Cercetări recente, inclusiv un nou studiu asupra cărnii procesate, au sugerat că diverse alimente cresc riscul de apariție a demenței. Experții încearcă să înțeleagă de ce, prezintă New York Times.

Persoanele care mănâncă în mod regulat carne roșie procesată, cum ar fi crenvurști, bacon, cârnați și salam, sunt mai predispuse în a dezvolta demență, mai târziu în viață. Aceasta a fost concluzia cercetărilor preliminare prezentate în această săptămână la Conferința Internațională a Asociației Alzheimer.

Studiul a urmărit peste 130.000 de adulți din Statele Unite, timp de 43 de ani. În acea perioadă, 11.173 de persoane au dezvoltat demență. Cei care au consumat aproximativ două porții de carne roșie procesată pe săptămână au avut un risc cu 14% mai mare spre a dezvolta demență, comparativ cu cei care au mâncat mai puțin de trei porții pe lună.

Consumul de carne roșie neprocesată, cum ar fi friptura sau cotletele de porc, nu a crescut semnificativ riscul de apariție a demenței, deși persoanele care au consumat-o în fiecare zi au fost mai predispuse să raporteze faptul că memoria lor a scăzut față de cei care au consumat carne roșie mai rar, potrivit NYT.

Majoritatea cărnurilor procesate sunt clasificate drept „alimente ultraprocesate” – produse făcute cu ingrediente pe care nu le-ai găsi în bucătăria de acasă, cum ar fi izolatul proteic ​​din soia, sirop de porumb bogat în fructoză, amidon modificat, arome sau aditivi de culoare. Multe dintre aceste alimente au, de asemenea, niveluri ridicate de zahăr, grăsimi sau sodiu, despre care se știe de mult timp că afectează negativ sănătatea.

Alimentele ultraprocesate precum iaurturile aromate, supele instant și majoritatea cerealelor pentru micul dejun, alcătuiesc o mare parte a dietei americane, dar și a românilor. Acestea reprezintă în medie aproximativ 58% din caloriile consumate de copii și de adulți. În ultimul deceniu, cercetătorii au făcut legătura dintre aceste alimente și afecțiunile de sănătate, inclusiv boli de inimă, diabet de tip 2, obezitate și unele tipuri de cancer și boli gastro-intestinale.

Acum, oamenii de știință examinează legătura dintre aceste alimente și sănătatea creierului.

Ce sugerează cercetarea despre alimentele care cresc riscul de apariție a demenței?

Mai multe studii publicate în ultimii ani au descoperit o asociere între consumul de alimente ultraprocesate și declinul cognitiv. Într-un studiu la care au participat mai mult de 10.000 de adulți de vârstă mijlocie, din Brazilia, persoanele care au consumat 20% sau mai mult din caloriile zilnice din alimente ultraprocesate, au experimentat un declin cognitiv mai rapid, pe parcursul a opt ani.

Cercetările care au urmărit peste 72.000 de adulți în vârstă, din Regatul Unit, timp de 10 ani, au descoperit că o dietă care conține cu 10% mai multe alimente ultraprocesate, a fost asociată cu un risc de 25% mai mare spre a dezvolta demență. În mod similar, un studiu care a urmărit 30.000 de americani, timp de 11 ani, a raportat că o creștere cu 10% a consumului de alimente ultraprocesate corespundea unui risc cu 16% mai mare de tulburări cognitive.

Principala limitare a acestor tipuri de studii este că, deși arată o asociere între alimentele ultraprocesate și sănătatea creierului, nu pot dovedi că alimentele dăunează în mod direct creierului. Și nu toate studiile au găsit o legătură consistentă între consumul de alimente ultraprocesate și cogniție, conform New York Times.

Nu poți trage concluzia că dacă mănânci o anumită cantitate de carne roșie procesată, „cu siguranță vei avea demență”, a spus dr. Dong Wang, profesor asistent la Brigham and Women’s Hospital și Harvard Medical School, care a condus noul studiu despre carnea roșie. „Nu este cazul”.

Dar, având în vedere că mai multe studii au raportat rezultate similare în ceea ce privește alimentele ultraprocesate, „trebuie să o luăm în serios”, a transmis dr. Hussein Yassine, profesor de neurologie la Școala de Medicină Keck, de la Universitatea din California de Sud.

Cum ar putea alimentele ultraprocesate să crească riscul de apariție a demenței?

Experții nu sunt siguri, dar au câteva teorii.

Teoria 1: Alimentele ultraprocesate pot compromite sănătatea vasculară

Afecțiunile cronice de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială, obezitatea și diabetul – toate sunt asociate cu diete bogate în alimente ultraprocesate – „au un impact asupra sănătății vaselor noastre de sânge”, a spus dr. W. Taylor Kimberly, directorul de îngrijire neurocritică la Spitalul General Massachusetts. „Și creierul, în special, este extrem de sensibil la livrarea de oxigen și nutrienți normali” din vasele de sânge.

Vasele de sânge nesănătoase pot face creierul mai vulnerabil la „uzură”, a adăugat dr. Kimberly, „și acesta, la rândul său, este asociat cu riscul de accident vascular cerebral și tulburări cognitive”.

Teoria 2: Nutrienții sănătoși sunt înlocuiți

O alimentație bună este esențială pentru un creier sănătos. Cercetările au arătat că dietele bogate în fructe și legume, fasole, cereale integrale, nuci, carne slabă și grăsimi sănătoase – cum ar fi dietele mediteraneene și MIND – sunt asociate cu un risc scăzut de demență.

Este posibil ca dietele bogate în alimente ultraprocesate să fie dăunătoare pentru creier pentru că le lipsesc opțiuni mai bogate din punct de vedere nutrițional. „Dacă consumi o mulțime de alimente ultraprocesate, înseamnă că mănânci mai puține fructe și legume proaspete, ori alte opțiuni mai sănătoase”, a spus Puja Agarwal, epidemiolog nutrițional la Centrul Rush Alzheimer din Chicago.

Mai mult, antioxidanții și flavonoidele care se află în alimentele mai sănătoase s-au dovedit în studiile pe animale că reduc inflamația și stresul oxidativ din creier, a spus dr. Agarwal. Astfel, celulele creierului sunt ajutate să rămână sănătoase și să comunice mai bine.

Alimentele pe bază de plante neprocesate sunt și ele bune pentru intestin, a transmis dr. Yassine. Alimentele ultraprocesate, pe de altă parte, pot schimba microbii intestinali și pot promova inflamația gastro-intestinală, pe care cercetările au legat-o de tulburări neurologice și de o funcționare mai slabă a creierului.

Teoria 3: Alimentele ultraprocesate deteriorează celulele creierului

Alimentele ultraprocesate sunt considerate „foarte solicitante pentru creier”, conform dr. Karima Benameur, profesor asociat de neurologie la Emory University School of Medicine.

De exemplu, cercetările anterioare au arătat despre compușii nocivi găsiți în anumite alimente – în special alimentele bogate în zaharuri adăugate, grăsimi animale sau cele gătite la temperaturi foarte ridicate, cum ar fi prăjirea – că pot dăuna celulelor creierului. Acești compuși se acumulează în creier și promovează inflamația și stresul oxidativ. Unele studii au legat acești compuși de declinul cognitiv și de demență.

Ce înseamnă acest lucru pentru tine?

În timp ce cercetătorii încă încearcă să descopere exact modul în care alimentele ultraprocesate pot interfera cu sănătatea creierului, ei ne transmit că ajustările dietei ar putea aduce beneficii creierului. „Chiar și schimbările modeste de-a lungul timpului pot avea un impact și acest lucru este important deoarece înseamnă că este realizabil”, a spus dr. Kimberly.

În loc să încerci să elimini toate alimentele ultraprocesate din dieta ta – ceea ce Dr. Benameur numește „o rețetă pentru eșec” – concentrează-te pe reducerea unora dintre cei mai rău făcători și înlocuirea lor cu opțiuni mai sănătoase.

Arunci când dr. Yassine vorbește cu pacienții despre reducerea consumului de alimente ultraprocesate, el sugerează ca aceștia să înceapă prin a reduce consumul de băuturi dulci precum sifonul și să treacă la apă sau la ceai cu gheață neîndulcit (ori ușor îndulcit). Apoi, schimbați carnea roșie procesată cu alte surse de proteine, cum ar fi peștele, puiul, fasolea, lintea și nucile, a zis el. Apoi, concentrează-te pe adăugarea mai multor alimente neprocesate bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele, leguminoasele și cerealele integrale.

„Este foarte greu pentru oameni să-și schimbe obiceiurile”, a spus dr. Yassine, așa că „fă-le pe rând”.

Sfaturi pentru a reduce carnea procesată din dieta ta

Simpla înlocuire cu produse pe bază de plante nu duce automat la o dietă sănătoasă. După cum prezintă studiul, rezultatul poate depinde de tipurile de alimente pe care le consumați.

În loc să vă concentrați asupra beneficiilor și negative ale anumitor alimente sănătoase pentru inimă, încercați să vă concentrați pe un model general de alimentație, a spus Christopher Gardner, profesor de medicină la Centrul de Cercetare și Prevenție Stanford, din California, care conduce Grupul de Cercetare pentru Studii de Nutriție. El nu a fost implicat în studiu.

„Când era un singur nutrient sănătos pentru inimă, puteai pur și simplu să injectezi acel nutrient în alimente și să pretinzi că este hrană sănătoasă, ceea ce nu era”, a spus Gardner pentru CNN într-un interviu anterior.

„Sau dacă există un superaliment precum semințele de chia, ai putea să iei un aliment cu adevărat nesănătos și să-l presari cu semințe de chia și să spui: „Ah, acum sunt protejat, nu, toate trebuie să facă parte dintr-un model sănătos de alimente”.

Planurile alimentare premiate, cum ar fi Mediterana și DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) sunt mai mult un stil de viață decât o așa-numită „dietă”, afirmă experții. Ambele se concentrează pe gătitul simplu, pe bază de plante, majoritatea meselor fiind concentrate pe fructe și legume, cereale integrale, fasole, nuci și semințe.

Consumul de carne roșie este limitat. În schimb, dietele pun accentul pe consumul de pește sănătos, care este plin de acizi grași omega-3, buni pentru creier, împreună cu alimentele din carne de pasăre și muschi de porc.

O modalitate ușoară de a începe o dietă cu conținut redus de carne, conform experților, este să gătești o masă în fiecare săptămână pe bază de fasole, cereale integrale și legume, folosind ierburi și condimente.

Când incorporezi carne, folosește bucăți mici de pui sau felii de carne slabă pentru a aroma o mâncare pe bază de legume.

Un alt pas ușor este înlocuirea cerealelor rafinate cu cereale integrale. Alege pâine și paste din grâu integral și înlocuiește orezul alb cu cel brun sau sălbatic.