Connect with us

Politică

Audierea lui Tudorel Toader pe tema raportului GRECO, reprogramată

Publicat cu

pe

ODAmaGFzaD0xNTgzYzQzMGE4YWQ1NWE4MDkyZDI2ODc2NmJiMDg0Ng==

Tudorel Toader, ministrul justiției a anunțat că audierea sa în Parlament privind proiectul GRECO a fost reprogramată pe 9 mai.

Încă din luna decembrie 2017, Grupul de State Împotriva Corupției din Consiliul Europei (GRECO) a realizat acest raport după ce la o întrunire plenară s-a decis realizarea urgentă a unei evaluări a reformelor din justiția românească, considerându-se că ele ar putea implica încălcări grave ale standardelor anti-corupție.

La solicitarea PNL, ministrul justiției trebuia să se prezinte joi, în jurul orei 12:00,  la ”Ora Guvernului” pentru a da răspunsuri la întrebările cu privire la raportul GRECO.

Potrivit news.ro, ministrul Justiţiei a anunţat, însă, că nu se va mai prezenta la Parlament în cursul zilei, audierea sa fiind reprogramată pentru 9 mai.

Tudorel Toader a scris pe contul său de facebook, cu mai puţin de două ore înainte de ora la care ar fi urmat să meargă în Parlament: „În cursul zilei de ieri, la orele 17.10, am fost anuntat telefonic de reprogramarea audierii referitoare la Raportul GRECO! Pe aceeaşi temă, am confirmat participarea la audierea din data de 09.05.2018, la orele 10.00!”

Mai mult, Eugen Pîrvulescu, Viceliderul grupului PNL a precizat miercuri după-amiază că amânarea audierii a fost propusă de Şerban Nicolae, liderul grupului PSD din Senat, argumentând că pe data de 3 mai, ministrul justiției participă la sedința de guvern.

La finalul şedinţei Biroului Executiv Naţional (BEX), președintele PNL, Ludovic Orban anunțase pe 11 aprilie că liberalii au decis să îl convoace pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la Senat, pentru a da explicații în contextul raportului GRECO.

Potrivit digi24.ro, Grupul Statelor împotriva Corupţiei din cadrul Consiliului Europei (GRECO) a făcut public în luna aprilie Raportul referitor la România în care îşi exprimă îngrijorarea profundă faţă de anumite aspecte ale legilor adoptate de Parlament privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii precum şi privind amendamentele propuse pentru legislaţia penală.

În plus, în urma unui comunicat, GRECO precizează că amendamentele la cele trei legi privind sistemul judiciar adoptate de Parlament în decembrie 2017 nu conţin cele mai controversate propuneri, care au fost prezentate iniţial în vară. În afară de asta, Grupul Statelor împotriva Corupţiei din cadrul Consiliului Europei este îngrijorată de impactul potenţial al legilor, inclusiv pentru structura de personal a instanţelor şi a parchetelor. „În pofida importanţei şi a obiectivului vast al acestor reforme, impactul lor nu a fost evaluat corespunzător iar procesul legislativ a fost discutabil” precizează GRECO.

Prin urmare GRECO atenționează România că nu este cea mai bună idee să creeze secții speciale anchetarea infracţiunilor din sistemul judiciar. Cât despre demiterea șefei DNA,  Laura Codruța Kovesi din funcție raportul GRECO susține că trebuie impuse garanții suplimentare în privința numirii și demiterii procurorilor de rang înalt de către puterea executivă.

GRECO critică dur amendamentele propuse la legislaţia penală: „Amendamentele cu privire la procedura penală discutate în prezent în comisia parlamentară comună sunt percepute de alte state ca o ameninţare la adresa concretizării asistenţei judiciare reciproce”

Potrivit news.ro, raportul critică „o serie de proiecte de lege iniţiate în Senat în 21 decembrie 2017 care ar atenua prevederile referitoare la incriminarea diverselor infracţiuni de corupţie din Codul penal; de exemplu, mita şi traficul de influenţă nu s-ar mai aplica în cazul funcţiilor alese, iar în ceea ce priveşte abuzul în serviciu, amendamentele ar dezincirmina total infracţiunile cu un prejudiciu sub 200.000 de euro”

GRECO invită România să prezinte stadiul reformelor în justiţie în următoarea sa reuniune plenară din 18 – 22 iunie 2018 şi să se abţină de la adoptarea unor amendamente la legislaţia penală care ar submina lupta anticorupţie.

Sursă foto: INQUAM_Octav Ganea

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politică

Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Călin Georgescu în dosarul în care acesta a atacat trei decizii ale BEC de anulare a alegerilor

Publicat cu

pe

Curtea de Apel București a respins, marți, ca neîntemeiată, cererea din dosarul în care Călin Georgescu a atacat trei decizii ale Biroului Electoral Central (BEC) luate după ce CCR a hotărât anularea alegerilor prezidențiale, potrivit news.ro.

„Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată”, este decizia instanței Curţii de Apel Bucureşti.

Hotărârea nu este însă definitivă, putând fi atacată cu recurs, în 5 zile de la pronunţare, la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie.

Cererea lui Georgescu în dosarul în care a atacat cele trei decizii BEC referitoare la anularea alegerilor, respinsă

În dosar, Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024. Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale, conform sursei citate anterior.

Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale.

Decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.

Alături de Călin Georgescu, mai apare, în calitate de contestator, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept.

Cei pe care Georgescu i-a dat în judecată sunt Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi şeful acestuia, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi Elena Lasconi.

Citește mai departe

Politică

Marcel Ciolacu a prezentat trei facturi pe TikTok, susținând că reprezintă plata zborurilor cu avioanele Nordis. Boarding Pass: „E puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, când au avut loc zborurile”

Publicat cu

pe

Marcel Ciolacu a prezentat, miercuri seară, de Crăciun, trei facturi susținând că acelea sunt dovada plății zborurilor efectuate cu avioane private închiriate de Nordis. Anunțul premierului a venit pe TikTok, sub forma unui videoclip.

Premierul a afirmat că este o cheltuială făcută din banii săi și nicidecum din bani publici așa cum au arătat jurnaliștii G4Media în urmă cu mai multe săptămâni.

Cu toate acestea, un site specializat în știri din aviație și-a prezentat îndoielile cu privire la veridicitatea facturilor pe care Marcel Ciolacu le-a făcut publice.

Marcel Ciolacu a arătat facturile pentru zborurile private

Marcel Ciolacu le-a urat urmăritorilor săi un Crăciun fericit, iar mai apoi a făcut câteva mențiuni referitoare la zborurile private despre care presa a scris că ar fi efectuate pe banii Nordis.

„Haideţi, în primul rând, Crăciun fericit, sărbători liniştite, alături de familie. Cel mai mare atac asupra mea în această campanie electorală, a ţinut de nişte zboruri de-ale mele, dar fără să facă diferenţa că eu am zburat pe banii mei, pe banii mei personali, nu pe bani publici. Toate zborurile pe bani publici au fost la economic şi la fel voi continua”. Așa și-a început Marcel Ciolacu videoclipul explicativ publicat pe platforma TikTok.

Potrivit acestuia, zborurile sale sunt legate direct de falimentul Nordis.

„Aceste zboruri cumva legate de falimentul unei companii. Acum câţiva ani, acea companie nu avea nicio problemă, dimpotrivă, foarte multe persoane publice sau private importante din România, având contracte cu acea companie, în acel moment nici patronii acestei companii şi nici compania nu prezentau că ar avea anumite probleme. Ce probleme au şi cum se va termina această poveste, nu este treaba mea, este treaba justiţiei”, a mai declarat Ciolacu.

„Cred că treaba mea era să demonstrez că am toate cheltuielile pe care le-am făcut, le-am făcut din banii mei personali, atât pentru mine, cât şi pentru familia mea. Aceasta este una dintre facturi, plătită cu ordin de plată, aceasta este a doua factură, iar aceasta este a treia factură. Normal că intenţionat se face o confuzie între o agenţie de turism şi o companie, deoarece în acel moment, acum câţiva ani, aveau aceeaşi denumire. Între timp, lucrurile s-au schimbat şi cred că greşeala a fost tot a mea. Eu am reacţionat greşit şi emoţional pentru că răspunsul meu ar fi inclus şi un membru al familiei, de fapt pe unicul meu fiu. Am crezut că aşa îl pot proteja pe fiul meu, dar am greşit şi îmi cer scuze pentru acest lucru”, a adăugat Ciolacu.

Marcel Ciolacu a mai spus că aceasta nu este nici prima și nici ultima sa greșeală.

„Presupun că nu e nici prima şi nici ultima greşeală a mea, chiar dacă ocup, în acest moment vremelnic o funcţie publică. Sărbători fericite şi Crăciun fericit!”, afirmă Ciolacu.

În imagini apar trei facturi unde numele premierului se vede clar, însă funizorul este greu de descifrat.

G4Media a dezvăluit că Marcel Ciolacu a călătorit de mai multe ori în străinătate cu avioane private închiriate de firma Nordis.

Deputatul PSD Laura Vicol a demisionat, în octombrie, mai întâi din funcţia de preşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, apoi din PSD. Ambele demisii au apărut după ancheta publicată de Recorder, intitulată „Schema Nordis. Maşinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar”. Vladimir Ciorbă, asociatul principal al companiei, este căsătorit cu Laura Vicol.

Casa de insolvenţă CITR a fost numită administrator judiciar provizoriu de către Tribunalul Bucureşti în insolvenţa Nordis Management SRL. Termenul limită pentru depunerea declaraţiilor de creanţă este 21 noiembrie 2024, iar termenul pentru afişarea tabelului definitiv al creanţelor este 6 ianuarie 2025, potrivit news.ro.

Boarding Pass, despre veridicitatea facturilor prezentate de Ciolacu: „E puțin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022”

Potrivit Boarding Pass, un site specializat în știri din aviație, facturile prezentate de Marcel Ciolacu în seara de Crăciun conțin date care arată că este puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat.

Facturile sunt emise de Nordis Travel SRL, însă numărul facturilor şi data acestora au fost ascunse, iar datele zborurilor pentru care au fost emise aceste facturi lipsesc/sunt ascunse.

Prețul de circa 1.500EUR este mic pentru un loc pe un zbor neregulat (charter) operat cu privat care a costat zeci de mii de euro, însă nu e exclus ca acesta să fi platit doar o cotă mică din totalul zborului, arată Boarding Pass.

„Un lucru care nu pare la locul lui, observat de un utilizator Reddit, e cel legat de asigurarea vânzătorului, Nordis Travel SRL. Pe facturi e precizat numărul asigurării (3907/2023), iar valabilitatea acesteia este până la 30 noiembrie 2024. Astfel, e puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat. (…) Poliţele de asigurare se emit pe un an de zile, aşadar poliţa valabilă până la 30 noiembrie 2024 a fost emisă cu un an mai devreme, nu în 2022 când au avut loc zborurile private ale prim-ministrului”, mai adaugă Boarding Pass, conform sursei citate anterior.

Citește mai departe

Politică

Lista finală a miniștrilor PSD, PNL și UDMR. Marcel Ciolacu rămâne prim-ministru, iar Ilie Bolojan a fost ales președintele Senatului

Publicat cu

pe

Partidele proeuropene PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns, duminică seară, la un acord privind împărțirea ministerelor, dar și asupra celor care vor prelua portofoliile. Luni, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Marcel Ciolacu în funcția de prim-ministru al Guvernului, iar Ilie Bolojan a fost ales președintele Senatului.

Lista finală a miniștrilor PSD, PNL și UDMR. Componența noului Guvern Ciolacu

Noul Guvern Ciolacu este format din 16 ministere: PSD – 8 miniștri; PNL – 6 miniștri; UDMR – 2 miniștri.

Miniștrii propuși în noul Guvern Ciolacu au fost audiați luni în comisiile de specialitate ale Parlamentului și au primit, fiecare dintre ei, avize favorabile, potrivit Agerpres.

Astfel, componența noului Guvern Ciolacu este:

  • Ministrul Afacerilor Interne, vicepremier – Cătălin Predoiu (PNL)
  • Ministrul Finanțelor, vicepremier – Tanczos Barna (UDMR)
  • Vicepremier fără portofoliu – Marian Neacșu (PSD)
  • Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR)
  • Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Bogdan Ivan (PSD)
  • Ministrul Transporturilor și Infrastructurii – Sorin Grindeanu (PSD)
  • Ministrul Justiției – Radu Marinescu (PSD)
  • Ministrul Apărării Naționale – Angel Tîlvăr (PSD)
  • Ministrul Educației și Cercetării – Daniel David (PNL)
  • Ministrul Culturii – Natalia Intotero (PSD)
  • Ministrul Afacerilor Externe – Emil Hurezeanu (PNL)
  • Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – Marcel Boloș (PNL)
  • Ministrul Sănătății – Alexandru Rafila (PSD)
  • Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Barbu (PSD)
  • Ministrul Energiei – Sebastian Burduja (PNL)
  • Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mircea Fechet (PNL)
  • Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Simona Bucura Oprescu (PSD)
Citește mai departe

Facebook

Articole Populare