Explozia produsă pe 17 octombrie 2025 într-un bloc din cartierul Rahova, sectorul 5 al Capitalei, este în continuare investigată de anchetatori, fiind analizate circumstanțele în care s-a produs acumularea de gaze și declanșarea deflagrației, soldată cu patru morți și 20 de răniți.

Inițial, procurorii au luat în calcul ipoteza potrivit căreia gazele s-ar fi acumulat în urma a două fisuri apărute în conducta subterană de alimentare a imobilului. Substanța inflamabilă s-ar fi infiltrat în sol și ulterior în subsolul clădirii, unde ar fi atins o concentrație suficientă pentru a produce explozia.

Ulterior, conform ultimelor informații transmise de surse citate de Gândul, experții au analizat și o altă posibilă cauză, respectiv existența unui scurtcircuit produs în condițiile în care conducta de gaze a fost montată la o distanță foarte mică de un cablu electric.

Un element important în discuția tehnică îl reprezintă cronologia lucrărilor din imobil: cablurile electrice ar fi fost instalate la construcția blocului, în 1981, în timp ce rețeaua de gaze și racordurile pentru centrale individuale ar fi fost montate ulterior, după anul 2000. 

Potrivit unor surse din anchetă, conducta de gaze ar fi fost din polietilenă, material care nu era utilizat în anii ’80, perioada în care a fost construit blocul, ceea ce indică faptul că rețeaua de gaze a fost introdusă ulterior. 

În acest context, se analizează dacă montarea acesteia a fost realizată corect, având în vedere proximitatea față de cablurile electrice existente din faza de construcție a imobilului.

Potrivit unui expert citat de Gândul, „a fost un scurtcircuit din cauza faptului că, în mod nepermis, un cablu electric trecea la câțiva centimetri de conducta de gaze, fapt ce a dus la declanșarea exploziei”.

Anchetatorii vor stabili mai departe dacă la momentul introducerii instalațiilor de gaze au fost respectate toate normele de distanțare față de infrastructura electrică existentă.

Explozia a avut loc în dimineața zilei de 17 octombrie 2025, la un bloc cu opt etaje situat pe Calea Rahovei, în zona străzii Vicina. Deflagrația a afectat mai multe etaje și a dus la intervenția de urgență a autorităților, fiind activat Planul Roșu.

Ancheta penală a fost extinsă pentru distrugere din culpă cu consecințe deosebit de grave, fiind verificate lucrările și verificările efectuate la fața locului.

Curtea Constituțională a României a amânat, vineri, pentru data de 11 februarie, deliberările în cazul noului proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.

„Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art. 211 alin. (6) din Legea nr. 303/2022), în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie”, se arată într-un comunicat al CCR, citat de Agerpres.

Toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României au fost prezenți, vineri, la ședința în care s-a discutat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.

Ultimele două ședințe au fost boicotate de cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc -, unul dintre motivele pentru care aceștia au refuzat să se prezinte fiind acela că au fost chemați la serviciu în zile nelucrătoare, iar ședințele au fost programate prea repede.

Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a anunțat joi că a realizat o expertiză, cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta faptul că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraților va fi mai mică decât cea pe contributivitate, document ce a fost trimis pe masa judecătorilor CCR.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

Judecătorii de la Instanța supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu acest proiect.

Magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția, în cadrul Secțiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii și procurorii.

Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR.

Potrivit unui comunicat al Instanței supreme, legea discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independența justiției; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați; încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale; utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.

„Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanța supremă.

De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în privința dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situații similare sau analoage (alți beneficiari ai unor pensii de serviciu).

În plus, susțin ei, în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

„În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați”, arată ICCJ.

Raluca Turcan cere măsuri urgente pentru gestionarea situației urșilor. Într-un mesaj public pe pagina sa de Facebook, deputata de Sibiu atrage atenția asupra numărului tot mai mare de incidente cu urși în județe precum Sibiu, Argeș, Brașov și Prahova.

Raluca Turcan susține că politica Ministerului Mediului privind controlul acestei specii „nu dă niciun fel de rezultate”, iar consecințele sunt dramatice: atacuri asupra oamenilor și pagube de milioane de euro.

Aceasta îi solicită ministrului mediului, Diana Buzoianu, adoptarea unor măsuri ferme înainte ca situația să genereze noi tragedii:

• creșterea cotei de prevenție, chiar dacă decizia este „nepopulară”, dar necesară pentru siguranța comunităților;
• simplificarea procedurilor de extracție a urșilor prezenți în localități, pentru a elimina blocajele birocratice și temerile legate de posibile repercusiuni penale.

Ea a prezentat și date îngrijorătoare privind situația din Sibiu:

• efectivele de urși au crescut de la 763 în 2018 la peste 1.300 în 2025, de peste trei ori mai mult decât nivelul considerat optim;
• despăgubirile plătite de stat pentru pagube au ajuns la aproape 1 milion de lei în 2023, în timp ce daunele neacoperite s-au înmulțit, incluzând distrugeri de mașini, stâne sau magazii;
• numărul de ședințe ale comisiilor de despăgubiri a crescut semnificativ, de la 141 în 2022 la 200 în 2025.

În cazul în care aceste măsuri nu vor fi suficiente, Raluca Turcan consideră că Ministerul Mediului trebuie să ia în calcul reintroducerea vânătorii la urs.

„Este de datoria oamenilor politici să își asume măsuri curajoase pentru a proteja viața cetățenilor. Chiar dacă ele se vor lovi de un val puternic de contestare publică, vor salva viețile multor oameni din localitățile României”, a transmis deputata liberală.