Connect with us

Politică

Cine trage frâna investițiilor în rețeaua națională de electricitate? Chiar ANRE, exact instituția care ar trebui să sprijine investițiile

Publicat cu

7 luni înainte

pe

Băsescu a declarat că România intenţionează să solicite UE sprijin pentru proiecte de infrastructură energetică

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ar trebui să joace un rol de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, însă, politicile și reglementările stabilite nu fac altceva decât să blocheze investițiile în rețeaua națională de electricitate. 

Astfel, un studiu comandat de companiile de distribuție de energie electrică arată că dacă pun un ban în plus la fiecare kWh din factură, economia României câștigă 10 miliarde de euro, echivalentul a 3,3% din PIB-ul actual al țării noastre. 

Investiții suplimentare de aproximativ 1 miliard de euro pe an în rețelele de distribuție ar putea aduce un impact economic semnificativ, cu efecte de multiplicare care ar duce la o creștere a PIB-ului de aproximativ 10 miliarde de euro anual. Deși tarifele de distribuție din facturile clienților ar trebui să crească cu doar un ban/kWh, ANRE spune că deja industria se plânge de prețul mare al energiei.

Rețelele de distribuție de energie electrică și gaze naturale necesită investiții suplimentare de circa 1,1 miliarde de euro anual, iar deblocarea acestei sume poate aduce beneficii economice semnificative pentru România, echivalente cu un impact anual de până la 10,6 miliarde EUR, echivalentul a circa 3,3% din PIB, potrivit studiului “Impactul economic al investițiilor în rețelele de distribuție de electricitate și gaze din România”, realizat de Valorem pentru Federația ACUE.

“Energia joacă un rol crucial în dezvoltarea economiei, iar consumul de energie este strâns legat de creșterea PIB. De aceea, investițiile în infrastructura de distribuție sunt esențiale pentru competitivitatea economică. Adoptarea unor măsuri de stimulare a investițiilor suplimentare în rețelele de distribuție va avea un impact pozitiv la nivel macro-economic, cu un efect de multiplicare de aproape 10 ori”, este una dintre concluziile studiului.

Potrivit studiului Valorem, impactul economic total al celor 10,6 miliarde EUR a fost evaluat în raport cu 3 piloni principali de creștere economică: multiplicarea/ extinderea proiectelor de infrastructură; creșterea producției și distribuției de energie; stimularea economiei prin atragerea de noi investiții.

“Structura impactului pozitiv calculat include beneficii fiscale semnificative, evitând pierderi de peste 4,6 miliarde EUR în taxe, 2,5 miliarde EUR în salarii nete suplimentare (care ar putea susține peste 230.000 de locuri de muncă) și până la 3,7 miliarde EUR în profituri nete corporative care ar putea fi reinvestite în economie. Potrivit studiului, în decursul a 5 ani de zile, stimularea investițiilor în rețelele de distribuție ar putea genera o creștere a PIB cu până la 16,5%”, se mai arată în studiu.

Studiul arată că, în scenariul deblocării acestor investiții adiționale, costurile suplimentare în factura unei gospodării din România cu consum mediu sunt de aproximativ de 5 lei în factura lunară a energiei electrice. Ulterior însă, creșterea poate fi compensată prin absorbția unei cantități mai mari de energie la preț redus, care duce la scăderea costului de achiziție a energiei din factura finală, respectiv impactul pe kWh distribuit este diminuat pe măsură ce consumul total crește datorită intensificării electrificării.

Un ban pe kWh

“Am făcut acest studiu să avem un argument nou în discuția cu ANRE. Este adevărat, ANRE trebuie să găsească un echilibru intre interesul clienților, producătorilor, distribuitorilor. În momentul de față, investițiile sunt complet blocate, pentru că perioada de reglementare a început și reglementările actuale nu le-au deblocat, asta s-a văzut și în planurile trimise către ANRE”, a spus Volker Raffel, președinte al ACUE și director general al E.On România.

“Am făcut acest studiu pentru că, făcând un mic pas de profitabilitate pentru aceste investiții, înseamnă că putem să atragem și mai mulți bani, și europeni și privați – putem să deblocăm, cu 1 ban per kWh adițional, care este sub 1% la prețul final, 1 miliard de euro adițional, sumă de investit în acest sector. După acest studiu, impactul este de zece ori mai mare, o creștere în PIB anuală de 10 milioane de euro. Acest lucru înseamnă, după o perioadă de cinci ani, chiar o creștere de 16% în PIB-ul României. Cu acest argument puternic, vrem să avem o nouă discuție să deblocăm investițiile în acest sector”, a spus Volker Raffel.

“Vorbim doar despre tariful de distribuție, care crește, după propunerea noastră, de 1 ban per kWh acum, ceea ce înseamnă sub 1% ca impact în prețul final, până la 5 bani în anul 2030. Și cu asta putem să deblocăm toate investițiile în rețea și, dacă facem asta, înseamnă că avem un pas mai ușor pentru producători noi și consumatori noi. Dacă vine un investitor care vrea să construiască o fabrică în România, el trebuie să plătească conexiunea la rețea, dar, dacă rețeaua este întărită, el plătește mai puțin și e mai ușor pentru el să vină.

Acest lucru înseamnă că, dacă deblocăm aceste investiții, chiar ajungem la un consum mai mare și un tarif de distribuție per kWh chiar mai mic și ajungem la o deblocare de energie regenerabilă care ajunge să fie absorbită mai ușor în rețea și se reduce și prețul energiei electrice. Da, este adevărat, cu propunerea noastră trebuie să mărim tariful de distribuție, într-un prim pas, dar ajungem chiar la un tarif de distribuție mai mic în viitor și la un preț mai mic al energiei electrice”, a mai explicat Volker.

Șeful ANRE spune că distribuitorii condiționează investițiile de creșterea tarifului

„Nimeni nu neagă importanța investițiilor în sectorul energetic, ele sunt esențiale. Însă vorbim de condiționarea unor investiții de o rată de rentabilitate crescută, de la 6,94%, aprobată de ANRE, la circa 9% pe an, cât propun companiile. Însă cineva trebuie să plătească orice creștere, nu există nimic gratis. Creșterea ratei de rentabilitate va duce la creșterea tarifelor de distribuție”, a spus președintele ANRE, George Niculescu, prezent la dezbatarea ocazionată de prezentarea studiului.

ANRE stabilește nivelul tarifelor de distribuție a energiei electrice.

“La noi la ANRE din ce în ce mai des primim solicitări de clarificări din partea marilor consumatori de energie electrică. Cel mai mare producător de automobile din România tocmai s-a plâns de nivelul ridicat al tarifelor de distribuție a energiei în România și atunci, din punctul nostru de vedere, rolul ANRE este de a menține acest echilibru între nevoia de investiții în sectorul energetic și gradul de suportabilitate al clientului final, casnici și non-casnic”, a spus Niculescu.

El a adăugat că studiul ACUE nu a arătat care ar fi impactul asupra inflației al acestor majorări de prețuri.

Etichete:
Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politică

Dan Motreanu, printre europarlamentarii români cu cele mai multe absențe în Parlamentul European

Publicat cu

o lună înainte

pe

13 octombrie 2025

De

Liberalul Dan Motreanu se numără printre europarlamentarii români care au lipsit cel mai mult de la ședințele Parlamentului European, potrivit unei analize Digi24. De la începutul actualului mandat, în iulie 2024, și până în prezent, Motreanu a absentat de la 28 din cele 65 de ședințe de plen organizate la Strasbourg și Bruxelles.

În topul absenților, Motreanu se află alături de Gabriela Firea și Gheorghe Cârciu, ambii de la PSD, fiecare cu câte 29 de absențe, precum și de Cristian Terheș (ales pe listele AUR), care are tot 28 de absențe. Pe locul următor se află social-democratul Claudiu Manda, cu 26 de absențe.

Potrivit sursei citate, mulți europarlamentari români au lipsit la peste 40% dintre ședințele Parlamentului European de la preluarea mandatului.

De altfel, în legislatura anterioară, Claudiu Manda s-a aflat printre eurodeputații europeni cu cele mai multe absențe, fiind depășit doar de un coleg din Grecia care nu a putut participa la lucrări din cauza unei condamnări penale.

Totodată, analiza Digi24 arată că social-democratul Andi Cristea nu a participat deloc la ședințele de plen timp de cinci luni, de la debutul mandatului până în decembrie 2024.

Salariul unui europarlamentar este de aproximativ 8.000 de euro net, la care se adaugă o indemnizație lunară de 5.000 de euro pentru cheltuieli de birou și o diurnă de 350 de euro pe zi pentru participarea la ședințe. Eurodeputații care nu ating un anumit prag de prezență riscă să piardă o parte din aceste beneficii financiare.

România este reprezentată în Parlamentul European de 33 de eurodeputați.

Citește mai departe

Politică

Ungurii vor să cumpere brandul românesc Napolact. Temeri legate de invazia laptelui ieftin din Ungaria

Publicat cu

2 luni înainte

pe

17 septembrie 2025

De

Compania olandeză FrieslandCampina a anunțat recent intenția de a-și vinde operațiunile din România către grupul maghiar Bonafarm, controlat de Sandor Csanyi, directorul executiv al grupului bancar OTP. Acesta este cel mai bogat om din Ungaria și unul dintre cei mai importanți investitori în agricultura din țara vecină.

Bonafarm va achiziționa 97,57% din acțiunile FrieslandCampina România S.A. Tranzacția, care  include brandul Napolact și fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, va fi supusă aprobărilor uzuale de reglementare, inclusiv avizului Consiliului Concurenței din România, și este estimată să se finalizeze în decembrie 2025..

În piața locală de procesare a laptelui, FrieslandCampina ocupă poziția a cincea ca volum de afaceri, după Albalact, Danone, Olympus și Hochland, toate parte a unor grupuri străine. În 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 588 milioane de lei, în scădere cu 4% față de anul precedent, și o pierdere de 29 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. FrieslandCampina operează două unități de producție moderne, în Cluj-Napoca și Târgu Mureș, și avea la finalul anului trecut 422 de angajați.

Sebastian Burduja atrage atenția asupra riscurilor majore ale vânzării Napolact către ungurii de la Bonafarm

Într-o înterpelare adresată miniștrilor Economiei și Agriculturii și președintelui Consiliului Concurenței, fostul Ministru al Energiei, deputatul Sebastian Burduja, avertizează că tranzacția are „importanță strategică națională” și poate reprezenta un risc pentru securitatea națională și ordinea publică. 

Burduja atrage atenția că Sándor Csányi, prin legăturile apropiate cu premierul Viktor Orbán și prin rolurile sale cheie în OTP Bank, MOL și Bonafarm, concentrează putere economică în sectoare strategice și ar putea transforma investiția în România într-un instrument al agendei politice a statului maghiar, aceasta nefiind doar o simplă decizie de afaceri.

“Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, se arată în documentul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților.

Fermierii din Cluj riscă să fie înlăturați din lanțul de producție

La rândul său, deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, a ridicat semne mari de întrebare privind impactul pe care îl va avea preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm. Acesta avertizează că fermierii români din Ardeal riscă să fie eliminați din lanțul de producție, iar laptele românesc să fie înlocuit cu materie primă din alte state europene, inclusiv Ungaria.

El subliniază că cele unitățile FrieslandCampina procesează zilnic aproximativ 30.000 de litri de lapte de la peste 1.100 de fermieri locali, iar schimbarea politicii de aprovizionare ar putea înlătura fermierii români din lanțul de producție. Remus Lăpușan insistă ca fermierii români să își păstreze oportunitatea de a-și valorifica laptele, iar brandul Napolact să continue colaborarea cu producătorii locali, păstrând tradiția și reputația construită în Ardeal.

Deputatul subliniază că statul român trebuie să garanteze mai multe aspecte: menținerea aprovizionării cu lapte românesc, evitarea relocării fabricilor, protejarea locurilor de muncă, păstrarea rețetelor tradiționale și a gamei BIO, și evitarea prețurilor defavorabile fermierilor. Lăpușan concluzionează că interesul național nu este negociabil și că autoritățile trebuie să acționeze ca arbitru pentru a proteja fermierii și autenticitatea Napolact.

Citește mai departe

Politică

Bolojan: Aderarea României la OCDE în 2026 – obiectiv strategic prioritar

Publicat cu

3 luni înainte

pe

21 august 2025

De

Premierul Ilie Bolojan a condus astăzi ședința Comitetului Național pentru Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), structură ce reunește ministerele și instituțiile implicate în acest proces.

În cadrul întâlnirii au fost analizate progresele realizate până acum și au fost stabilite direcțiile de acțiune pentru perioada următoare, cu accent pe implementarea recomandărilor cheie formulate de OCDE.

Șeful Executivului a subliniat importanța menținerii unui efort instituțional constant și a apreciat contribuția tuturor structurilor implicate. Totodată, a cerut accelerarea adoptării modificărilor legislative necesare, întărirea coordonării interinstituționale și pregătirea atentă a evaluărilor programate în etapele următoare.

„Aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, prevăzută în Programul de Guvernare. Este nu doar un obiectiv de politică externă, ci și o oportunitate reală de reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele OCDE nu oferă doar o analiză a politicilor publice, ci și soluții concrete pentru îmbunătățirea acestora, pe care vă încurajez să le folosiți în activitatea instituțiilor dumneavoastră”, a declarat premierul.

România a primit statutul de candidat la OCDE în ianuarie 2022 și Foaia de parcurs pentru aderare în iunie același an. În prezent, țara noastră se află în etapa de evaluare tehnică, proces ce presupune implementarea recomandărilor prioritare și susținerea evaluărilor sectoriale.

Comitetul Național pentru Aderarea la OCDE, coordonat de prim-ministru, are rolul de a defini liniile de acțiune și de a armoniza legislația și politicile publice cu standardele organizației, pentru a sprijini avansarea procesului de aderare.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare