Connect with us

Publicat cu

pe

Etnicii maghiari din ţările vecine Ungariei sunt în centrul atenţiei premierului ungar, Viktor Orban, pentru care voturile acestui grup de alegători, consideraţi susţinători devotaţi ai partidului lui Orban, Fidesz, se pot dovedi cruciale la alegerile care au loc la 8 aprilie, notează AFP, citat de Agerpres.

Vizite repetate în teren, mesaje care îi îndeamnă pe etnicii maghiari să se înscrie pe listele electorale: liderul cu accente naţionaliste care vizează un al treilea mandat în fruntea executivului de la Budapesta nu a precupeţit niciun efort pentru a se asigura că va avea şi de această dată de partea sa votul acestui electorat, care l-a votat acum patru ani în proporţie de 95%.

Circa 2 milioane de maghiari trăiesc în afara graniţelor Ungariei, consecinţă a destrămării acestei ţări în 1920 prin tratatul de la Trianon, impus după înfrângerea Austro-Ungariei în primul război mondial. Sentimentul apartenenţei etnice s-a menţinut viu în rândul acestei diaspore, după cum o demonstrează şi atmosfera de pe stadionul de fotbal din Dunajska Streda (Dunaszerdahely, în maghiară), situat pe malul astăzi slovac al Dunării. Pe stadion se scandează în maghiară şi flutură drapele în culorile Ungariei Mari: „Patria noastră este Ungaria”, explică Gabor Racz, unul din locuitorii oraşului cu 23.000 de suflete.

După revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban a sesizat imediat potenţialul acestei surse de voturi: a reuşit să facă adoptate două legi care au acordat minorităţii maghiare cetăţenia ungară, dar şi dreptul de vot, inclusiv prin corespondenţă.

Dacă Slovacia – unde trăiesc circa o jumătate de milion de maghiari – a reacţionat imediat interzicând dobândirea dublei cetăţenii, peste un milion de etnici maghiari au solicitat paşaportul ungar, în principal în România, unde trăieşte peste jumătate din această diasporă.

Demers care – însoţit de finanţarea de şcoli şi instituţii maghiarofone în ţările vecine – s-a dovedit mai mult decât profitabil pentru Fidesz. „Orban vorbeşte în termeni naţionali şi etnici, ceea ce îi atrage pe maghiarii care trăiesc de cealaltă parte a frontierei”, a subliniat pentru AFP Nandor Bardi, istoric la Academia de ştiinţe de la Budapesta. În acelaşi fel, Fidesz a reuşit să tragă spuza de pe turta principalului său concurent, partidul de extremă dreapta Jobbik, a adăugat Bardi.

Extinderea dreptului de vot la diaspora a fost viu criticată de opoziţia de stânga, care apreciază că doar cei care plătesc impozite în Ungaria ar trebui să aibă dreptul de a vota. Poziţie respinsă, formal, de Agota Cinege, alegătoare Fidesz în vârstă de 30 de ani, din rândul minorităţii maghiare de la Cluj, din România. „În calitatea noastră de cetăţeni, trebuie să avem aceleaşi drepturi ca în Ungaria, deşi nu plătim impozite”, a subliniat ea.

Opoziţia ungară denunţă totodată faptul că, paradoxal, ungurii originari din Ungaria şi care trăiesc în străinătate nu pot vota, la rândul lor, prin corespondenţă. „Guvernul ar putea foarte simplu să le acorde expaţilor dreptul la vot prin corespondenţă. Dar nu a făcut acest lucru, în opt ani, pentru că e vorba tocmai de oameni care au plecat din Ungaria din cauza politicii sale”, a reclamat Miklos Hajnal, purtător de cuvânt al noii formaţiunii centrist-liberale Momentum.

Cu toate acestea, în 2014 participarea electorală a diasporei nu s-a ridicat la aşteptările guvernului. „Orban spera că un milion de noi deţinători de paşapoarte se vor transforma într-un milion de alegători recunoscători, dar nu a fost aşa”, a notat Robert Laszlo, analist la institutul Political Capital de la Budapesta.

Cele 130.000 de voturi ale diasporei, din totalul de puţin peste cinci milioane, le-au permis totuşi Fidesz şi lui Orban să-şi menţină avantajul majorităţii calificate de două treimi din parlament.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

Ciucă, despre renunţarea de către PNL şi PSD la candidatura lui Cîrstoiu: Am constatat că nu reuşeam să îndeplinim obiectivul

Publicat cu

pe

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, la Băileşti, că decizia PNL şi PSD de a renunţa la susţinerea candidatului comun Cătălin Cîrstoiu la funcţia de primar general al Capitalei şi a avea candidaţi separaţi a venit în baza unei analize care arăta că astfel cele două formaţiuni nu reuşeau să îşi îndeplinească obiectivul de a câştiga alegerile în Bucureşti.

Întrebat cum s-a ajuns la ideea unei candidaturi separate la Primăria Capitalei, Nicolae Ciucă a spus că liberalii şi social democraţii au considerat că este bine să ia o decizie care să asigure maximizarea scorului la alegerile locale.

„A fost o analiză pe baza datelor despre modul în care evolua candidatul comun ales de coaliţie şi în momentul în care s-a identificat faptul că nu reuşim să ne îndeplinim obiectivul, am considerat că este bine să luăm o decizie care să asigure maximizarea scorului la alegerile locale. De cealaltă parte, considerăm că este important ca alături de mesajele pe care le-am dat legate de echilibru şi stabilitate, inclusiv în campania electorală, să facem trecerea de la o campanie negativă la una pozitivă, să lăsăm bucureştenilor şansa să aleagă între patru candidaţi, pentru că orice soluţie am fi ales cu un candidat comun, fie din partea PSD, fie din partea PNL, ar fi maximizat şansele primarului în funcţie sau ale candidatului deja înscris, care, aşa cum arată sondajele, au şansele cele mai mari. Această situaţie ducea la o confruntare doar între doi candidaţi”, a spus Ciucă, aflat marţi într-o vizită în judeţul Dolj.

Preşedintele PNL a mai afirmat că în acest moment se poate vorbi despre o resetare a competiţiei politice şi în felul acesta „electoratele, atât cel liberal, cât şi cel social-democrat pot să intre cu o altă speranţă”.

Despre candidatul PNL, Sebastian Burduja, preşedintele PNL a afirmat că acesta este singurul candidat care nu a fost niciodată în funcţia de primar.

„Din perspectiva PNL, venim cu un candidat care este o opţiune nouă, diferă de ceilalţi pentru că nu este în funcţie, nu a fost niciodată în administraţie la nivel local”, a spus Nicolae Ciucă.

Întrebat dacă medicul Cîrstoiu va primi o funcţie în Guvern, Ciucă a răspunss că „nici nu s-a pus problema”. „A fost o discuţie cât se poate de decentă pe cifre, era clar că nu există nicio speranţă să putem recupera, motiv pentru care s-a luat această hotărâre”, a afirmat preşedintele PNL.

Citește mai departe

Politică

Ciolacu: Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie; Gabriela Firea, cea mai bună alegere

Publicat cu

pe

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat marţi că decizia ca PSD şi PNL să meargă cu proprii candidaţi la Primăria Capitalei a fost „dificilă”, dar este soluţia corectă şi a afirmat că Gabriela Firea este cea mai bună alegere pentru bucureştenii care „îşi doresc mai puţin spectacol, dar mai multe soluţii la problemele zilnice cu care se confruntă”.

„Decizia ca PSD şi PNL să meargă cu propriii candidaţi la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluţia corectă pentru bucureştenii condamnaţi de patru ani la frig, mizerie, poluare şi trafic blocat care, în loc de soluţii, aveau de ales acum doar între incompetenţă şi circ!”, a afirmat Ciolacu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Liderul social-democraţilor a punctat că Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie, iar acesta nu poate fi decât Gabriela Firea.

„Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie şi este capabil să aranjeze încă din prima zi de mandat lucrurile lăsate vraişte de Nicuşor Dan. Iar aceasta nu putea fi decât Gabriela Firea, preşedintele organizaţiei PSD Bucureşti! Este cea mai bună alegere pentru bucureştenii care îşi doresc mai puţin spectacol, dar mai multe soluţii la problemele zilnice cu care se confruntă”, a spus Ciolacu.

În altă ordine de idei, premierul i-a mulţumit lui Cătălin Cîrstoiu pentru efortul depus în această perioadă şi i-a urat succes Gabrielei Firea în competiţia electorală pentru funcţia de primar general.

Citește mai departe

Politică

Burduja: Din respect pentru bucureşteni, trebuie să le prezentăm un model liberal de administraţie

Publicat cu

pe

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat, marţi, că în actuala campanie pentru Primăria Capitalei, trebuie prezentat „un model liberal de administraţie”.

„Toate aceste cancanuri (…) este neplăcut pentru bucureşteni. Din respect pentru ei, trebuie să să mergem înainte şi să le prezentăm un model liberal de administraţie”, a spus ministrul Energiei, adăugând că „întotdeauna” a pus interesul oamenilor „mai presus”.

„Îmi doresc să văd o campanie fără atacuri între niciunul dintre participanţi, să fie o campanie altfel, pentru democraţia adevărată. Aşa trebuie să fie România, după 34 de ani, în care să vorbim realmente pentru bucureşteni pe soluţii, pe programe, pe investiţii, cum ar trebui să arate o capitală europeană. Asta este miza. Poate Bucureştiul să dea exemplul unei altfel de campanii?”, a arătat Sebastian Burduja, conform Agerpres.

Ministrul Energiei îl însoţeşte pe preşedintele Klaus Iohannis în vizita sa oficială în Coreea de Sud.

Coaliţia a decis luni seara să propună candidaturi separate la Primăria Capitalei, respectiv Gabriela Firea – PSD şi Sebastian Burduja – PNL, pentru a maximiza electoratele celor două partide, potrivit unor surse politice.

Sursele au precizat că cei doi candidaţi la Primăria Capitalei nu se vor ataca în campanie, ci vor avea o campanie constructivă, centrată pe soluţii pentru Bucureşti.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare