Connect with us

Publicat cu

pe

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat marți seară la B1 Tv că a preluat de la secretarul de stat Bogdan Despescu, atribuțiile privind coordonarea Direcției Generale de Protecție Internă (serviciul secret al MAI), Direcției Generale Anticorupție (DGA), Corpului de Control al MAI, Direcției de audit a ministerului și Direcției de Comunicare.

Bode pare decis să oprească haosul din MAI în care diverse grupări se sabotează reciproc și a explicat că a preluat în coordonare aceste structuri întrucât ministrul este responsabil de ”asigurarea politicilor Guvernului în domeniul Afacerilor Interne”.

El a precizat că nu întâmplător a preluat aceste atribuții în contextul acuzațiilor lansate de șeful Poliției din Centrul Vechi al Capitalei, Cristian Ghica, privind filajul unor structuri MAI la adresa celor 4 procurori de la Parchetul Capitalei și a adjunctului Poliției Capitalei, Radu Gavriș, surprinși bând o bere pe terasa Hanului Manuc.

Ministrul Lucian Bode a precizat că nu crede sub nicio formă că structuri  MAI au putut face așa ceva, însă a precizat că a cerut un raport în acest sens și că, inclusiv luările de poziție pe Facebook ale polițistului Ghica vor fi cercetate.

”Nu cred ca vreo instituție a statului român, că vorbim de DGPI, că vorbim de DOS, nu cred, refuz să cred că, vreodată, cel puțin în ultimii ani, s-a întâmplat acest lucru. Eu vă asigur că în mandatul meu, acest lucru nu se va întâmpla. Și poate că nu întâmplător…”.

Bode a precizat că atribuțiile privind coordonarea acestor structuri aparținea ministrului de Interne pe vremea ministrului PLUS Dragoș Tudorache, actual europarlamentar. Potrivit ministrului Bode, în decembrie 2019, fostul ministru PNL, Marcel Vela, a transferat atribuțiile privind coordonarea acestor structuri către secretarul de stat responsabil cu ordinea publică, Bogdan Despescu.

În cadrul MAI există diverse conflicte în care protagoniști sunt fostul șef al Poliției, actualmente secretar de stat Bogdan Despescu și comisarul șef Radu Gavriș, fost șef al Serviciului Omoruri din Poliția Capitalei.

În 2016, poliţiştii de la Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei s-au confruntat cu controale venite de la IGP, după ce au lucrat în dosarul privind moartea colegului lor de la Poliţia Rutieră, Bogdan Gigină, aflat în coloana oficială a fostului ministru de interne Gabriel Oprea.

Bogdan Despescu a fost demis de guvernul PSD după o ceartă avută cu ministra Carmen Dan, deși o cercetare disciplinară îl declarase nevinovat. Președintele PSD Liviu Dragnea a cerut demiterea lui Despescu, considerat apropiat de Cotroceni, decizie luată de Mihai Fifor, devenit premier interimar după căderea guvernului condus de Mihai Tudose.

În ceea ce îl privește pe Radu Gavriș, acesta este suspectat că a declanșat și întreținut o campanie de presă împotriva lui Despescu și a altor responsabili MAI prin intermediul unei rețele de ziariști apropiați cu care a colaborat în trecut.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

Teleorman, județul cu cele mai mici salarii din țară

Publicat cu

pe

Deși deținător de terenuri fertile și cu o populație angrenată preponderent în agricultură, în prezent, Teleormanul ocupă ultimul loc din România în ceea ce privește nivelul salariului mediu, atrage atenția Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, într-o postare pe Facebook:

„Este o problemă care necesită atenție urgentă, pentru că județul nostru are potențial, iar locuitorii merită o viață mai bună.

Avem de lucrat la atragerea investitorilor. Doar 0.1% din valoarea investițiilor străine la nivel național ajunge în Teleorman.

Avem nevoie de măsuri pentru a revitaliza economia locală, pentru a atrage investiții și pentru a crea în județ locuri de muncă bine plătite.

Infrastructura, educația și promovarea antreprenoriatului sunt doar câteva dintre domeniile în care trebuie să ne concentrăm eforturile, atât noi, cât și colegii din coaliție.

Doar dezvoltarea este soluția și doar împreună putem face schimbarea pe care Teleormanul o merită”.

Citește mai departe

Politică

Daniel Constantin, noul președinte al PNL Teleorman, taie în carne vie: „Niciun compromis cu cei care ne perturbă activitatea”

Publicat cu

pe

O revoluție tăcută s-a produs în cadrul PNL Teleorman, iar Daniel Constantin este protagonistul principal. Noul președinte al filialei i-a eliminat fără menajamente pe cei responsabili de sabotarea ședinței BPJ de săptămâna trecută prin lipsa cvorumului.

Fără a ezita, Constantin a reconfigurat rapid BPJ-ul pentru a putea pregăti campania electorală.

“Nu mai putem tolera jocurile de culise care împiedică progresul filialei și al comunității. Este momentul să acționăm ferm și hotărât pentru o conducere eficientă și puternică”, a declarat noul lider in cadrul ședinței BPN de astăzi.

Ședința BPN de astăzi a confirmat schimbările radicale. Noul Birou Politic Județean a fost aprobat, iar lista membrilor nu mai include multe dintre numele din vechiul BPJ. Un răspuns neașteptat pentru cei care nu au fost la înălțimea așteptărilor și pentru cei care au subestimat hotărârea lui Constantin de a reforma filiala locală.

Această mișcare fără echivoc demonstrează că Daniel Constantin nu se joacă când vine vorba de eficiență și rezultate. Este un semnal clar că în PNL Teleorman nu mai este loc pentru lipsa de performanță și pentru interesele personale în detrimentul celor colective.

Într-un peisaj politic adesea dominat de compromisuri și jocuri de putere, această acțiune fermă ar putea reprezintă un pas vital pentru reabilitarea și consolidarea PNL Teleorman, speră membrii filialei.

Potrivit acestora, Constantin arată că este dispus să facă tot ce este necesar pentru a putea derula o campanie electorala fără sincope în lunile care urmează.

Citește mai departe

Politică

România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Publicat cu

pe

Ponta: Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca premier nu am dreptul

România ar putea fi condamnată în dosarul Roșia Montană, în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), și ar urma să să plătească între 1 și 6 miliarde de dolari companiei canadiene Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul din zonă.

Procedura a fost închisă pe 14 septembrie 2023, după cum au anunțat canadienii, iar acum se așteaptă verdictul.

Principalul argument folosit de Gabriel Resources în cadrul procesului a fost includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depus pe 4 ianuarie 2017 de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș. Depunerea a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea prim-ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24, subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari. Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare