Connect with us

Publicat cu

pe

Comisia Europeană se va axa pe reformele structurale, pentru a revigora creşterea economică atunci când va prezenta, miercuri, recomandările pentru fiecare stat membru, potrivit unor oficiali citaţi de Reuters.

În evaluarea sa anuală în calitate de gardian al regulilor bugetului UE, Comisia va spune că, deşi consolidarea fiscală va trebui să continue, ritmul ei poate fi mai lent, odată ce a fost restabilit un grad de încredere al investitorilor în euro. Executivul UE va dezvălui miercuri o serie de recomandări pentru fiecare stat membru, cu excepţia celor plasate sub program de ajutor – Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru, subliniază şi AFP, care precizează că recomandările vor fi discutate la summit-ul şefilor de stat şi de guvern din UE de la sfârşitul lunii iunie, înainte de a fi aprobate oficial de miniştrii de finanţe ai celor 27.

Deoarece guvernele cu datorii mari nu îşi pot permite să revigoreze creşterea prin cheltuieli publice, ele trebuie să reformeze modul în care economiile lor sunt conduse – făcând pieţele muncii mai flexibile sau prin deschiderea pieţelor de produse şi servicii, notează Reuters.

“Principalul mesaj va fi că accentul se mută de la austeritate pe reformele structurale”, a declarat un înalt oficial al UE, citat de Reuters.

Recomandările, odată aprobate de liderii UE la summitul de la sfârşitul lunii iunie, vor deveni obligatorii şi sunt de aşteptat să influenţeze modul în care bugetele naţionale sunt elaborate pentru 2014 şi mai departe.

Cele 17 ţări membre ale zonei euro au redus la jumătate ritmul de consolidare a bugetului în 2013 faţă de 2012, în contextul în care deficitul bugetar general al zonei euro a scăzut cu 1,5% din PIB în 2012, dar va scădea doar cu încă 0,75% în acest an, prognozează Comisia Europeană în această lună.

SUA intenţionează să reducă deficitul bugetar cu 2% din PIB în 2013 faţă de 2012. Cu excepţia cazului în care politicile se schimbă, consolidarea generală a zonei euro va fi de doar 0,1% din PIB în 2014, a declarat Comisia Europeană, faţă de 1% în SUA.

Executivul UE a indicat deja că va acorda Franţei, a doua cea mai mare economie a zonei euro, şi Spaniei, a patra cea mai mare, doi ani suplimentari pentru a-şi aduce deficitele bugetare sub plafonul UE de 3% din PIB. Se aşteaptă totodată ca şi alte ţări să obţină o prelungire cu un an.

În schimb, atât Franţa cât şi Spania vor trebui să se angajeze să opereze ample reforme structurale şi ale pieţei forţei de muncă, menite să facă economiile lor mai competitive şi să ajute la crearea de locuri de muncă. Potrivit Reuters, aceste reţete sunt susceptibile să nemulţumească sindicatele.

“Pentru Franţa, chiar mai important este să pună un accent reînnoit, puternic asupra pieţei muncii, sistemului de pensii, deschiderii profesiilor închise şi pieţelor serviciilor”, a declarat la începutul lunii mai comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, citat de Reuters. “Franţa trebuie neapărat să-şi deblocheze potenţialul de creştere şi să creeze locuri de muncă, iar acest lucru este cel puţin la fel de important ca şi continuarea consolidării fiscal”, a precizat el.

Şomajul din Franţa este de peste 10% din forţa de muncă şi se preconizează să crească. În Spania este de 27%, în contextul în care peste jumătate din tineri nu au locuri de muncă. Rata în Spania este mai mult decât dublul mediei din zona euro, de 12%.

Este posibil ca executivul UE să-i ceară Franţei să abordeze rigidul său Cod al muncii, care face foarte dificilă concedierea unei persoane cu contract permanent, astfel că angajatorii sunt reticenţi în a angaja forţă de muncă. De asemenea, salariul minim din Franţa, care este de 1.430 de euro pe lună şi printre cele mai ridicate din Europa, împiedică ocuparea forţei de muncă şi face ca produsele franceze să fie mai puţin competitive la nivel global.

Franţa ar trebui totodată să-şi deschidă profesiile închise, cum ar fi şoferii de taxi, notarii şi în general profesiile juridice şi sectorul sănătăţii, să permită concurenţă în căile ferate şi electricitate, unde grupul EDF de stat deţine 85% atât din producţie cât şi din pieţele de retail.

Slovenia, Olanda, Portugalia şi Polonia vor obţine probabil, de asemenea, mai mult timp pentru a-şi reduce deficitele bugetare. Este posibil ca şi Italia să vadă sfârşitul acţiunii bugetare disciplinare a UE, miercuri, iar Ungaria este un alt candidat.

Aşa cum relevă France Presse, sporirea presiunii asupra mai multor state membre ale UE, în primul rând Franţa, pentru a întreprinde reforme structurale, este singura modalitate, potrivit Bruxellesului, de a stimula creşterea durabilă şi ocuparea forţei de muncă ale unui continent aflat în recesiune.

AFP mai notează că prerogativele Bruxellesului au fost întărite în condiţiile crizei. Comisia poate astfel, în ultimă instanţă, să impună sancţiuni statelor care nu depun eforturile necesare. O armă care nu a fost folosită încă niciodată, mai relevă agenţia.

Logica folosită este mai mult cea a “morcovului şi bâtei”, a mărturisit o sursă europeană, care a subliniat dialogul permanent dintre statele membre şi Comisie.

Unele ţări, însă, cum ar fi Franţa şi Spania, sunt supuse unei presiuni crescute, potrivit AFP. În schimbul acordării a doi ani suplimentari pentru a-şi reduce deficitul, cele două vor trebui să se angajeze imperativ să întreprindă reformele prea mult amânate, potrivit Bruxellesului.

“Trebuie să ne reformăm în continuare”, a recunoscut preşedintele francez Francois Hollande în cursul unei vizite efectuate la mijlocul lunii mai la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu toţi comisarii europeni. “Am iniţiat reforme pentru competitivitate şi vom continua, nu pentru că Europa ne cere acest lucru, ci pentru că este în interesul Franţei”, a mai spus Hollande, cu prilejul unei conferinţe de presă alături de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Cazul Franţei este crucial, apreciază France Presse. Dacă a doua economie din zona euro demobilizează permanent, ansamblul Europei va fi tras în jos.

Atenţia se va concentra şi pe alte state: Regatul Unit, care a instituit un plan de austeritate drastic şi refuză să schimbe cursul în pofida apelurilor din partea FMI, Olanda, care ar putea primi o perioadă de un an pentru a-şi aduce deficitele în limitele europene, şi Slovenia, ale cărei dezechilibre macroeconomice îngrijorează. Speculaţiile cu privire la o cerere de asistenţă din partea acestei ţări au fost întărite după salvarea Ciprului, copleşit de un sector bancar în derută.

Comisia va raporta, de asemenea, miercuri, cu privire la ritmul de reducere a deficitului bugetar al statelor membre. După cum a lăsat să se înţeleagă, ar putea scoate Italia din procedura de infringement pentru deficite excesive. Condiţia este ca ţara să se menţină durabil sub pragul de 3% şi să pună în aplicare, de asemenea, reforme structurale. Conform previziunilor Comisiei, deficitul italian trebuie să fie de 2,9% în acest an şi 2,5% în 2014, sub pragul de 3%. Dar, datoria astronomică a Italiei îngrijorează, iar Roma trebuie să finanţeze măsuri de relansare în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro anunţate de noul premier Enrico Letta.

Bruxellesul urmează să critice Belgia pentru că nu şi-a redus destul deficitul, aşa cum a relatat încă de sâmbătă, 25 mai, ziarul belgian L’Echo. Executivul UE este nemulţumit de slaba reducere a deficitului belgian între 2010 şi 2012, dar este greu de crezut că va impune sancţiuni, după ce a acordat amânări Franţei şi Spaniei, consideră France Presse.

În paralel, Comisia reflectează la revizuirea modului său de calcul al deficitelor, luând în considerare investiţiile publice. Această idee, relansată de fostul premier italian Mario Monti, are drept scop să ofere mai multe marje de manevră bugetară ţărilor în dificultate.

“Vom examina această chestiune în următoarele săptămâni, în timp util pentru summit-ul din iunie”, a declarat luni Simon O’Connor, un purtător de cuvânt al Comisiei.

Politică

Anti-frauda a sesizat DNA în privința proiectului pe fonduri europene care a avut ca beneficiar firma lui Dan Barna

Publicat cu

pe

Ce bănuia toată lumea, s-a adeverit! Dan Barna și soția sa vor trebui să dea explicații pe tema neregulilor descoperite de la DLAF la proiectul “Biblioteca bunelor practici. Concept inovator de dezvoltare a mediului rural”, proiect implementat la Alba Iulia.

Departamentul de Luptă Anti-Fraudă (DLAF), susține, potrivit Mediafax, că în urma verificărilor au rezultat indicii privind posibila săvârșire a unor fapte de natură penală.

Beneficiarul proiectului a fost firma S.C. Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL, care i-a aparținut lui Dan Barna și soției sale, Olga Totolici, care a fost administrator al firmei.

DLAF a anunțat că sesizată a fost secția a II-a a DNA.

Citește mai departe

Politică

Raluca Turcan: Suplimentarea de către Guvern a personalului din casele de pensii din județe, o necesitate absolută și o condiție pentru ca România să își respecte obligațiile asumate în PNRR

Publicat cu

pe

Suplimentarea de către Guvern a personalului din casele de pensii din județe este o necesitate absolută și o condiție pentru ca România să își respecte obligațiile asumate în PNRR, a declarat Ministrul Muncii, Raluca Turcan. 

“Am discutat astăzi la Sibiu despre situația evaluărilor de până acum (realizate în proporție de peste 12%) și apreciez sincer efortul colegilor din Casa de Pensii de a menține ritmul.

Știu că angajarea a încă 5 până la 9 persoane ar garanta încadrarea în termenul stabilit, la fel cum știu și că situații asemănătoare sunt peste tot în țară. Evaluez împreună cu specialiștii Ministerului Muncii și ai CNPP opțiunile pe care le avem pentru a rezolva această problemă. Suntem într-un dialog continuu atât cu Ministerul Finanțelor, cât și cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a găsi o soluție rapidă.

În paralel, însă, cu această preocupare, mă asigur periodic – și am făcut asta și la Sibiu – că evaluările dosarelor se fac cu seriozitate și că au în vedere toate documentele (inclusiv adeverințele actuale), astfel încât procesul să nu fie viciat. Ceea ce construim acum trebuie să protejeze sistemul public de pensii pe termen lung, să-l așeze pe baze normale, clare și categorice.

Abaterea statului de la principii și intervențiile continue asupra legislației au  făcut ca oamenii să își caute dreptatea în instanțe, să se piardă timp prețios și bani mulți. La Sibiu, unul dintre efecte este  acesta: 133 mii lei cheltuieli de judecată pentru CJP în primele șase luni ale anului acesta, deja peste suma din întreg anul trecut. Trebuie să limităm acest fenomen prin reformă!

Reforma sistemului va reduce, prin claritate și fermitate, numărul de procese, va proteja banii publici și va garanta românilor corectitudine și de aceea trebuie susținută atât la nivel personal, așa cum mă bucur că se întâmplă în rândul funcționarilor de la Sibiu, cât și la nivel instituțional de către toate autoritățile statului”, a mentionat Raluca Turcan.

 

Citește mai departe

Politică

Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea cu Ludovic Orban. Iată si de ce

Publicat cu

pe

Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea pentru că este prim ministrul PNL în funcție, pus de Klaus Iohannis, care nu va schimba niciodată un om format în America, cu cariera profesionala dovedita, ca sa-l pună înapoi pe Orban, înconjurat de corupți și demisionat după pierderea alegerilor de către PNL.

Ludovic Orban rămâne veșnicul bugetar numit politic toata viața lui, format in anii tranziției, lângă Dinu Patriciu, pentru care orice era de vânzare.

Florin Cîțu e mai vechi in PNL decât spun adversarii sau din tabăra Orban. Florin Cîțu e cunoscut in cercurile liberale de aproape 20 de ani, încă se când le vorbea membrilor PNL la seminariile de partid despre beneficiile taxării reduse. A crescut treptat, nu a fost pus pe o funcție după ce a deschis in prima zi ușa unui sediu PNL. Ceea ce nu se poate spune despre mulți dintre cei promovați pe funcții de Ludovic Orban: Ionel Dancă, Ion Ștefan, Violeta Alexandru și alții.

Cât despre Ludovic Orban și declarațiile sale de sacrificiu în numele PNL, e bine de reamintit că însuși Orban e venit în PNL prin fuziunea prin absorbție cu PL93 al lui Dinu Patriciu prin 97-98.

Totuși, si educația si parcursul profesional sunt un punct major de diferențiere intre cei doi. Florin Cîțu, fără tata de la Securitate, ca Orban, reușește si pleacă la studii in America la începutul anilor 90, la câțiva ani după ce Ludovic Orban terminase facultatea de construcții de mașini de la Brașov. Orban ocupă funcții minore numite politic, Cîțu lucrează în bănci mari, inclusiv la Banca Națională a Noii Zeelande.

Florin Cîțu va câștiga detașat și pentru că Ludovic Orban seamănă tot mai mult cu Liviu Dragnea

Ludovic Orban este învechit in apucături si nici nu pare sa dea vreun semn ca a înțeles asta. Obsesia de control dusa la paroxism, ca si la Dragnea, l-a făcut sa predea la negocieri funcții cheie din care PNL chiar putea sa facă la guvernare ce promisese in campanie, adică sa dezvolte Romania. PNL nu e chiar monolit intru adorarea fără limite a liderilor si mai sunt încă mulți liberali care știu ce înseamnă politic sa predai ministere ca Transporturile, Fondurile Europene sau Dezvoltarea Regionala.

Iar pe primarii PNL, pe care Ludovic Orban ii invoca foarte mult in acesta campanie, chiar nu ai cum sa ii păcălești. Oamenii au înțeles exact: politicile de dezvoltare sunt oriunde altundeva numai la marele Partid Liberal, nu.

N-a fost însă nici aceasta predare a ministerelor economice cheie cea mai mare greșeală a lui Ludovic Orban. A fost doar ultima dintr-un lung șir de erori, care l-au arătat in realitate mai aproape de Dragnea si apucăturile pesediste decât de orice idee de liberalism.

Anturajul lui Orban, contaminat de suspiciuni majore de corupție

Pentru cei avizați, un an cu Orban la Palatul Victoria a fost revelator pentru ce știe si ce poate face Orban pentru Romania. Tot șmenuri cu patroni de televiziune, doar aranjamente pe colț de masa cu toți corupții din PNL si din afara acestuia.

Nicio intenție de reforma, nicio intenție de a plasa oameni noi in agenții si companii de stat. Dimpotrivă, o întreaga liota de interese personale a fost propulsata pe cele mai bănoase funcții. Prăduirea agențiilor si a companiilor de stat fix ca pe vremea lui Liviu Dragnea. Afacerea pandemiei, de sute de milioane de euro pe măști si alte consumabile a venit mănușa pentru Orban si grupul de consilieri mufati la banul public. Când numirile pe posturi bănoase si când banii de pandemie erau alocați cu știința si aprobarea celebrului consilier Costel Barbu, zis Bitanu, le-a fost clar tututor, probabil chiar si lui Iohannis, ca Orban si-a atins limitele. Cu Ion Stefan, Ionel Danca si Costel Barbu, n-ai ce reforme sa faci in Romania. Cum a condus Guvernul, la fel a condus Orban si PNL-ul. Aceeași gașcă: Orban, Bitanu, Ion Stefan si încă vreo câțiva.

E greu să spui că soarta nu i-a fost favorabilă lui Orban. Klaus Iohannis l-a pus premier, Raluca Turcan i-a negociat ca lider de grup voturile pentru căderea guvernului Dăncilă, Rareș Bogdan i-a câștigat europarlamentarele.

Pe munca multora, cunoscuți sau mai puțin cunoscuți, s-a cocoțat Orban în ultimii ani. Așadar, afirmația că el a adus PNL la guvernare este probabil cea mai mincinoasă afirmație, care a și făcut ca mulți susținători sau aliați de-ai lui Orban să îl abandoneze și să încline balanța în favoarea lui Florin Cîțu, actualul premier și în mod cert viitorul premier și președinte al PNL.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare