Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Consiliul de Afaceri Pakistan – România (PRBC) și cu Ambasada României în Republica Islamică Pakistan, a organizat, în data de 6 octombrie a.c., Forumul de Afaceri România – Pakistan.

Evenimentul s-a desfășurat în marja misiunii economice pakistaneze în România, condusă de dl. Atif Farooqi, consul onorific desemnat al României în provincia Sindh, și a reunit companii pakistaneze din domenii precum: IA, minerit, logistică, transport maritim, management portuar, textile și agritech, alături de companii, autorități și universități din România.

„Relația economică româno-pakistaneză este una stabilă și în creștere constantă. Lucrătorii pakistanezi din România sunt deja foarte bine integrați, iar competențele lor se regăsesc nu doar în livrări sau în transportul de persoane, ci și în fabricile din industria agroalimentară, a mobilei sau chiar în construcțiile navale. Ei sunt cei care pun baza unei punți între țările noastre, iar pas cu pas această punte va deveni tot mai solidă. Un semnal important în acest sens este și acordul încheiat recent între Portul Constanța și Portul Karachi, care creează un cadru durabil pentru facilitarea comerțului dintre Asia și Europa. Întâlnirile B2B sunt întotdeauna primul pas pentru a face afaceri, iar CCIR și camerele de comerț și industrie județene, susțin aceste inițiative, precum și companiile pakistaneze care aleg România”, a declarat dl Ovidiu Silaghi, secretar general al CCIR.

E.S. dl Ilyas Mehmood Nizami, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan în România, a evocat cooperarea industrială istorică, inclusiv rafinăria construită cu sprijin românesc la Karachi, și a indicat ca direcții de cooperare energia curată, infrastructura, IT-ul, educația și industria de apărare. „Cu peste 240 de milioane de locuitori, Pakistanul este a cincea cea mai populată țară din lume și oferă o piață uriașă, cu oportunități semnificative de import și export, pentru orice om de afaceri. Guvernul Pakistanului este pregătit să îi întâmpine și să îi sprijine pe investitorii români, iar eu și echipa ambasadei ne angajăm să facilităm legăturile dintre comunitățile de afaceri ale celor două țări”, a declarat ambasadorul.

Dl. Atif Farooqi a subliniat complementaritatea celor două economii: „România oferă Pakistanului acces direct la Uniunea Europeană, în timp ce Pakistanul oferă companiilor românești o piață amplă și dinamică, o poziție strategică și oportunități în comerț, investiții, tehnologie, agricultură, logistică, educație și asocieri în participațiune. Trebuie să transformăm acum acest potențial în parteneriate reale, investiții reale și proiecte de afaceri concrete.”

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a finalizat statisticile referitoare la Topul Național al Firmelor 2026, cel mai important clasament al companiilor performante din România, realizat în baza analizei a 945.739 de bilanțuri financiar-contabile.

Cele 12.943 de companii clasate pe primele 10 poziții, care activează în cele șapte domenii de activitate analizate (industrie, servicii, comerț, turism, cercetare-dezvoltare și high-tech, agricultură-silvicultură-pescuit și construcții) au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 299,47 miliarde euro, în creștere cu 4,34% față de anul anterior.

De asemenea, profitul din exploatare a crescut cu 2,39%, ajungând la 26,5 miliarde euro, reprezentând 8,86% din cifra totală de afaceri. Cele 12.943 de firme incluse în primele 10 poziții angajează un total de 1.373.720 de salariați.

„Se vorbește mult în spațiul public despre o economie românească aflată în dificultate. Cifrele Topului Național al Firmelor 2026 spun însă o altă poveste: situația nu este atât de rea pe cât se vehiculează. Cele mai performante companii din România se apropie de pragul de 300 de miliarde de euro cifră de afaceri, cu o creștere de peste 4% față de anul trecut, iar profitul din exploatare a urcat la 26,5 miliarde de euro. Aceste firme asigură locuri de muncă pentru aproape 1,4 milioane de oameni. Nu spun că nu există probleme reale în economia românească, dar avem companii care investesc, produc și generează profit, iar ele merită să fie văzute, nu ignorate într-un discurs dominat de pesimism”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.

Din perspectiva structurii pe domenii, industria și serviciile domină clasamentul ca număr de companii (34,39%, respectiv 28,77%), în timp ce din punct de vedere al cifrei de afaceri, comerțul deține cea mai mare pondere (43,54%), urmat de industrie (33,31%) și servicii (12,66%). Industria rămâne cel mai profitabil sector, concentrând 36,12% din profitul total al companiilor clasate, cu o marjă de profit de 9,6%.

Despre Topul Național al Firmelor

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări. Pentru ediția 2026, au fost analizate 945.739 de bilanțuri financiar-contabile, dintre care 366.550 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, în conformitate cu metodologia implementată de Camerele de Comerț din toate județele țării. Clasamentul se bazează pe cinci indicatori economici esențiali: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

România își păstrează ratingul recomandat investițiilor după evaluarea S&P Global Ratings. Agenția a decis vineri seară să mențină calificativul suveran la BBB-/A-3, într-un moment în care țara se confruntă cu o criză politică prelungită și încearcă să reducă deficitul bugetar, potrivit Mediafax.

Decizia S&P încheie seria principalelor evaluări de rating programate pentru România în 2026, după ce Fitch și Moody’s au menținut, la rândul lor, țara în categoria „investment grade”.

Consolidarea fiscală din 2026, în grafic

S&P arată că România a reușit să păstreze direcția stabilită pentru consolidarea fiscală în 2026, chiar dacă nu există încă un acord pentru formarea unui nou guvern.

Un alt element menționat de agenție este absorbția fondurilor europene. Până în septembrie, România a deblocat peste 90% din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, inclusiv prin măsuri legislative adoptate ad-hoc.

Pentru următorii doi ani, S&P estimează că ajustarea bugetară va fi susținută de procedura de deficit excesiv a UE. În același timp, agenția atrage atenția că deteriorarea structurală a finanțelor publice și externe după pandemie a crescut vulnerabilitatea României la dobânzi ridicate și la schimbările de sentiment ale investitorilor.

S&P consideră, în acest context, că formarea unui guvern capabil să aplice un cadru coerent și susținut de politici este esențială. Perspectiva ratingului rămâne negativă, iar riscurile sunt considerate ridicate pentru 2027-2028.

Nazare: Menținerea ratingului nu este un motiv de relaxare

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că păstrarea calificativului reflectă eforturile depuse pentru corectarea dezechilibrelor și reducerea deficitului.

„România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație?

La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P. Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice. Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile”, a transmis ministrul interimar de Finanțe.

Nazare avertizează însă că situația rămâne fragilă și că eforturile de redresare trebuie continuate.

„Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună.

Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase.

Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre”, a transmis Alexandru Nazare.

România a trecut cele trei evaluări majore din 2026

În iulie, Fitch a păstrat România pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, dar a menținut perspectiva negativă. Agenția a avertizat că instabilitatea politică face mai puțin clară evoluția politicilor fiscale după 2026. Reuters relata atunci că România evitase la limită o retrogradare, pe fondul unei reduceri a deficitului mai mari decât estimările inițiale.

O lună mai târziu, Moody’s a menținut și ea România în categoria „investment grade”.

Prin decizia de vineri, S&P păstrează același statut pentru România, astfel că niciuna dintre cele trei mari agenții nu a retrogradat țara în 2026.

De ce este importantă evitarea categoriei „junk”

BBB- reprezintă ultima treaptă a categoriei „investment grade”. O coborâre cu un singur nivel ar fi trimis România în zona speculativă, cunoscută pe piețele financiare drept „junk”.

O astfel de retrogradare ar fi putut majora presiunea asupra costurilor de finanțare ale statului. Motivul este că unii dintre marii investitori instituționali au reguli care le limitează expunerea la obligațiuni din categoria speculativă.

Dacă România ar pierde statutul „investment grade” la mai multe agenții, baza de investitori s-ar putea restrânge, iar randamentele solicitate pentru împrumuturile statului ar putea crește.

Importanța acestei situații este cu atât mai mare cu cât România are un necesar ridicat de finanțare. Necesarul brut depășește 10% din PIB, în timp ce costurile cu dobânzile au crescut.

Riscul unei retrogradări rămâne în 2027

Faptul că S&P a păstrat ratingul nu înseamnă că riscul unei retrogradări a dispărut. Agenția avea deja perspectiva negativă înaintea evaluării de vineri, ceea ce indica posibilitatea unei coborâri a calificativului în cazul deteriorării situației fiscale și instituționale.

Toate cele trei agenții au atras atenția asupra deficitului și datoriei ridicate și asupra necesității continuării ajustării bugetare.

Și băncile de investiții au avertizat înaintea deciziei că păstrarea ratingului în această toamnă nu elimină automat riscul unei retrogradări ulterioare.

Citi considera păstrarea României în categoria „investment grade” drept scenariul de bază pentru evaluarea S&P din 2 octombrie, dar estima un risc mai ridicat de retrogradare în primul trimestru din 2027 dacă procesul de consolidare fiscală încetinește.

La rândul său, Fitch a avertizat că instabilitatea politică ar putea afecta eforturile de reducere a deficitului după 2026.