Connect with us

Politică

Cătălin Predoiu: „Decizia privind intrarea României în Schengen cu frontierele terestre trebuie luată în 2024”

Publicat cu

pe

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat marți că a mai avut discuții și negocieri pe tema intrării depline a României în Schengen și se așteaptă ca la Consiliul JAI din data de 10 octombrie să se primească „semnalele” pentru deschiderea perspectivei unei decizii până la finalul acestui an.

Ministrul a mai precizat că nu este așteptată o decizie la Consiliul JAI, însă consideră că aceasta ar trebui luată în cursul acestui an.

„În perioada 2-5 octombrie am avut o serie de întâlniri la Viena, Praga şi Munchen pentru promovarea intrării României în Spaţiul Schengen cu frontiera terestră în anul 2024. Am avut întâlniri cu ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, ministrul ceh de interne, Vit Rakusan, ministrul bavarez de interne, Joachim Hermman, precum şi cu ministrul austriac de finanţe, nominalizat viitor comisar european pentru afaceri interne, Magnus Brunner. Am insistat în aceste discuţii pe meritele şi rezultatele României în protejarea frontierelor naţionale şi ale UE, combaterea migraţiei iregulare şi ilegale şi aplicarea impecabilă a tuturor sistemelor şi codurilor Schengen”, a transmis, marţi, ministrul de Interne, potrivit news.ro.

Cătălin Predoiu, despre intrarea României în Schengen cu frontierele terestre

Predoiu a anunțat că a demonstrat „cu argumente logice, dar care ţin şi de realitatea din teren, că decizia privind intrarea României în Schengen cu frontierele terestre trebuie luată în 2024”. Acesta a mai punctat că sunt pregătiți să aplice toate procedurile Schengen, inclusiv controale la frontieră.

„România va continua să întărească securitatea frontierelor sale, suntem pregătiţi să aplicăm toate procedurile Schengen, inclusiv controale la frontieră atunci când situaţia o impune, atât în prezent, cât şi în perspectivă, după intrarea României în Schengen şi cu frontiera terestră. După cum ştim, anul trecut, România a intrat în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Decizia Consiliului European a fost însoţită de o serie de măsuri adiacente de întărire a controlului la frontieră şi operare a codurilor şi sistemelor Schengen, pe care, Ministerul Afacerilor Interne le-a îndeplinit complet, impecabil. Ministerul Afacerilor Interne va continua să desfăşoare demersuri diplomatice intense pentru atingerea obiectivului Schengen inclusiv cu frontierele terestre”, a mai transmis Predoiu.

Acesta a mai precizat că „în Consiliul JAI din 10.10 vom primi semnalele pentru care am muncit permanent, astfel încât să se deschidă perspectiva unei decizii până la finalul anului 2024”.

„Concret, în consiliul JAI din 10 Octombrie se va discuta Eurobarometrul Schengen, adică situaţia din toate ţările membre Schengen, fără ca pe ordinea de zi să fie luarea unei decizii. Dar, în acelaşi timp, am acţionat diplomatic pentru ca în acest Consiliu să primim semnale puternice de sprijin pentru luarea unei decizii pozitive până la finalul acestui an. În alte cuvinte pentru ca acest Consiliu să fie unul pregătitor. Sunt în permanent contact cu preşedinţia ungară, cu Comisia Europeană şi cu miniştrii de interne din statele UE pentru a ne promova obiectivul”, a mai transmis Predoiu.

Acesta a mai amintit de declarația comisarului Ylva Johansson prin care susține că România trebuie să intre în Schengen cu frontiera terestră în 2024 este un prim pas în acest sens.

Politică

Avocatul poporului atacă la CCR prevederea privind neplata primei zile a concediului medical

Publicat cu

pe

Avocatul Poporului a anunțat marți că atacă la Curtea Constituțională prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.

„Prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvemului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate contravin prevederilor constituționale, ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul securității juridice și al previzibilității normei, art. 34 privind ocrotirea sănătății, art. 44 privind dreptul de proprietate private și art. 4 7 referitor la protecția socială a cetățenilor, precum și art. 115 alin. (6)”, se arată în sesizarea trimisă CCR de Avocatul Poporului.

Reprezentanții instituției arată că statul are obligația de a asigura plata indemnizației întrucât plata contribuției este obligatorie.

„Observăm că întrucât plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asigurații în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții, inclusiv a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuției achitate”, se arată în sesizare.

Drept constituțional, atins în substanța sa

„Prin neplata indemnizației de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exercițiul dreptului constituțional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăși substanța sa”, mai arată reprezentanții Avocatului Poporului.

Aceștia susțin că prin neplata primei zile de concediu medical s-ar face o deturnare de scop a fondurilor.

„Atunci cînd statul colectează resurse sub titlu de contribuții de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează practic o detumare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestația de protecție oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație specială într-un impozit mascat, fără o contraprestație corelativă, încălcând astfel însăși rațiunea existenței FNUASS”, potrivit sesizării.

Citește mai departe

Politică

Vot de încredere pentru premierul Ilie Bolojan în Biroul Politic Național al PNL

Publicat cu

pe

Biroul Politic Național al PNL a dat un vot de încredere, luni seara, pentru președintele partidului, premierul Ilie Bolojan, confirmând sprijinul majoritar pentru liderul formațiunii.

Conform unui comunicat al PNL, au fost înregistrate 47 de voturi ‘pentru’ și trei voturi ‘împotrivă’.

Biroul Politic Național al PNL s-a reunit în ședință la Vila Lac.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au prezentat principalele direcții ale pachetului de relansare economică, aflat în curs de definitivare.

Ministrul Finanțelor a subliniat că pachetul a fost construit în urma analizelor din cadrul unui grup de lucru, astfel încât măsurile propuse să fie compatibile cu obiectivele macroeconomice ale României și să susțină dezvoltarea economică pe termen mediu și lung, a precizat sursa citată.

Comunicatul PNL menționează că pachetul de relansare economică este structurat pe două paliere majore. ‘Primul vizează reconfigurarea schemelor de ajutor de stat, prin lansarea a șapte programe dedicate, inclusiv pentru resurse minerale și materii prime critice, cercetare-dezvoltare și noi tehnologii, precum și industria de apărare. Al doilea palier are o componentă fiscală amplă, adresată microîntreprinderilor și întregului mediu de afaceri’, arată sursa citată.

 

Citește mai departe

Politică

Pachetul de Solidaritate propus de PSD. Ce ar putea primi mamele, veteranii și pensionarii

Publicat cu

pe

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat ce măsuri conține Pachetul de Solidaritate propus de PSD. Acesta vizează mai multe categorii vulnerabile. Pe listă sunt mamele în concediul maternal, veteranii, pensionarii cu pensii mici, copiii cu dizabilități și familiile cu venituri reduse.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis un mesaj prin care prezintă măsurile incluse în propunerea PSD. Potrivit anunțului, Pachetul de Solidaritate propus de PSD este „o soluție de urgență pentru cei care au cea mai mare nevoie”.

Astfel, mamele în concediu maternal și veteranii ar putea să primească o scutire de la plata CASS. Pensionarii cu pensii mici ar urma să primească ajutoare în funcție de venituri după cum urmează:

• 1000 lei – 500 lei în aprilie și 500 în decembrie, pentru pensionari cu o pensie mai mică de 1500 lei.

• 800 lei – 400 lei în aprilie și 400 lei în decembrie, pentru pensionari cu o pensie cuprinsă între 1501 lei și 2000 lei

• 600 lei – 300 lei în aprilie și 300 lei în decembrie, pentru pensionari cu o pensie cuprinsă între 2001 și 3000 lei”.

De asemenea, copiii cu dizabilități ar putea să beneficieze de mărirea indemnizației de handicap. În cazul familiilor vulnerabile este vorba despre „mărirea sprijinului pentru copiii de grădiniță ai familiilor beneficiare de VMI și mărirea sprijinului pentru familiile cu 2 sau mai mulți copii beneficiare de VMI.”

Pachetul va fi propus coaliției de guvernare. Reprezentanții PSD condiționează rămânerea la guvernare de adoptarea pachetului.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare