitatea și onestitatea de a oferi Guvernului Niculescu ceea ce PSD nu a oferit niciodată Guvernului Ilie Bolojan: să lase deoparte calculele de partid atunci când e vorba de marile proiecte ale României, precum SAFE, absorbția fondurilor europene sau bugetul de stat pe 2027”, a transmis Turcan.
Deputata PNL i-a transmis și un avertisment premierului desemnat, susținând că social-democrații ar putea continua să se opună unor măsuri ale Guvernului chiar dacă ar face parte din Executiv.
„Să nu uite că PSD este în opoziție chiar și când e la guvernare!”
Turcan acuză PSD de blocarea unor proiecte și pierderea fondurilor din PNRR
Pentru a-și susține criticile, Raluca Turcan a invocat acțiunile PSD din ultimele luni. Potrivit acesteia, social-democrații ar fi dat asigurări că nu vor afecta SAFE după retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Bolojan, dar ulterior au contestat programul la Curtea Constituțională.
Turcan a acuzat PSD și de blocarea legii salarizării.
„În mai, după ce a dat jos Guvernul Bolojan împreună cu AUR, Sorin Grindeanu semna la Cotroceni acordul pentru legea salarizării, jalon PNRR de 770 de milioane de euro. Hârtia aceea nu a valorat, de fapt, nimic. PSD a blocat legea, iar România a pierdut 770 de milioane de euro”, a susținut Raluca Turcan.
PNL promite să monitorizeze cheltuielile și deficitul bugetar
Deputata a afirmat că liberalii nu vor proceda la fel în relația cu viitorul Guvern și că nu vor încălca eventualele acorduri încheiate cu premierul desemnat.
„Noi nu vom face asta. Nu semnăm un acord cu premierul desemnat pentru a-l încălca a doua zi”, a scris aceasta.
Totodată, Turcan a precizat că PNL va urmări atent activitatea viitorului Executiv, inclusiv modul în care sunt cheltuiți banii publici, respectarea țintei de deficit și elaborarea bugetului pentru anul 2027.
„Opoziția nu înseamnă să stai cuminte și să aplauzi. Vom sta cu ochii pe fiecare leu cheltuit de acest Guvern. Vom vedea dacă ținta de deficit va fi respectată. Vom vedea dacă bugetul pentru 2027 va fi construit pe venituri reale, nu pe promisiuni. Vom vedea dacă reformele vor continua sau vor fi îngropate în sertarele ministerelor”, a afirmat Turcan.
La finalul mesajului, deputata PNL a reluat avertismentul privind comportamentul PSD în raport cu viitorul Executiv, dacă acesta va fi instalat: „PSD este în opoziție chiar și atunci când e la guvernare. Așa a fost cu Guvernul Bolojan. Așa va fi, cel mai probabil, și cu noul guvern, dacă va fi instalat”.
Politică
Luca Niculescu depune la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor
Luca Niculescu a anunțat că va prezenta joi Parlamentului programul de guvernare și propunerile pentru componența viitorului Cabinet, după încheierea consultărilor cu partidele și grupurile parlamentare.
Într-un mesaj publicat marți seara pe Facebook, premierul desemnat a precizat că discuțiile cu reprezentanții formațiunilor politice s-au încheiat, însă dialogul va continua pentru găsirea unei formule care să permită formarea unui Guvern stabil.
„Cântărim cu atenție toate formulele posibile, cu un singur criteriu: un Guvern stabil, care să poată lucra pentru români”, a transmis Luca Niculescu.
Obiectivul este instalarea rapidă a unui Guvern
Premierul desemnat le-a mulțumit partidelor și grupurilor parlamentare care au participat la consultări, apreciind deschiderea acestora și propunerile prezentate în cadrul discuțiilor.
Luca Niculescu a subliniat că este important ca viitorul Executiv să fie instalat cât mai repede și să își poată concentra activitatea asupra nevoilor cetățenilor.
„România are nevoie de responsabilitatea noastră a tuturor pentru a avea instalat repede un Guvern care să lucreze pentru cetățeni. Fac tot ce ține de mine pentru asta”, a mai spus Luca Niculescu.
-
Business5 luni înainteViitorul Romcab depinde de deciziile instanței, în ciuda acordului cu creditorii
-
Business5 luni înainteCine vrea ca în Mureș să nu mai existe industrie locală? Compania Romcab, dată pe mâna austriecilor de la Meinhart
-
Business4 luni înainteCCIR deschide primul birou de reprezentare externă, în China, la Guangzhou
-
Business11 luni înainteSituație șocantă pe piața de energie. Hidroelectrica vinde mai scump energia către cei care cumpără mai multă și mai ieftin către cei care cumpără mai puțină

You must be logged in to post a comment Login