Politică
Când ar putea începe ANAF recuperarea sumelor încasate nelegal de soţii Iohannis din închirierea unor spații pe care le-au deținut. Explicațiile ANAF

ANAF ar putea trece la recuperarea prejudiciilor în dosarul imobilelor din Sibiu ale familiei Iohannis abia după ce se înheie un alt litigiu aflat în prezent în desfășurare în instanță legat tot de moștenire, conform Profit.ro, transmite news.ro.
Când poate interveni ANAF pentru a recupera sume încasate nelegal de soţii Iohannis
Decizia pronunțată în cursul zilei de miercuri de către instanța supremă, referitor la imobilul din strada Gheoghe Magheru din Sibiu, care a fost deținut, printre alții, și de Carmen Iohannis, nu ar fi suficientă ca ANAF să treacă la recuperarea prejudiciilor, după ce ÎCCJ a pronunțat o decizie definitivă într-un litigiu din 2016 cu privire la moștenirea imobilului, iar procesul a fost pierdut definitiv de Rodica Baștea, o apropiată a familiei Iohannis, arată sursele citate anterior.
Statul ar trebui să devină proprietar recunoscut de lege și în cazul spațiului comercial de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, care a avut inițial aceiași proprietari precum cel de pe strada Gheorghe Magheru, ambele fiind naționalizate în anii ’60.
Doar după aceasta, ANAF poate cere soților Iohannis returnarea chiriei încasate între anii 1999-2016, în care imobilul a fost deținut nelegal.
„Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă Baştea Rodica împotriva deciziei nr. 1973 din 15 iunie 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Statul Român prin Municipiul Sibiu reprezentat de Primar şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor”, se arată în minuta deciziei definitive pronunţate miercuri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitor la Imobilul de pe strada Gheorghe Magheru 35 din Sibiu.
Litigiul a fost deschis de Rodica Baștea, ea solicitând anularea unui certificat din 2008 prin care statul român a fost declarat moștenitorul legal al imobilului din strada Gheorghe Magheru 35. În perioada 1999-2008, casa a aparținut lui Ioan Baștea, soțul femeii, care a decedat între timp, Georgetei Lăzurcă, soacra președintelui și lui Carmen Iohannis.
Ce spune ANAF
ANAF a explicat în luna aprilie a acestui an, pentru G4Media, că din cauza litigiilor privind moștenirea, nu poate recupera un alt imobil care a aparținut președintelui, făcând referire la spațiul comercial din strada Nicolae Bălcescu 29 și nici cei 260.000 de euro obținuți din chirie de familia Iohannis.
Statul nu poate obține certificatul de moștenitor al imobilului de pe Bălcescu 90, așa cum s-a întâmplat pentru cel de pe Magheru 35, act contestat în instanță de prietena familiei Iohannis. Între timp, spațiul comercial este nefolosit.
Potrivit ANAF, abia după ce îşi înscrie dreptul de proprietate asupra spaţiului comercial, statul român poate cere soţilor Iohannis returnarea chiriei încasate în perioada 1999 – 2016, în care a deţinut nelegal imobilul.
„Recuperarea sumelor reprezentând venituri din cedarea folosinţei bunurilor se poate face numai de către proprietarul recunoscut de lege”, a explicat ANAF.
Ambele imobile din Sibiu au avut aceiași proprietari și au fost naționalizate
Potrivit istoricului moştenirii reconstituit de riseproject.ro şi Centrul de Investigaţii Media (CIM), ambele imobile au aparţinut soţilor Eliseu şi Maria Ghenea (fostă Baştea). Imobilele au fost naţionalizate în anii ’60 de regimul comunist.
După Revoluţie, în anii ’90, apare un prezumtiv moştenitor, Ioan Baştea, un strănepot al Mariei Ghenea (fostă Baştea). În 1999, acesta obţine o hotărâre judecătorească prin care se revocă naţionalizarea dispusă de statul comunist în anii ’60.
„La 1 iunie 1999, soţii Iohannis merg la notarul Radu Gabriel Bucşă. Klaus Iohannis, pe atunci inspector la Inspectoratul şcolar Sibiu, avea în buzunar o procură de reprezentare a lui Ioan Baştea”, notează jurnaliştii riseproject.ro într-o investigaţie de presă din 2015.
Prin succesiunea perfectată de notar, Ioan Baştea devine proprietarul imobilului din Nicolae Bălcescu 29, iar acelaşi Ioan Baştea, de data asta împreună cu Georgeta Lăzurcă şi fiica acesteia, Carmen Iohannis, soţia actualului preşedinte, devin proprietari ai imobilului din Gheorghe Magheru 35.
În aceeaşi zi, Ioan Baştea vinde, cu doar 3.200 de dolari, jumătate din imobilul din Nicolae Bălcescu către soţii Klaus şi Carmen Iohannis.
„Aşa ajunge familia Iohannis proprietar pe jumătate din spaţiul comercial care, în următorii 17 ani, i-a adus aproape 1,3 milioane de lei, în jur de 260.000 de euro, la cursul actual”, scriau jurnaliştii de la riseproject.ro.
Politică
Cine trage frâna investițiilor în rețeaua națională de electricitate? Chiar ANRE, exact instituția care ar trebui să sprijine investițiile

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ar trebui să joace un rol de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, însă, politicile și reglementările stabilite nu fac altceva decât să blocheze investițiile în rețeaua națională de electricitate.
Astfel, un studiu comandat de companiile de distribuție de energie electrică arată că dacă pun un ban în plus la fiecare kWh din factură, economia României câștigă 10 miliarde de euro, echivalentul a 3,3% din PIB-ul actual al țării noastre.
Investiții suplimentare de aproximativ 1 miliard de euro pe an în rețelele de distribuție ar putea aduce un impact economic semnificativ, cu efecte de multiplicare care ar duce la o creștere a PIB-ului de aproximativ 10 miliarde de euro anual. Deși tarifele de distribuție din facturile clienților ar trebui să crească cu doar un ban/kWh, ANRE spune că deja industria se plânge de prețul mare al energiei.
Rețelele de distribuție de energie electrică și gaze naturale necesită investiții suplimentare de circa 1,1 miliarde de euro anual, iar deblocarea acestei sume poate aduce beneficii economice semnificative pentru România, echivalente cu un impact anual de până la 10,6 miliarde EUR, echivalentul a circa 3,3% din PIB, potrivit studiului “Impactul economic al investițiilor în rețelele de distribuție de electricitate și gaze din România”, realizat de Valorem pentru Federația ACUE.
“Energia joacă un rol crucial în dezvoltarea economiei, iar consumul de energie este strâns legat de creșterea PIB. De aceea, investițiile în infrastructura de distribuție sunt esențiale pentru competitivitatea economică. Adoptarea unor măsuri de stimulare a investițiilor suplimentare în rețelele de distribuție va avea un impact pozitiv la nivel macro-economic, cu un efect de multiplicare de aproape 10 ori”, este una dintre concluziile studiului.
Potrivit studiului Valorem, impactul economic total al celor 10,6 miliarde EUR a fost evaluat în raport cu 3 piloni principali de creștere economică: multiplicarea/ extinderea proiectelor de infrastructură; creșterea producției și distribuției de energie; stimularea economiei prin atragerea de noi investiții.
“Structura impactului pozitiv calculat include beneficii fiscale semnificative, evitând pierderi de peste 4,6 miliarde EUR în taxe, 2,5 miliarde EUR în salarii nete suplimentare (care ar putea susține peste 230.000 de locuri de muncă) și până la 3,7 miliarde EUR în profituri nete corporative care ar putea fi reinvestite în economie. Potrivit studiului, în decursul a 5 ani de zile, stimularea investițiilor în rețelele de distribuție ar putea genera o creștere a PIB cu până la 16,5%”, se mai arată în studiu.
Studiul arată că, în scenariul deblocării acestor investiții adiționale, costurile suplimentare în factura unei gospodării din România cu consum mediu sunt de aproximativ de 5 lei în factura lunară a energiei electrice. Ulterior însă, creșterea poate fi compensată prin absorbția unei cantități mai mari de energie la preț redus, care duce la scăderea costului de achiziție a energiei din factura finală, respectiv impactul pe kWh distribuit este diminuat pe măsură ce consumul total crește datorită intensificării electrificării.
Un ban pe kWh
“Am făcut acest studiu să avem un argument nou în discuția cu ANRE. Este adevărat, ANRE trebuie să găsească un echilibru intre interesul clienților, producătorilor, distribuitorilor. În momentul de față, investițiile sunt complet blocate, pentru că perioada de reglementare a început și reglementările actuale nu le-au deblocat, asta s-a văzut și în planurile trimise către ANRE”, a spus Volker Raffel, președinte al ACUE și director general al E.On România.
“Am făcut acest studiu pentru că, făcând un mic pas de profitabilitate pentru aceste investiții, înseamnă că putem să atragem și mai mulți bani, și europeni și privați – putem să deblocăm, cu 1 ban per kWh adițional, care este sub 1% la prețul final, 1 miliard de euro adițional, sumă de investit în acest sector. După acest studiu, impactul este de zece ori mai mare, o creștere în PIB anuală de 10 milioane de euro. Acest lucru înseamnă, după o perioadă de cinci ani, chiar o creștere de 16% în PIB-ul României. Cu acest argument puternic, vrem să avem o nouă discuție să deblocăm investițiile în acest sector”, a spus Volker Raffel.
“Vorbim doar despre tariful de distribuție, care crește, după propunerea noastră, de 1 ban per kWh acum, ceea ce înseamnă sub 1% ca impact în prețul final, până la 5 bani în anul 2030. Și cu asta putem să deblocăm toate investițiile în rețea și, dacă facem asta, înseamnă că avem un pas mai ușor pentru producători noi și consumatori noi. Dacă vine un investitor care vrea să construiască o fabrică în România, el trebuie să plătească conexiunea la rețea, dar, dacă rețeaua este întărită, el plătește mai puțin și e mai ușor pentru el să vină.
Acest lucru înseamnă că, dacă deblocăm aceste investiții, chiar ajungem la un consum mai mare și un tarif de distribuție per kWh chiar mai mic și ajungem la o deblocare de energie regenerabilă care ajunge să fie absorbită mai ușor în rețea și se reduce și prețul energiei electrice. Da, este adevărat, cu propunerea noastră trebuie să mărim tariful de distribuție, într-un prim pas, dar ajungem chiar la un tarif de distribuție mai mic în viitor și la un preț mai mic al energiei electrice”, a mai explicat Volker.
Șeful ANRE spune că distribuitorii condiționează investițiile de creșterea tarifului
„Nimeni nu neagă importanța investițiilor în sectorul energetic, ele sunt esențiale. Însă vorbim de condiționarea unor investiții de o rată de rentabilitate crescută, de la 6,94%, aprobată de ANRE, la circa 9% pe an, cât propun companiile. Însă cineva trebuie să plătească orice creștere, nu există nimic gratis. Creșterea ratei de rentabilitate va duce la creșterea tarifelor de distribuție”, a spus președintele ANRE, George Niculescu, prezent la dezbatarea ocazionată de prezentarea studiului.
ANRE stabilește nivelul tarifelor de distribuție a energiei electrice.
“La noi la ANRE din ce în ce mai des primim solicitări de clarificări din partea marilor consumatori de energie electrică. Cel mai mare producător de automobile din România tocmai s-a plâns de nivelul ridicat al tarifelor de distribuție a energiei în România și atunci, din punctul nostru de vedere, rolul ANRE este de a menține acest echilibru între nevoia de investiții în sectorul energetic și gradul de suportabilitate al clientului final, casnici și non-casnic”, a spus Niculescu.
El a adăugat că studiul ACUE nu a arătat care ar fi impactul asupra inflației al acestor majorări de prețuri.
Politică
Gmedia.ro: Casa secretă a lui Victor Ponta, într-un complex imobiliar cu cel mai mare teren de golf din România

Firma lui Victor Ponta, candidat independent la prezidențiale, VP Project Advisers SRL, deține o casă într-un complex în care se află cel mai mare teren de golf din România deschis la Niculești (Dâmbovița) de omul de afaceri turc Metin Dogan. Întrebat la interviurile G4Media de ce nu și-a trecut în declarația de avere această casă, Victor Ponta a spus că imobilul e proprietatea firmei sale, nu a sa personală.
Ponta a mai spus că firma sa a plătit pentru casă ”200 și ceva de mii de euro” de la dezvoltatorul turc și că firma lui de consultanță a făcut aproximativ un milion de euro profit din care și-a permis să cumpere casa. Sursele G4Media.ro au declarat însă că imobilul este mult peste valoarea anunțată de Ponta.
Întrebat de G4Media dacă i-a oferit servicii lui Metin Dogan pentru afacerea cu terenul de golf, Ponta a spus că i-a dat doar sfaturi și că ”n-am participat și n-am fost implicat în niciun fel. Eu am aflat despre proiect după ce domnul Dogan avea terenul și l-am încurajat”.
Candidatul Victor Ponta a mai spus că este prieten cu omul de afaceri turc, de la care a cumpărat casa.
Continuarea pe G4media.ro.
Politică
Marcel Ciolacu reacționează și el după declarația Ralucăi Turcan, care a solicitat reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor

Premierul Marcel Ciolacu a reacționat și el luni, după declarația Ralucăi Turcan, care a solicitat reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor.
Premierul Marce Ciolacu a transmis că, dacă este nevoie de decizii suplimentare pentru a proteja viaţa românilor amenintaţi de atacurile urşilor, acestea trebuie luate urgent şi cere tuturor autorităţilor centrale şi locale să actualizeze de urgenţă toate măsurile administrative, pentru a împiedica producerea de tragedii precum cea de aseară, când şeful Salvamont Predeal a fost atacat de un urs pe o stradă din localitate,..
„Dacă este nevoie de decizii suplimentare pentru a proteja viața românilor amenintați de atacurile urșilor, aceste soluții trebuie luate urgent. Cer tuturor autorităților centrale și locale să actualizeze de urgență toate măsurile administrative pentru a împiedica producerea de tragedii precum cea de aseară, când șeful Salvamont Predeal a fost atacat de un urs pe o stradă din localitate. Da, vrem să respectăm principiile generale legate de protecția animalelor, însă asemenea argumente nu mai pot fi invocate când soluții precum relocarea urșilor se dovedesc ineficiente. Dacă urși flămânzi ajung frecvent pe străzile unui oraș, mai ales unul turistic, este clar că asistăm la producerea unei situații de risc public major, iar acele animale trebuie extrase, totul în conformitate cu noul cadru legal existent. În plus, trebuie să începem rapid inclusiv montarea, în zonele de risc, a unor garduri electrice care să protejeze eficient viața oamenilor. Sunt dispus să-mi asum un orice val nou de critici al ONG-urilor de mediu finanțate de Soros și de la toți reprezentanții progresismului anarhic, din țară sau din Europa”, a scris premierul Marcel Ciolacu pe Facebook.
-
Politică8 luni înainte
Proiectul Ralucăi Turcan devine realitate. Pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate. Zeci de mii de sibieni vor beneficia
-
Politică11 luni înainte
Unde sunt parcurile industriale promise de Adrian Gâdea? Nicăieri. Vezi ce s-a ales de promisiunile mincinoase ale conducerii PSD Teleorman
-
Politică11 luni înainte
Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, cere demiterea imediată a inspectorului general adjunct bătăuș din Turnu Măgurele
-
Business11 luni înainte
Daniel Constantin propune ITI Giurgiu-Teleorman #TeleormanMeritaMaiMult