Cioloș susține dezvoltarea comunităților izolate prin ITI-Delta Dunării
Premierul Dacian Cioloș susține dezvoltarea comunităților locale izolate din Rezervația Biosferei Delta Dunării prin mecanismul financiar Investiții Teritorial Integrate (ITI) Delta Dunării, astfel încât membrii acestor comunități să pună în valoare patrimoniul material și imaterial al zonei.
‘Acest program dedicat Deltei Dunării trebuie să fie un program de coeziune economică, socială și de mediu, să găsim echilibru în utilizarea fondurilor, astfel încât infrastructura să fie pentru oameni și să rămână spațiu suficient inclusiv din punct de vedere financiar pentru adevărate proiecte de dezvoltare’, a declarat premierul Dacian Cioloș în deschiderea întâlnirii de lucru de la Tulcea.
Șeful Executivului a amintit dificultățile în accesarea fondurilor europene întâmpinate de comunitățile locale izolate și a solicitat autorităților de management ale programelor operaționale să identifice soluții pentru ca populația din Rezervația Biosferei Delta Dunării să poată pune în valoare patrimoniul material și imaterial al zonei.
‘Pentru toate aceste lucruri va fi nevoie de mai mult decât de fonduri, de echipe de facilitatori pentru a putea vorbi de dezvoltare colectivă’, a precizat premierul, potrivit Agerpres.
Cioloș participă, luni dimineața, alături de alți reprezentanți ai Guvernului României, la o întâlnire de lucru pe tema Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Rezervației Biosferei Delta Dunării, strategie în baza căreia Uniunea Europeană alocă în acest exercițiu financiar peste un miliard de euro acestei zone prin instrumentul financiar Investiții Teritorial Integrate (ITI).
‘Am solicitat această întâlnire pentru că am vrut să fie clare câteva lucruri. Am susținut de la început ideea acestui instrument, pentru că Delta este un bun național și mai mult decât atât, un bun internațional. (…) Cred că un astfel de teritoriu, cum e Delta, nu poate să aibă viitor, dacă nu găsim soluții integrate care să țină cont atât de măsurile de protecție a mediului, dar și de măsurile de susținere a oamenilor care trăiesc în Deltă’, a mai spus premierul.
Șeful Executivului a subliniat importanța ITI Delta Dunării, menționând că acest mecanism financiar european este ‘o șansă istorică’.
La reuniunea de lucru de la Tulcea participă membri ai Guvernului și circa 100 de reprezentanți ai societății civile și administrației publice locale.
ITI-Delta Dunării este prevăzut în Acordul de Parteneriat încheiat în luna august a anului 2014 de către Guvern cu Comisia Europeană. Potrivit autorităților române, suma totală de care vor dispune exclusiv comunitățile locale de pe teritoriul Rezervației, respectiv județele Tulcea și Constanța, va fi de peste 1,1 miliarde euro, aceasta fiind constituită din fonduri alocate din programele operaționale și completată din fonduri guvernamentale.
Fondurile vor putea fi accesate pe baza Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, al cărei prim draft a fost prezentat în urmă cu doi ani și îmbunătățit ulterior de Banca Mondială.
Rezervația Biosferei Delta Dunării include unități administrativ-teritoriale din județele Tulcea și Constanța, România, o parte din suprafața Deltei Dunării aflându-se și pe teritoriul Ucrainei.
Politică
Teleorman, județul cu cele mai mici salarii din țară
Deși deținător de terenuri fertile și cu o populație angrenată preponderent în agricultură, în prezent, Teleormanul ocupă ultimul loc din România în ceea ce privește nivelul salariului mediu, atrage atenția Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, într-o postare pe Facebook:
„Este o problemă care necesită atenție urgentă, pentru că județul nostru are potențial, iar locuitorii merită o viață mai bună.
Avem de lucrat la atragerea investitorilor. Doar 0.1% din valoarea investițiilor străine la nivel național ajunge în Teleorman.
Avem nevoie de măsuri pentru a revitaliza economia locală, pentru a atrage investiții și pentru a crea în județ locuri de muncă bine plătite.
Infrastructura, educația și promovarea antreprenoriatului sunt doar câteva dintre domeniile în care trebuie să ne concentrăm eforturile, atât noi, cât și colegii din coaliție.
Doar dezvoltarea este soluția și doar împreună putem face schimbarea pe care Teleormanul o merită”.
Politică
Daniel Constantin, noul președinte al PNL Teleorman, taie în carne vie: „Niciun compromis cu cei care ne perturbă activitatea”
O revoluție tăcută s-a produs în cadrul PNL Teleorman, iar Daniel Constantin este protagonistul principal. Noul președinte al filialei i-a eliminat fără menajamente pe cei responsabili de sabotarea ședinței BPJ de săptămâna trecută prin lipsa cvorumului.
Fără a ezita, Constantin a reconfigurat rapid BPJ-ul pentru a putea pregăti campania electorală.
“Nu mai putem tolera jocurile de culise care împiedică progresul filialei și al comunității. Este momentul să acționăm ferm și hotărât pentru o conducere eficientă și puternică”, a declarat noul lider in cadrul ședinței BPN de astăzi.
Ședința BPN de astăzi a confirmat schimbările radicale. Noul Birou Politic Județean a fost aprobat, iar lista membrilor nu mai include multe dintre numele din vechiul BPJ. Un răspuns neașteptat pentru cei care nu au fost la înălțimea așteptărilor și pentru cei care au subestimat hotărârea lui Constantin de a reforma filiala locală.
Această mișcare fără echivoc demonstrează că Daniel Constantin nu se joacă când vine vorba de eficiență și rezultate. Este un semnal clar că în PNL Teleorman nu mai este loc pentru lipsa de performanță și pentru interesele personale în detrimentul celor colective.
Într-un peisaj politic adesea dominat de compromisuri și jocuri de putere, această acțiune fermă ar putea reprezintă un pas vital pentru reabilitarea și consolidarea PNL Teleorman, speră membrii filialei.
Potrivit acestora, Constantin arată că este dispus să facă tot ce este necesar pentru a putea derula o campanie electorala fără sincope în lunile care urmează.
Politică
România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO
România ar putea fi condamnată în dosarul Roșia Montană, în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), și ar urma să să plătească între 1 și 6 miliarde de dolari companiei canadiene Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul din zonă.
Procedura a fost închisă pe 14 septembrie 2023, după cum au anunțat canadienii, iar acum se așteaptă verdictul.
Principalul argument folosit de Gabriel Resources în cadrul procesului a fost includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.
Dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depus pe 4 ianuarie 2017 de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș. Depunerea a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea prim-ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.
În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.
Compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.
Potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24, subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari. Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.
-
Lifestyle3 ani înainte
Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta. Discret, este adoptat de tot mai mulți români cu bani
-
Politică3 ani înainte
Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea cu Ludovic Orban. Iată si de ce
-
Lifestyle3 ani înainte
Un sfat vital din partea medicilor: pentru o viață sănătoasă, dormiți mai mult de 6 ore pe noapte
-
Lifestyle3 ani înainte
În sfârșit te întorci la birou. Cum te vei îmbrăca?