Politică
Comisia Europeană îşi îndreaptă atenţia de la austeritate spre reforme

Comisia Europeană se va axa pe reformele structurale, pentru a revigora creşterea economică atunci când va prezenta, miercuri, recomandările pentru fiecare stat membru, potrivit unor oficiali citaţi de Reuters.
În evaluarea sa anuală în calitate de gardian al regulilor bugetului UE, Comisia va spune că, deşi consolidarea fiscală va trebui să continue, ritmul ei poate fi mai lent, odată ce a fost restabilit un grad de încredere al investitorilor în euro. Executivul UE va dezvălui miercuri o serie de recomandări pentru fiecare stat membru, cu excepţia celor plasate sub program de ajutor – Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru, subliniază şi AFP, care precizează că recomandările vor fi discutate la summit-ul şefilor de stat şi de guvern din UE de la sfârşitul lunii iunie, înainte de a fi aprobate oficial de miniştrii de finanţe ai celor 27.
Deoarece guvernele cu datorii mari nu îşi pot permite să revigoreze creşterea prin cheltuieli publice, ele trebuie să reformeze modul în care economiile lor sunt conduse – făcând pieţele muncii mai flexibile sau prin deschiderea pieţelor de produse şi servicii, notează Reuters.
“Principalul mesaj va fi că accentul se mută de la austeritate pe reformele structurale”, a declarat un înalt oficial al UE, citat de Reuters.
Recomandările, odată aprobate de liderii UE la summitul de la sfârşitul lunii iunie, vor deveni obligatorii şi sunt de aşteptat să influenţeze modul în care bugetele naţionale sunt elaborate pentru 2014 şi mai departe.
Cele 17 ţări membre ale zonei euro au redus la jumătate ritmul de consolidare a bugetului în 2013 faţă de 2012, în contextul în care deficitul bugetar general al zonei euro a scăzut cu 1,5% din PIB în 2012, dar va scădea doar cu încă 0,75% în acest an, prognozează Comisia Europeană în această lună.
SUA intenţionează să reducă deficitul bugetar cu 2% din PIB în 2013 faţă de 2012. Cu excepţia cazului în care politicile se schimbă, consolidarea generală a zonei euro va fi de doar 0,1% din PIB în 2014, a declarat Comisia Europeană, faţă de 1% în SUA.
Executivul UE a indicat deja că va acorda Franţei, a doua cea mai mare economie a zonei euro, şi Spaniei, a patra cea mai mare, doi ani suplimentari pentru a-şi aduce deficitele bugetare sub plafonul UE de 3% din PIB. Se aşteaptă totodată ca şi alte ţări să obţină o prelungire cu un an.
În schimb, atât Franţa cât şi Spania vor trebui să se angajeze să opereze ample reforme structurale şi ale pieţei forţei de muncă, menite să facă economiile lor mai competitive şi să ajute la crearea de locuri de muncă. Potrivit Reuters, aceste reţete sunt susceptibile să nemulţumească sindicatele.
“Pentru Franţa, chiar mai important este să pună un accent reînnoit, puternic asupra pieţei muncii, sistemului de pensii, deschiderii profesiilor închise şi pieţelor serviciilor”, a declarat la începutul lunii mai comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, citat de Reuters. “Franţa trebuie neapărat să-şi deblocheze potenţialul de creştere şi să creeze locuri de muncă, iar acest lucru este cel puţin la fel de important ca şi continuarea consolidării fiscal”, a precizat el.
Şomajul din Franţa este de peste 10% din forţa de muncă şi se preconizează să crească. În Spania este de 27%, în contextul în care peste jumătate din tineri nu au locuri de muncă. Rata în Spania este mai mult decât dublul mediei din zona euro, de 12%.
Este posibil ca executivul UE să-i ceară Franţei să abordeze rigidul său Cod al muncii, care face foarte dificilă concedierea unei persoane cu contract permanent, astfel că angajatorii sunt reticenţi în a angaja forţă de muncă. De asemenea, salariul minim din Franţa, care este de 1.430 de euro pe lună şi printre cele mai ridicate din Europa, împiedică ocuparea forţei de muncă şi face ca produsele franceze să fie mai puţin competitive la nivel global.
Franţa ar trebui totodată să-şi deschidă profesiile închise, cum ar fi şoferii de taxi, notarii şi în general profesiile juridice şi sectorul sănătăţii, să permită concurenţă în căile ferate şi electricitate, unde grupul EDF de stat deţine 85% atât din producţie cât şi din pieţele de retail.
Slovenia, Olanda, Portugalia şi Polonia vor obţine probabil, de asemenea, mai mult timp pentru a-şi reduce deficitele bugetare. Este posibil ca şi Italia să vadă sfârşitul acţiunii bugetare disciplinare a UE, miercuri, iar Ungaria este un alt candidat.
Aşa cum relevă France Presse, sporirea presiunii asupra mai multor state membre ale UE, în primul rând Franţa, pentru a întreprinde reforme structurale, este singura modalitate, potrivit Bruxellesului, de a stimula creşterea durabilă şi ocuparea forţei de muncă ale unui continent aflat în recesiune.
AFP mai notează că prerogativele Bruxellesului au fost întărite în condiţiile crizei. Comisia poate astfel, în ultimă instanţă, să impună sancţiuni statelor care nu depun eforturile necesare. O armă care nu a fost folosită încă niciodată, mai relevă agenţia.
Logica folosită este mai mult cea a “morcovului şi bâtei”, a mărturisit o sursă europeană, care a subliniat dialogul permanent dintre statele membre şi Comisie.
Unele ţări, însă, cum ar fi Franţa şi Spania, sunt supuse unei presiuni crescute, potrivit AFP. În schimbul acordării a doi ani suplimentari pentru a-şi reduce deficitul, cele două vor trebui să se angajeze imperativ să întreprindă reformele prea mult amânate, potrivit Bruxellesului.
“Trebuie să ne reformăm în continuare”, a recunoscut preşedintele francez Francois Hollande în cursul unei vizite efectuate la mijlocul lunii mai la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu toţi comisarii europeni. “Am iniţiat reforme pentru competitivitate şi vom continua, nu pentru că Europa ne cere acest lucru, ci pentru că este în interesul Franţei”, a mai spus Hollande, cu prilejul unei conferinţe de presă alături de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.
Cazul Franţei este crucial, apreciază France Presse. Dacă a doua economie din zona euro demobilizează permanent, ansamblul Europei va fi tras în jos.
Atenţia se va concentra şi pe alte state: Regatul Unit, care a instituit un plan de austeritate drastic şi refuză să schimbe cursul în pofida apelurilor din partea FMI, Olanda, care ar putea primi o perioadă de un an pentru a-şi aduce deficitele în limitele europene, şi Slovenia, ale cărei dezechilibre macroeconomice îngrijorează. Speculaţiile cu privire la o cerere de asistenţă din partea acestei ţări au fost întărite după salvarea Ciprului, copleşit de un sector bancar în derută.
Comisia va raporta, de asemenea, miercuri, cu privire la ritmul de reducere a deficitului bugetar al statelor membre. După cum a lăsat să se înţeleagă, ar putea scoate Italia din procedura de infringement pentru deficite excesive. Condiţia este ca ţara să se menţină durabil sub pragul de 3% şi să pună în aplicare, de asemenea, reforme structurale. Conform previziunilor Comisiei, deficitul italian trebuie să fie de 2,9% în acest an şi 2,5% în 2014, sub pragul de 3%. Dar, datoria astronomică a Italiei îngrijorează, iar Roma trebuie să finanţeze măsuri de relansare în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro anunţate de noul premier Enrico Letta.
Bruxellesul urmează să critice Belgia pentru că nu şi-a redus destul deficitul, aşa cum a relatat încă de sâmbătă, 25 mai, ziarul belgian L’Echo. Executivul UE este nemulţumit de slaba reducere a deficitului belgian între 2010 şi 2012, dar este greu de crezut că va impune sancţiuni, după ce a acordat amânări Franţei şi Spaniei, consideră France Presse.
În paralel, Comisia reflectează la revizuirea modului său de calcul al deficitelor, luând în considerare investiţiile publice. Această idee, relansată de fostul premier italian Mario Monti, are drept scop să ofere mai multe marje de manevră bugetară ţărilor în dificultate.
“Vom examina această chestiune în următoarele săptămâni, în timp util pentru summit-ul din iunie”, a declarat luni Simon O’Connor, un purtător de cuvânt al Comisiei.
Politică
Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Călin Georgescu în dosarul în care acesta a atacat trei decizii ale BEC de anulare a alegerilor

Curtea de Apel București a respins, marți, ca neîntemeiată, cererea din dosarul în care Călin Georgescu a atacat trei decizii ale Biroului Electoral Central (BEC) luate după ce CCR a hotărât anularea alegerilor prezidențiale, potrivit news.ro.
„Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată”, este decizia instanței Curţii de Apel Bucureşti.
Hotărârea nu este însă definitivă, putând fi atacată cu recurs, în 5 zile de la pronunţare, la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie.
Cererea lui Georgescu în dosarul în care a atacat cele trei decizii BEC referitoare la anularea alegerilor, respinsă
În dosar, Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024. Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale, conform sursei citate anterior.
Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale.
Decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.
Alături de Călin Georgescu, mai apare, în calitate de contestator, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept.
Cei pe care Georgescu i-a dat în judecată sunt Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi şeful acestuia, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi Elena Lasconi.
Politică
Marcel Ciolacu a prezentat trei facturi pe TikTok, susținând că reprezintă plata zborurilor cu avioanele Nordis. Boarding Pass: „E puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, când au avut loc zborurile”

Marcel Ciolacu a prezentat, miercuri seară, de Crăciun, trei facturi susținând că acelea sunt dovada plății zborurilor efectuate cu avioane private închiriate de Nordis. Anunțul premierului a venit pe TikTok, sub forma unui videoclip.
Premierul a afirmat că este o cheltuială făcută din banii săi și nicidecum din bani publici așa cum au arătat jurnaliștii G4Media în urmă cu mai multe săptămâni.
Cu toate acestea, un site specializat în știri din aviație și-a prezentat îndoielile cu privire la veridicitatea facturilor pe care Marcel Ciolacu le-a făcut publice.
Marcel Ciolacu a arătat facturile pentru zborurile private
Marcel Ciolacu le-a urat urmăritorilor săi un Crăciun fericit, iar mai apoi a făcut câteva mențiuni referitoare la zborurile private despre care presa a scris că ar fi efectuate pe banii Nordis.
„Haideţi, în primul rând, Crăciun fericit, sărbători liniştite, alături de familie. Cel mai mare atac asupra mea în această campanie electorală, a ţinut de nişte zboruri de-ale mele, dar fără să facă diferenţa că eu am zburat pe banii mei, pe banii mei personali, nu pe bani publici. Toate zborurile pe bani publici au fost la economic şi la fel voi continua”. Așa și-a început Marcel Ciolacu videoclipul explicativ publicat pe platforma TikTok.
Potrivit acestuia, zborurile sale sunt legate direct de falimentul Nordis.
„Aceste zboruri cumva legate de falimentul unei companii. Acum câţiva ani, acea companie nu avea nicio problemă, dimpotrivă, foarte multe persoane publice sau private importante din România, având contracte cu acea companie, în acel moment nici patronii acestei companii şi nici compania nu prezentau că ar avea anumite probleme. Ce probleme au şi cum se va termina această poveste, nu este treaba mea, este treaba justiţiei”, a mai declarat Ciolacu.
„Cred că treaba mea era să demonstrez că am toate cheltuielile pe care le-am făcut, le-am făcut din banii mei personali, atât pentru mine, cât şi pentru familia mea. Aceasta este una dintre facturi, plătită cu ordin de plată, aceasta este a doua factură, iar aceasta este a treia factură. Normal că intenţionat se face o confuzie între o agenţie de turism şi o companie, deoarece în acel moment, acum câţiva ani, aveau aceeaşi denumire. Între timp, lucrurile s-au schimbat şi cred că greşeala a fost tot a mea. Eu am reacţionat greşit şi emoţional pentru că răspunsul meu ar fi inclus şi un membru al familiei, de fapt pe unicul meu fiu. Am crezut că aşa îl pot proteja pe fiul meu, dar am greşit şi îmi cer scuze pentru acest lucru”, a adăugat Ciolacu.
Marcel Ciolacu a mai spus că aceasta nu este nici prima și nici ultima sa greșeală.
„Presupun că nu e nici prima şi nici ultima greşeală a mea, chiar dacă ocup, în acest moment vremelnic o funcţie publică. Sărbători fericite şi Crăciun fericit!”, afirmă Ciolacu.
În imagini apar trei facturi unde numele premierului se vede clar, însă funizorul este greu de descifrat.
G4Media a dezvăluit că Marcel Ciolacu a călătorit de mai multe ori în străinătate cu avioane private închiriate de firma Nordis.
Deputatul PSD Laura Vicol a demisionat, în octombrie, mai întâi din funcţia de preşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, apoi din PSD. Ambele demisii au apărut după ancheta publicată de Recorder, intitulată „Schema Nordis. Maşinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar”. Vladimir Ciorbă, asociatul principal al companiei, este căsătorit cu Laura Vicol.
Casa de insolvenţă CITR a fost numită administrator judiciar provizoriu de către Tribunalul Bucureşti în insolvenţa Nordis Management SRL. Termenul limită pentru depunerea declaraţiilor de creanţă este 21 noiembrie 2024, iar termenul pentru afişarea tabelului definitiv al creanţelor este 6 ianuarie 2025, potrivit news.ro.
Boarding Pass, despre veridicitatea facturilor prezentate de Ciolacu: „E puțin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022”
Potrivit Boarding Pass, un site specializat în știri din aviație, facturile prezentate de Marcel Ciolacu în seara de Crăciun conțin date care arată că este puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat.
Facturile sunt emise de Nordis Travel SRL, însă numărul facturilor şi data acestora au fost ascunse, iar datele zborurilor pentru care au fost emise aceste facturi lipsesc/sunt ascunse.
Prețul de circa 1.500EUR este mic pentru un loc pe un zbor neregulat (charter) operat cu privat care a costat zeci de mii de euro, însă nu e exclus ca acesta să fi platit doar o cotă mică din totalul zborului, arată Boarding Pass.
„Un lucru care nu pare la locul lui, observat de un utilizator Reddit, e cel legat de asigurarea vânzătorului, Nordis Travel SRL. Pe facturi e precizat numărul asigurării (3907/2023), iar valabilitatea acesteia este până la 30 noiembrie 2024. Astfel, e puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat. (…) Poliţele de asigurare se emit pe un an de zile, aşadar poliţa valabilă până la 30 noiembrie 2024 a fost emisă cu un an mai devreme, nu în 2022 când au avut loc zborurile private ale prim-ministrului”, mai adaugă Boarding Pass, conform sursei citate anterior.
Politică
Lista finală a miniștrilor PSD, PNL și UDMR. Marcel Ciolacu rămâne prim-ministru, iar Ilie Bolojan a fost ales președintele Senatului

Partidele proeuropene PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns, duminică seară, la un acord privind împărțirea ministerelor, dar și asupra celor care vor prelua portofoliile. Luni, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Marcel Ciolacu în funcția de prim-ministru al Guvernului, iar Ilie Bolojan a fost ales președintele Senatului.
Lista finală a miniștrilor PSD, PNL și UDMR. Componența noului Guvern Ciolacu
Noul Guvern Ciolacu este format din 16 ministere: PSD – 8 miniștri; PNL – 6 miniștri; UDMR – 2 miniștri.
Miniștrii propuși în noul Guvern Ciolacu au fost audiați luni în comisiile de specialitate ale Parlamentului și au primit, fiecare dintre ei, avize favorabile, potrivit Agerpres.
Astfel, componența noului Guvern Ciolacu este:
- Ministrul Afacerilor Interne, vicepremier – Cătălin Predoiu (PNL)
- Ministrul Finanțelor, vicepremier – Tanczos Barna (UDMR)
- Vicepremier fără portofoliu – Marian Neacșu (PSD)
- Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR)
- Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Bogdan Ivan (PSD)
- Ministrul Transporturilor și Infrastructurii – Sorin Grindeanu (PSD)
- Ministrul Justiției – Radu Marinescu (PSD)
- Ministrul Apărării Naționale – Angel Tîlvăr (PSD)
- Ministrul Educației și Cercetării – Daniel David (PNL)
- Ministrul Culturii – Natalia Intotero (PSD)
- Ministrul Afacerilor Externe – Emil Hurezeanu (PNL)
- Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – Marcel Boloș (PNL)
- Ministrul Sănătății – Alexandru Rafila (PSD)
- Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Barbu (PSD)
- Ministrul Energiei – Sebastian Burduja (PNL)
- Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mircea Fechet (PNL)
- Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Simona Bucura Oprescu (PSD)
-
Business11 luni înainte
Alexandria, al 4-lea cel mai rău oraș în care să trăiești, din toată România
-
Politică5 luni înainte
Proiectul Ralucăi Turcan devine realitate. Pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate. Zeci de mii de sibieni vor beneficia
-
Politică9 luni înainte
Unde sunt parcurile industriale promise de Adrian Gâdea? Nicăieri. Vezi ce s-a ales de promisiunile mincinoase ale conducerii PSD Teleorman
-
Politică8 luni înainte
Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, cere demiterea imediată a inspectorului general adjunct bătăuș din Turnu Măgurele