Connect with us

Business

Cine vrea ca în Mureș să nu mai existe industrie locală? Compania Romcab, dată pe mâna austriecilor de la Meinhart

Publicat cu

pe

Sunt jocuri mari de culise la Mureș, unde judecătorul acuzat de Romcab că ar urmări intrarea în faliment cu orice preț, la intervenții și presiuni din afară, a dat o soluție halucinantă. Romcab e băgat în faliment pe cererea de faliment formulată de BCR deși BCR era plătit de mult și BCR chiar a confirmat plata!

Romcab a avertizat prin mai multe cereri de strămutare și cereri de recuzare recente că judecătorul sindic plănuiește să bage compania în faliment, fără a tine cont de ce prevede legea si de un minim bun – simt economic pentru a păstra sutele de locuri de munca de la Romcab.

Judecătoarea care a băgat Romcab în faliment, Orza Raluca Ioana, in baza unei cereri formulate in trecut de BCR, avea contract cu BCR și era incompatibilă să judece. Cu toate acestea, colegul ei judecător a respins cererea de recuzare a judecătoarei fix in pre-ziua in care aceasta stabilise ca va judeca falimentul Romcab – pentru a-i permite sa judece mai departe.

Judecătorii de la Mureș se acoperă unii pe alții, deși CEDO trage semnale de alarmă și condamnă România pentru exact cazul judecătoarei Orza. CEDO a condamnat România în 2024 exact pentru o situație identică în care un judecător nu s-a retras de la judecarea unei cauze cu BCR (aceeași bancă!) deși avea credit la BCR.

Romcab este băgata in faliment prin decizia judecătoarei Orza, in baza unei cereri din partea BCR deși creanța BCR a fost achitată de Romcab, dovada plății a fost depusă la dosarul cauzei înainte de dezbateri si legea prevede expres respingerea cererii de faliment într-o atare ipoteză (art. 143 alin.(1): „cererea va fi respinsă de judecătorul – sindic în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitorul încheie o convenție de plată cu acest creditor.”

Astfel, se oprește producția in fabrica Romcab. Romcab se afla pe un trend ascendent pana azi – însă chiar acum se pun sigilii pe fabrica, sute de familii își pierd sursa de venit in Mureș si vor intra în șomaj.

Închiderea unei fabrici in expansiune, pentru o creanță plătită, este cu atât mai șocantă cu cat Romcab înregistrase o creștere a cifrei de afaceri cu 50% față de perioada comparabilă a anului anterior și cu 100% față de perioada corespunzătoare de acum doi ani (indicatori obiectivi ai procesului de redresare), și cu toate acestea fabrica a fost oprită. Portofoliul de clienți gestionați a înregistrat o creștere spectaculoasă. La data la care fabrica a fost închisă, Romcab deservea aproximativ 100 de clienți din toată lumea care cereau produsele Romcab.

În perioada 2023-2025, Romcab a achitat suma de 80.844.078,70 RON cu titlu de salarii, contribuții și tichete de masă. În faliment, statul va fi cel care trebuie să suporte șomajul tehnic.

Surse locale suspectează intervenția austriecilor de la Meinhart care au pus presiuni pe judecător în ziua pronunțării pare să fi stat în spatele unei soluții văzute ca sfidătoare pentru toți specialiștii de insolvență din țară.

Romcab a formulat apel și cere suspendarea de urgenta a acestei soluții pe care o reclama ca fiind evident nelegala pentru a nu opri producția si a trimite muncitorii acasă. Vom vedea însă daca judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș (aflați la un etaj distanta de colega de la Tribunal care a dispus intrarea in faliment) nu vor aborda aceeași atitudine sfidătoare, cu consecințe dramatice pentru sute de locuri de munca din județ.

Business

CCIR a predat Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei președinția Asociației Camerelor Balcanice

Publicat cu

pe

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a condus astăzi lucrările Adunării Generale a Asociației Camerelor Balcanice (Association of Balkan Chambers – ABC), reuniune care a marcat încheierea mandatului CCIR la conducerea organizației. Cu această ocazie, președinția ABC a fost predată Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei, care va conduce asociația în 2027.

Mihai Daraban a subliniat că statele din regiune traversează o perioadă de schimbări și provocări, cu procese electorale și schimbări de guvern în mai multe țări membre, dar că sistemul cameral și-a dovedit de fiecare dată capacitatea de a-și continua misiunea în sprijinul mediului de afaceri. Președintele CCIR a atras atenția asupra prețului energiei, pe care l-a descris drept principala problemă de competitivitate pentru regiune și pentru întreaga Europă, cu efect direct asupra capacității de a atrage investiții străine directe.

„Avem astăzi un preț al energiei de trei ori mai mare decât în China și de 2,5 ori mai mare decât în Statele Unite. În aceste condiții, nu mai putem fi competitivi. Nu un punct sau două de TVA sau alte ajustări fiscale contează acum pentru economie, ci prețul energiei. Dacă decidem astăzi să construim un parc eolian cu capacitate de stocare, primul megawatt ar putea ajunge în sistem abia peste aproximativ trei ani, din cauza birocrației și a avizelor. Trebuie să convingem guvernele noastre să reducă birocrația și să accelereze aprobările pentru noile capacități energetice”, a declarat Mihai Daraban.

La preluarea președinției ABC, dl. Đorđe Živanović, consilier al președintelui Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei, a precizat că acțiunile organizației vor fi concentrate pe o cooperare regională mai strânsă și pe beneficii concrete pentru companiile din statele membre. „Comerțul reciproc dintre cele zece țări membre ABC se ridică la aproximativ 22 de miliarde de euro. Suntem convinși că potențialul unei regiuni de aproximativ 1,4 milioane de kilometri pătrați, cu peste 130 de milioane de consumatori, este mult mai mare, nu doar în comerț, ci și în investiții și în forme superioare de cooperare”, a declarat Đorđe Živanović.

Citește mai departe

Business

TNF 2026: Industria rămâne cel mai profitabil domeniu din clasamentul companiilor de top

Publicat cu

pe

Industria își menține poziția de cel mai profitabil domeniu din Topul Național al Firmelor (TNF) 2026. Companiile industriale clasate pe primele 10 poziții au realizat un profit din exploatare de 9,58 miliarde euro, reprezentând 36,12% din profitul total al celor 12.943 de companii de top.

Industria devansează clar celelalte domenii: comerțul, al doilea în ierarhia profitabilității, concentrează 27,49% din profitul din exploatare total, iar serviciile 20,06%.

Cifra de afaceri a companiilor industriale clasate a crescut cu 5,88%, ajungând la 99,76 miliarde euro, respectiv 33,31% din cifra de afaceri totală a clasamentului. Rata profitului din exploatare în industrie este de 9,60%, peste media de 8,86% înregistrată la nivelul tuturor companiilor clasate.

Industria este și cel mai bine reprezentat domeniu din clasament ca număr de companii, cu o pondere de 34,39%, urmată de servicii (28,77%). Cifra de afaceri pe salariat în companiile industriale de top a crescut cu 9,26%, ajungând la aproximativ 193.500 de euro.

Despre Topul Național al Firmelor

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări. Pentru ediția 2026, au fost analizate 945.739 de bilanțuri financiar-contabile, dintre care 366.550 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, în conformitate cu metodologia implementată de Camerele de Comerț din toate județele țării. Clasamentul se bazează pe cinci indicatori economici esențiali: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

Citește mai departe

Business

CCIR, partener al Forumului Reconstrucția Ucrainei: Securitate, Oportunități, Investiții

Publicat cu

pe

 

Secretarul General al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Ovidiu Silaghi, a participat la deschiderea Forumului „Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment”, eveniment, organizat  de New Strategy Center în parteneriat cu CCIR.

În cadrul panelului „Business Bridges for Economic Recovery: The Strategic Role of Chambers of Commerce”, alături de reprezentanți ai camerelor de comerț din Ucraina și Republica Moldova, dl Ovidiu Silaghi a subliniat rolul acestor organizații în ceea ce privește crearea condițiilor prin care deciziile de investiții devin posibile.

„Reconstrucția Ucrainei reprezintă, pe lângă dimensiunea politică, un proces economic de amploare, care va presupune investiții pe termen lung în infrastructură, energie, agricultură și dezvoltare regională. România are, prin poziția geografică și prin infrastructura de transport și portuară, condițiile necesare pentru a participa activ la acest proces. De asemenea, reconstrucția Ucrainei nu va fi realizată de un singur stat, de o singură instituție financiară sau de o singură companie. Ea va fi rezultatul a mii de contracte între firme care, în cele mai multe cazuri, nu se cunosc astăzi. Diferența dintre o oportunitate identificată și un contract semnat o face, de regulă, existența unui intermediar de încredere. Pentru companiile românești, miza este participarea la unul dintre cele mai ample procese de investiții din Europa nu doar ca țară de tranzit, ci ca furnizor de produse, servicii și expertiză, în domenii precum infrastructura și logistica, construcțiile, energia, agricultura și industria alimentară. Camerele de comerț pun în legătură companiile, furnizează informații de piață și oferă servicii care reduc riscurile comerciale – de la certificate de origine și carnete ATA la arbitraj comercial. Rolul camerelor județene de la granița cu Ucraina și cu Republica Moldova este important în cooperarea transfrontalieră, iar serviciile rețelei camerale sunt relevante în special pentru IMM-uri”, a declarat dl Ovidiu-Ioan Silaghi.

Forumul Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment reunește, timp de două zile (22-23 octombrie), reprezentanți ai instituțiilor și ai mediului de afaceri din România, Ucraina și Republica Moldova, experți și investitori internaționali, în peste 30 de paneluri dedicate infrastructurii și logisticii, securității și apărării, energiei, agriculturii, cooperării transfrontaliere și capitalului uman.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare