Connect with us

Politică

Cîțu, propunere pentru scutirea de la impozit pentru HoReCa și sălile de joc de noroc

Publicat cu

6 ani înainte

pe

Florin Cîțu, ministerul Finanțelor publice, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență, care va fi discutat în ședința de guvern, prin care se dorește scutirea de la plata impozitului a firmelor din industria HoReCa pentru o perioada de 90 de zile. De asemenea, pentru perioada stării de alertă, cât timp au avut activitatea suspendată, vor fi scutiți de taxă și operatorii de jocuri de noroc.

Guvernul vrea să scutească de plata TVA livrările, importurile și achizițiile intracomunitare de măști de protecție individuale și de ventilatoare mecanice pentru contituirea rezervei strategice a UE, transmite Digi24.

Conform OUG, se prelungește până la 25 octombrie amânarea dobânzilor și penalităților pentru întârzierea la plata obligațiilor fiscale.

Ce prevede Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscale:

ART. I

(1) Contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activități, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru anul 2020, nu datorează impozit specific pentru o perioadă de 90 zile.

(2) Pentru aplicarea alin. (1), contribuabilii recalculează, în mod corespunzător, impozitul specific stabilit potrivit Legii nr.170/2016, aferent anului 2020, prin împărțirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice și înmulțirea valorii rezultate cu diferența dintre numărul de 365 de zile calendaristice și numărul de 90 zile.

(3) Contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. IX din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, pentru recalcularea impozitului specific anual potrivit alin.(2), scad și perioada în care au întrerupt activitatea total sau parțial din cauza stării de urgență.

(4) Impozitul specific unor activități determinat potrivit alin. (1) – (3) se declară și se plătește potrivit art. 8 din Legea nr. 170/2016.

ART. II

(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere livrările de măști de protecție individuale și ventilatoare medicale pentru terapie intensivă, necesare pentru constituirea rescEU – rezerva de capacități a Uniunii Europene, efectuate către instituțiile publice responsabile cu constituirea acestei rezerve, până la data de 1 octombrie 2020. Furnizorul justifică scutirea de TVA cu declarația pe propria răspundere cu privire la destinația bunurilor, pusă la dispoziția sa de instituția beneficiară, cel târziu la momentul livrării.

(2) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată importurile și achizițiile intracomunitare de măști de protecție individuale și ventilatoare medicale pentru terapie intensivă, efectuate de către instituțiile publice responsabile, pentru constituirea rescEU – rezerva de capacități a Uniunii Europene, până la data de 1 octombrie 2020. Scutirea de TVA pentru importul de bunuri se aplică pe baza declarației pe propria răspundere a instituției beneficiare, care se depune la organul vamal competent la momentul importului.

ART.III

(1) Taxele aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu completările și modificările ulterioare, nu sunt datorate de către operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiționale pe perioada stării de alertă în care activitatea desfășurată de aceștia este suspendată, conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Pentru anul 2020, prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2009, taxele aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru care se prevăd termene de plată trimestriale, respectiv cele prevăzute pentru 25 iunie și 25 septembrie, se modifică, iar operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiționale care se încadrează în categoriile respective, sunt obligați să declare și să plătească obligațiile aferente care le revin din taxele anuale pentru perioada de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la 31 decembrie 2020, lunar, până cel mai târziu pe data de 25 a lunii în curs pentru luna următoare. Taxele lunare datorate pentru anul 2020 se calculează prin raportare la obligația anuală fracționată la nivel de lună. Pentru data de 25 decembrie 2020, operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiționale pentru care Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2009 prevede termene de plată trimestriale și care dețin autorizații de exploatare a jocurilor de noroc în vigoare, sunt obligați să declare și să plătească integral obligațiile trimestriale aferente primului trimestru al anului 2021.

(3) În anul 2020, pentru autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc tradiționale în vigoare la data în care activitatea desfășurată de aceștia a fost suspendată pe perioada stării de urgență/alertă și pentru care nu a fost dispusă măsura suspendării, revocării sau anulării autorizațiilor de exploatare, după caz, valoarea taxelor anuale aferente prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2009 se recalculează prin diminuarea valorii acesteia cu valoarea corespunzătoare numărului de zile în care activitatea a fost suspendată ca rezultat al aplicării măsurilor privind evitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și pentru care legislația în vigoare a stabilit că nu se datorează taxe de exploatare a jocurilor de noroc. La calculul actualizat al taxei datorate se va avea în vedere 360 de zile/an. Operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiționale sunt obligați să recalculeze, să declare și să plătească valoarea actualizată, după caz, a taxelor anuale datorate. La primul termen de plată operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiționale sunt obligați să regularizeze obligațiile declarate și să plătească obligațiile care le revin prin depunerea unei declarații rectificative sau a unei declarații care să cuprindă obligațiile actualizate, după caz. În situația în care, pentru autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc tradiționale în vigoare operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiționale au declarat și plătit obligațiile reprezentând taxe de exploatare a jocurilor de noroc integral, la termenele prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2009, la următorul/următoarele termen/termene de plată se va proceda la regularizarea obligațiilor datorate. Sumele rezultate din regularizare pot fi doar pozitive sau cel mult pot avea valoarea zero. În situația în care regularizarea nu este posibilă la primul termen de plată, se va proceda în mod corespunzător la fiecare termen de plată ulterior, până la momentul în care, ca rezultat al regularizării, obligațiile datorate sunt diferite de zero.

(4) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (2) și (3) atrage revocarea autorizațiilor de organizare a jocurilor de noroc deținute de operatorii în cauză și plata integrală a obligațiilor care le revin conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2009.

ART.IV

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 30 martie 2020, aprobată cu completări prin Legea nr. 54/2020, se modifică după cum urmează:

1.Alineatele (11), (2) și (3) ale articolului 1 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(11) Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut la art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum și contribuabilii plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor, care achită impozitul datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenele scadente, 25 iulie 2020 inclusiv, pentru trimestrul II, respectiv 25 octombrie 2020 inclusiv, pentru trimestrul III, beneficiază de o bonificație de 10% calculată asupra impozitului datorat trimestrial/plății anticipate trimestriale.

(2) Prevederile alin. (1) și alin. (11) se aplică în mod corespunzător și pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Acești contribuabili beneficiază de bonificația prevăzută de alin. (1) dacă achită impozitul datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie – 25 iunie 2020 inclusiv și respectiv de alin. (11) dacă achită impozitul datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins, după caz, în perioada 26 iunie – 25 septembrie inclusiv, și în perioada 26 septembrie – 25 decembrie 2020 inclusiv.

(3) Prevederile alin. (1) și alin. (11) se aplică în mod corespunzător și de către contribuabilii care intră sub incidența Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru impozitul pe profit/plata anticipată trimestrială aferente trimestrelor I, respectiv pentru trimestrele II și III ale anului 2020, determinat pentru activitățile desfășurate, altele decât cele corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege.”

ART.V

Art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, precum și pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 29 mai 2020, se modifică după cum urmează:

„Art. III – (1) Termenul prevăzut la art. VII alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 21 martie 2020, se prorogă până la data de 25 octombrie 2020 inclusiv.

(2) Termenul prevăzut la art. XIII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 16 aprilie 2020, se prorogă până la data de 25 octombrie 2020 inclusiv.”

Etichete:
Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

You must be logged in to post a comment Login

Scrie un comentariu

Politică

Cine este Bogdan Trif, autorul atacului grobian la adresa premierului Bolojan, orbit de ură sub lumina pusă pe șobolani

Publicat cu

2 zile înainte

pe

20 aprilie 2026

De

Există un moment în politică în care un atac nu reușește să lovească ținta vizată, ci ricoșează spectaculos în cel care l-a lansat. Postarea de sâmbătă a lui Bogdan Trif, liderul PSD Sibiu, este un astfel de moment — un studiu de caz aproape didactic în auto-sabotaj politic. Dar pentru a înțelege de ce gestul nu surprinde pe nimeni din județul Sibiu, merită să știi cine este, de fapt, omul din spatele tastaturii.

Contextul: o ironie pe care Trif a ratat-o complet

Totul a pornit de la o declarație a premierului Ilie Bolojan, care, vineri, la Radio România Actualități, descria situația companiilor de stat cu o metaforă directă: „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat.”

Bolojan vorbea, evident, despre corupție și risipa din sistemul public. Replica lui Bogdan Trif a venit la scurt timp și — ironie supremă — a demonstrat tocmai că lumina deranjase pe cineva. Liderul PSD Sibiu l-a numit pe premier „șobolan Bolojan, prim-sinecuristul țării”, acuzându-l că „și-a tras armată de boți”, al căror scop ar fi ca „nu cumva să se dărâme mitul mesianicului Bolojan”. Postarea era însoțită de o caricatură în care premierul era prezentat cu capul unui șobolan.

Un politician care urla „Șobolanul!” imediat după ce fusese aprinsă lumina în cămară. Nu putea fi un mai bun argument în favoarea premierului.

Acuzația fără dovezi: boții imaginari ai unui partid cu postări identice

Bogdan Trif a ales să lanseze acuzații grave — o campanie coordonată de boți meniți să apere imaginea lui Bolojan — fără să prezinte nicio dovadă. El descria o presupusă „avalanșă de comentarii la indigo” provenind de la „conturi fără istoric”, cu „mesaje trase la șablon” și „intervenții coordonate din toate colțurile țării”.

Acuzația ar fi meritat cel puțin o minimă susținere: capturi de ecran, analize, comparații. În absența oricărei probe, rămâne o simplă narațiune conspiraționistă — genul de discurs pe care PSD l-a cultivat cu asiduitate ori de câte ori realitatea devenea incomodă.

Ironia este că această postare a venit exact în momentul în care, cu două zile înainte de consultarea internă a PSD privind retragerea sprijinului față de premier, mai mulți lideri social-democrați postaseră mesaje identice, trase la indigo, cu titlul „Momentul adevărului”. Coordonare impecabilă — dar nu din partea adversarilor. Mai mulți social-democrați au fost nevoiți să-și oprească comentariile după ce au fost criticați aspru pentru tocmai această campanie coordonată. Acuzatorul era, de fapt, chiar modelul crimei pe care o descria.

Omul care a pozat în campanie cu Horațiu Potra

Înainte de a-și asuma rolul de gardian al transparenței și democrației digitale, Bogdan Trif a trebuit să explice ceva mai delicat. În noiembrie 2024, au apărut fotografii în care liderul PSD Sibiu apărea alături de controversatul Horațiu Potra — fotografii publicate chiar în material electoral plătit de PSD, în care Potra îndemna sibenii să voteze listele social-democrate.

Când Potra a ajuns în atenția procurorilor — în autoturismul său fuseseră găsite arme — Trif a găsit rapid o explicație: „Nu am avut cunoștință despre legăturile lui Horațiu Potra cu fostul candidat la Președinția României Călin Georgescu. În niciun caz nu puteam bănui sau anticipa acțiunile acestuia.” Iată deci portretul unui politician cu un fler remarcabil pentru a nu bănui nimic niciodată — dar cu un instinct infailibil pentru a striga „Șobolanul!” la momentul oportun politic.

Scandalul spitalului județean: pleacă de la masă când e acuzat de minciuni

Palmaresul lui Bogdan Trif în politica sibiană cuprinde și un episod revelator din februarie 2026. La o dezbatere despre parcursul noului spital județean din Sibiu, Trif s-a ridicat de la masa discuțiilor după ce vicepreședintele Consiliului Județean, Vlad Vasiu, l-a acuzat că spune minciuni.  Gestul este elocvent: un politician care nu suportă să fie contrazis în public, dar care nu ezită să arunce acuzații grave fără nicio dovadă pe Facebook.

Reacțiile: de la „disonanță cognitivă” la „limbaj grobian”

Răspunsurile la postarea cu „Șobolan” nu au întârziat. Deputatul USR Adrian Echert i-a amintit lui Trif de fotografia din campania electorală alături de Potra, scriind: „Ați împins ani de zile aceeași combinație de propagandă și control. Acum realitatea nu mai încape în mesajele voastre. Și, în loc să vă uitați la ce ați făcut, inventați «boți» și strigați «ajunge».”

Președinta PNL Sibiu, Raluca Turcan, a fost mai directă: „Limbajul grobian a devenit politica de partid la Sibiu de foarte mulți ani de zile și acesta este motivul pentru care la Sibiu, PSD pierde tot timpul alegerile.” Nu a fost o apărare emoțională, ci o constatare electorală rece. Sibiul este, de ani buni, un județ refractar față de PSD — și nu fără legătură cu exact tipul de discurs pe care Trif îl practică.

Concluzie: lumina deranjează

Bolojan spusese că a pus lumina pe șobolani și că asta a deranjat. Reacția lui Bogdan Trif — imediată, viscerală, grosolană — a confirmat diagnosticul mai eficient decât orice discurs al premierului ar fi putut-o face.

Un deputat care s-a fotografiat zâmbind alături de un mercenar în campanie electorală și a pretins că nu știa nimic. Un politician care a plecat de la masa discuțiilor când a fost acuzat de minciuni. Un lider județean care acuză campanii coordonate în timp ce postează la unison cu colegii de partid. Sorin Grindeanu însuși a sărit în scenă, scriind și el despre „șobolani” — cu comentariile, ironic, oprite la propria postare.

Uneori, cel mai bun argument al adversarului ești tu însuți.

Citește mai departe

Politică

Conducerea PNL se reunește la Sibiu. Ce vor analiza liderii liberali

Publicat cu

o lună înainte

pe

17 martie 2026

De

PNL a depus la Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului

Conducerea Partidul Național Liberal (PNL) se va reuni în acest weekend, la Sibiu, într-o ședință a Biroului Politic Național (BPN), unde liderii liberali vor analiza atât situația din coaliția de guvernare, cât și stadiul implementării obiectivelor asumate la nivel executiv.

Potrivit surselor politice, reuniunea este programată pe parcursul zilelor de sâmbătă și duminică, iar pe agenda discuțiilor se află evaluarea măsurilor adoptate de Guvern, impactul reformelor după aprobarea bugetului de stat pentru 2026, precum și evoluțiile recente din cadrul coaliției.

În paralel, liderii PNL vor aborda și chestiuni organizatorice interne, dar și etapele următoare ale guvernării, în contextul unor tensiuni și poziționări divergente apărute în ultima perioadă între partenerii de coaliție.

Deputatul Ionel Bogdan a declarat, la Antena 3 CNN, că în cadrul ședinței va avea loc o evaluare amplă a activității Executivului și a deciziilor recente.

Citește mai departe

Business

Cormann (OCDE): Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie

Publicat cu

o lună înainte

pe

16 martie 2026

De

Secretarul general al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, a declarat luni că intenționează să transmită invitația oficială pentru aderarea României la organizație în luna iunie, înaintea reuniunii Consiliului OCDE. Declarația a fost făcută la Palatul Cotroceni, unde delegația OCDE a fost primită de președintele României, Nicușor Dan.

„Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie, înainte de reuniunea Consiliului, în aceste ultime luni ale procesului de aderare”, a afirmat Cormann. El a subliniat că România a înregistrat în ultimele decenii o creștere economică puternică și progrese importante în convergența cu standardele OCDE privind veniturile și nivelul de trai.

Vizita delegației OCDE a avut loc în contextul lansării Studiului economic OCDE 2026 pentru România, prezentat la Guvern. Documentul analizează evoluția economiei românești și oferă recomandări pentru dezvoltarea viitoare.

Președintele Nicușor Dan a salutat rezultatele prezentate în raport. „Mă bucur că atingem țintele pe care le-am avut. Vă mulțumesc pentru Studiul economic”, a declarat șeful statului.

Ulterior, într-un mesaj public, președintele a subliniat că aderarea României la OCDE în acest an reprezintă un obiectiv strategic susținut de o largă majoritate politică, prin reformele deja adoptate.

„România se află într-o etapă avansată a procesului de aderare la această organizație. Studiul economic 2026 oferă o analiză cuprinzătoare a direcțiilor de dezvoltare a economiei naționale”, a transmis Nicușor Dan.

Șeful statului a adăugat că apartenența la OCDE — organizație care reunește unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii — ar aduce beneficii importante României, precum atragerea de investiții străine, acces la finanțări mai avantajoase pe piețele internaționale, modernizarea administrației publice și politici economice bazate pe date solide.

De asemenea, OCDE ar putea oferi asistență tehnică în domenii esențiale, precum creșterea colectării veniturilor la buget și reforma companiilor de stat.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare