Connect with us

Publicat cu

pe

Interviu cu Adriana Săftoiu, fostă purtătoare de cuvânt a preşedintelui Traian Băsescu 

Adriana Săftoiu, 45 de ani, consultant politic şi fostă purtătoare de cuvânt a preşedintelui Traian Băsescu, spune că mulţi români se vor folosi la referendum de USL pentru plecarea preşedintelui suspendat, „dar nu neapărat pentru rămânerea celor care îl suspendă acum”. În acelaşi timp însă, Adriana Săftoiu crede că Traian Băsescu a contribuit „foarte mult” la „situaţia imposibilă” în care se află acum, avertizând însă USL că ar putea pierde o parte din electorat la alegerile parlamentare dacă vor continua criticile din exterior. În plus, în cazul în care după referendum  Traian Băsescu va fi nevoit să plece, în interiorul USL lucrurile se vor complica, fiindcă atât PSD, cât şi PNL vor vrea să candideze pentru fotoliul de preşedinte al României, de aceea „meciul va fi mult mai dur în USL fără Traian Băsescu.”

De la începutul campaniei electorale, Traian Băsescu a repetat mereu că se află într-o „misiune imposibilă”. Este un mesaj bun pentru mobilizarea electoratului?

A.S.:  Nu cred. Misiune imposibilă cred că este, dar cred că cetăţeanul înţelege diferit imposibilul faţă de ceea ce înţelege Traian Băsescu. S-ar putea ca cetăţeanul să perceapă imposibilă o stabilitate mai ales politică şi socială cu Traian Băsescu. Venind din postura de om politic aflat la putere de opt ani, cu cel puţin cinci ani de guvernare alături de majorităţile pe care le-a format şi girat, Traian Băsescu nu mai poate acum să ceară cu acelaşi ton şi mesaj sprijinul populaţiei ca atunci când se afla în opoziţie, fie ca primar, fie candidat împotriva a ceea ce însemna PSD în 2004. Dacă la început de mandat mesajele sale contondente au intrat în conflict doar cu clasa politică, cu un anumit sistem pe care spunea că îl va reforma, iar cetăţenii aveau nevoie de acest mesaj, după guvernarea Adrian Năstase, atitudinea lui Traian Băsescu s-a extins nefericit şi la relaţia cu cetăţenii care sunt profesori, medici, poliţişti, magistraţi, oameni de afaceri, ziarişti, militari, pensionari, bugetari, pentru care nu a avut mesaje măgulitoare, ba din contră. Pare deci imposibil ca acest cetăţean, formând aceste categorii socio-profesionale, să mai fie dispus să îi ofere un vot pentru a depăşi a nu ştiu câta oară o misiune imposibilă. Dacă Traian Băsescu va pierde la referendum, nu va fi pentru că USL este foarte iubită. Ci pentru că o mare parte dintre cetăţeni, aşa cum arată şi sondajele, dar şi votul de la locale, nu mai au încredere în acest tip de profil mult prea conflictual şi turbulent. Cred că e o oboseală generală. E nevoie şi de linişte ca să poţi să înaintezi. Doar cu ţipete şi reproşuri, ani de zile, nimeni nu poate rezista. Nu poţi să te plângi încontinuu că nu poti să îţi faci treaba pentru că ai opoziţie. Opoziţia există ca urmare a votului cetăţeanului, şi atunci trebuie să găseşti formule să coabitezi şi cu acel cetăţean care îţi dă partide în Parlament de 35-40 de procente. Traian Băsescu a contribuit foarte mult a ajunge într-o situaţie imposibilă.

Preşedintele interimar, Crin Antonescu, este, la rândul lui, implicat în această campanie pe care încearcă să o dirijeze de la Cotroceni. Credeţi că votanţii PNL vor fi convinşi în acest fel să vină pe 29 iulie pentru a vota împotriva lui Traian Băsescu?

A.S.:  Cred că implicarea lui Crin Antonescu satisface aşteptarea celor care sunt decişi, indiferent de ce ar arăta această campanie, să voteze pentru demitere şi în acelaşi timp e un mesaj de mobilizare pentru organizaţiile PNL. Posibilii nehotărâţi nu vor suferi mari modificări de opţiune doar pentru că se implică Antonescu. Chiar şi un posibil reproş că una a zis şi alta face se diminuează în faţa atâtor răzgândiri din partea politicienilor. Românii sunt obişnuiţi cu aceste reveniri, aşa că nu această atitudine face diferenţa. Implicarea lui Crin Antonescu poate aduce un argument pentru afirmaţia „toţi fac la fel”.

Suspendarea rapidă a preşedintelui Băsescu şi criticile internaţionale extrem de dure faţă de practicile USL ar putea avea efecte mai ales asupra simpatizanţilor liberali. Aceste efecte se vor vedea la referendum sau la alegerile parlamentare din noiembrie?

A.S.:  Dacă aceste critici se vor înteţi, ar putea avea efect la alegerile parlamentare aşa încât USL să ia un scor mai mic decât cel aşteptat. Dar acum la referendum, cred că influenţa nu va fi una majoră aşa încât să facă diferenţa în favoarea lui Traian Băsescu. Oamenii aleg între plecarea sau rămânerea lui Traian Basescu. Nu mai mult. Cine va urma urmează să se decidă într-o altă rundă. S-ar putea ca şi cetăţeanul, acum, să folosească USL pentru plecarea lui Traian Băsescu, dar nu neapărat pentru rămânerea celor care îl suspendă acum. Mulţimea, aşa cum o prezintă şi Gustav Le Bon, e mult mai cinică decât ne aşteptam. Şi s-ar putea ca toamna să dea frisoane tuturor.

Credeţi că suspendarea lui Traian Băsescu a fost un plan bun pentru USL?

A.S.:   Cred că pentru USL, da. Fără Traian Băsescu, cel puţin până la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, USL se află la aproape toate butoanele. Ia locul PDL-ului şi lui Traian Băsescu. Acest lucru ar putea să nu ne îngrijoreze dacă am fi avut instituţii cu adevărat consolidate şi care ar fi deasupra oamenilor care se află pentru un mandat la putere. Ar putea să nu ne îngrijoreze dacă am fi avut deja semnalele că cele două partide, plus ce au mai adunat, PC şi UNPR, ar fi reformate, ar avea alte criterii de performanţă, altă înţelegere a eficienţei instituţiilor – până acum, ideologia comună a tuturor partidelor a fost că eficient înseamnă ca acestea să servească partidului aflat la guvernare – alt limbaj, alt discurs, o maturitate în relaţiile cu parteneri externi. Dar cum în România depolitizarea administraţiei centrale şi locale nu a avut loc, cum etica politică e un moft, avem motive să credem că pentru ţară nu e un lucru sănătos acest monopol. Exemplul perioadelor PDSR, apoi PSD şi PDL ar trebui să ne dea de gândit.

Potrivit sondajelor, Traian Băsescu a recuperat în primele 10 zile după suspendarea sa din funcţie 20 la sută din electoratul care l-a abandonat din 2010 încoace. Mai are potenţial de creştere?

A.S.:   Nu foarte mult. Îndrăznesc să spun că cel care a adus acest plus este cetăţeanul de tip Cărtărescu, care, deşi şi-a propus să nu se mai pronunţe public politic, şi el dezamăgit uneori de Traian Băsescu, a revenit asupra deciziei ca urmare a modului în care a înţeles USL să îşi atingă obiectivele. Dar nu e o categorie care să dospească atât de mult încât să dea aluatul afară din tavă. Cei nemulţumiţi şi care nu mai vor să privească în nuanţe par să fie mai mulţi.

Campania electorală a lui Traian Băsescu din acest an pare mult mai simplificată decât cea din 2007. Este în avantajul sau în dezavantajul preşedintelui suspendat această simplificare?

A.S.:  Cred că e firească. Simplificarea vine cumva din situaţia în care se află Traian Băsescu. Şi nu e un politician care să nu îşi evalueze corect şansele şi contextul. Orice forţare acum, de victimizare, de exemplu, nu îl face credibil. De asemenea, băţoşenia iarăşi nu îi e de folos. În 2007, mai degrabă l-au ajutat fără voie cei care l-au suspendat. Şi acum se întâmplă într-o anumită măsură căci USL a făcut greşeli care l-au favorizat pe Traian Băsescu. Dar susţin că nu e suficient pentru a-l ajuta. Acum numărul celor care nu îl mai doresc este incomparabil mai mare, ca să nu spun că în 2007 avea ca adversar mai ales o anumită parte a clasei politice. Acum, e şi cetăţeanul activ împotriva modului de guvernare al lui Traian Băsescu şi implicit PDL, căci plăteşte şi factura aceasta.

Traian Băsescu a spus că se întoarce la Cotroceni dacă referendumul privind demiterea sa nu va fi validat, indiferent de scorul pe care-l va obţine. În această situaţie, va mai putea fi un preşedinte jucător?

A.S.:  Mai mult decât atât, s-ar putea să nu mai fie un preşedinte legitimat de votul popular. Invalidarea nu îi e favorabilă decât dacă scorul prezenţei la vot va fi foarte mic. Asta ar arăta că oamenii nu se regăsesc în acest măcel şi nu participă. Dar dacă vor fi aproape 9 milioane, însă nu suficient ca să fie validat, şi din aceştia aproape 80 la sută îi spun că nu îl mai vor, nu cred că Traian Băsescu îşi va continua mandatul cu inima împăcată şi mulţumit. Nu e o continuare de mandat prea fericită şi nici onorabilă.

Credeţi că PSD se va mobiliza pentru demiterea lui Traian Băsescu?

A.S.: Cred că nu mai au de ales. S-ar putea să aplice strategia „mă fac frate cu toţi dracii până trec puntea şi apoi văd eu ce mai fac”. Deşi, dacă am fi sarcastici, am spune că Traian Băsescu reîntors la Cotroceni ridică în mod evident calea PSD spre desemnarea propriului candidat la prezidenţiale, pentru că dl Antonescu a spus că se retrage din politică. Dar cred că PSD nu se bazează pe această declaraţie, deci vor trebui să se mobilizeze. Un referendum pierdut înseamnă o pierdere majoră pentru USL. Nu cred că îşi permit, având în vedere parlamentarele.

Ce interes ar avea PSD să intre într-o cursă prezidenţială anticipată în care să-l susţină pe candidatul liberal Crin Antonescu, în loc să aştepte până în 2014, când s-ar putea prezenta cu propriul candidat?

A.S.:  Până acum, înţelegerile din interiorul USL au fost respectate. Totuşi, dacă e să luăm în considerare zvonurile care circulă de-o parte şi de alta a podului, sunt posibile şi surprize, în sensul că PSD şi-ar dori să dispute acest loc. Dar, în economia alegerilor parlamentare, ambele partide vor pierde destul de mult dacă vor face o asemenea ruptură. Ca să spunem aşa, meciul va fi mult mai dur în USL fără Traian Băsescu.

Vă aşteptaţi ca, în cazul unor alegeri prezidenţiale în această toamnă, să intre în cursă în afara USL un candidat puternic, de pildă Sorin Oprescu, sub etichetă de independent, dar susţinut de PSD?

A.S.: Nimic nu e imposibil. Şi Sorin Oprescu şi PSD au resurse pentru surprize.

În această ecuaţie, USL ar mai funcţiona la alegerile din noiembrie?

A.S.: Foarte greu, dacă nu cumva imposibil.

Pentru Mihai Răzvan Ungureanu ar fi un moment bun alegerile prezidenţiale anticipate?

A.S.: Nu cred. M.R. Ungureanu, prin modul în care s-a poziţionat, se arată mai degrabă o facţiune a PDL. Iar acum, când acest partid şi Traian Băsescu nu se bucură de credibilitate şi, implicit, de popularitate, M.R. Ungureanu nu ar avea şanse. Poate dacă vorbim de 2014 şi cu un alt tip de mesaj şi poziţionare.

Vi se pare plauzibilă ipoteza în care, dacă Mihai Răzvan Ungureanu ar ajunge preşedinte, l-ar numi pe Traian Băsescu premier?

A.S.: Nu. Nu îl văd pe Traian Băsescu subordonatul lui M.R. Ungureanu. Şi nici pe M.R. Ungureanu să nu respecte interpretarea preşedintelui Băsescu atunci când susţinea că preşedintele e parte a Executivului, deci are un cuvânt greu de spus în decizii. Adică, premierul Băsescu ascultând de preşedintele Ungureanu? De-a dreptul halucinant. Eu nu am atâta imaginaţie.

Boicotarea referendumului l-ar putea aduce pe Traian Băsescu înapoi la Cotroceni?

A.S.: Nu ar fi o victorie, ci o ruşine. Şi asta o ştie cel mai bine Traian Băsescu: o asemenea strategie e pierzătoare inclusiv pe termen scurt, adică după o revenire de acest tip la Cotroceni. Ar fi mult mai important şi mai demn pentru ei să îşi mobilizeze electoratul aşa încât diferenţa să fie foarte mică. E important să ştii şi cum să pierzi, nu doar cum să câştigi. Istoria reţine toate aceste fapte şi e important să nu îţi construieşti trecutul pe un prezent fâsâit.

Ce s-ar schimba în politica autohtonă dacă Traian Băsescu se va întoarce la Cotroceni cu un scor favorabil? Ar pleca din funcţii liderii PSD şi PNL?

A.S.:  Întors la Cotroceni, Traian Băsescu nu cred că s-ar schimba. Din păcate, văzând şi discursul eminamente concentrat pe „hoţii şi puşcăriabili din USL”, nu cred că e dispus să afle dacă şi el e vinovat pentru toate aceste tulburări. Tocmai spunea recent că nu a vrut să se modifice deşi a fi preşedinte înseamnă, printre altele, să îţi depăşeşti umorile personale. Tonul şi atitudinea ar fi trebuit să suporte serioase ajustări, dar se pare că preşedintele Băsescu nu a fost şi nu e dispus. Aşa că vom rămâne în aceeaşi atmosferă. Şi nu cred că liderii celor două partide îşi vor da demisia. Întotdeauna se găsesc explicaţii, cum ar fi presiunea partidelor, care le vor cere să continue lupta.

Articol publicat de Romania Libera.

Politică

Raluca Turcan, despre programul Masă la Școală: Epopeea unui proiect bun pentru oameni făcut foarte-foarte greu!

Publicat cu

pe

Deputatul PNL, Raluca Turcan, prezintă într-o postare pe Facebook eforturile depuse începând cu 2016, pentru a implementa programul Masă la Școală, un program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici.

“Programul Masă la Școală este doar unul dintre proiectele cu care “am fost dată afară pe ușă, dar am intrat înapoi pe geam”!!!

Când l-am inițiat prima dată, comentariile au fost de genul “o nouă pomană”, “nu sunt bani”, “nu ajută la nimic” etc. 

Studiile pe care însă le aveam eu pentru acest program, aplicat în multe alte țări, îmi demonstrau că aceasta este o măsură eficientă pentru reducerea abandonului școlar și creșterea performanței școlare.

Ca atare, nu m-am lăsat. Îmi aduc aminte, ca și ieri, că prima discuție am avut-o cu Dacian Cioloș, care era premier. El m-a trimis la Cristian Ghinea, care era responsabil de fonduri europene în guvernul tehnocrat și mi-a zis că nu se poate face pe fonduri europene. Apoi alte și alte discuții, dezbateri și dintr-un proiect care putea fi prioritate naționala din 2016, cu fonduri europene, așa cum se finanțează și acum, am găsit sprijin și interes la secretarul de stat din Ministerul Educației – Monica Anisie.

Am început cu un program-pilot de 50 școli. 

Apoi, când am fost vicepremier am extins acest program, alături de ministrul educației, Monica Anisie – la 150 de școli.

Împreună cu ministrul fondurilor europene, Marcel Bolos, am găsit 30 de milioane de euro, care au permis transformarea lui, dintr-un proiect-pilot, într-unul cu adresabilitate largă. A venit pandemia… 

Astăzi, guvernul Ciucă s-a decis să aloce finanțare, bani identificați tot de Marcel Boloș, prin PNRR, prin programul de reducere a abandonului școlar. Anul acesta programul se va extinde către 300 de școli. Va crește și tariful unui meniu zilnic, de la 10 la 15 lei. Acest proiect va beneficia de suma de un miliard de euro pentru următorii 5 ani. De el vor beneficia aproape un milion de copii.

Acum, după 6 ani de eforturi, toată lumea spune că este un program bun, necesar, util. De altfel, programul Masă la Școală a fost trecut în programele de guvernare scrise de fiecare partid politic în campaniile electorale, dar a fost uitat imediat după ce și-au împărțit funcțiile în Guvern. Era util doar pe hârtie, doar pentru a atrage voturi. Însă unii au continuat să bată la uși închise.

Dacă nu aveam perseverența și puterea de a trece peste ușile trântite în nas și peste zâmbetele ironice, am fi ajuns oare aici?

Am scris aceste rânduri ca să se înțeleagă mai bine ce înseamnă drumul de la idee la proiect generalizat în România. 

Mulțumesc tuturor partenerilor și celor care au crezut de la început în acest program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici”, scrie Raluca Turcan, pe Facebook.

Citește mai departe

Politică

Iohannis a subliniat importanţa Consiliului European şi a Summitului NATO din această lună, la întâlnirea cu ambasadorii statelor UE

Publicat cu

pe

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care a subliniat că atât reuniunea Consiliului European, cât şi Summitul NATO din această lună vor reprezenta repere importante în ceea ce priveşte abordarea agendei europene şi globale complexe, marcate de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia la nivel politic, economic şi social.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, cu prilejul încheierii, la finalul lunii iunie, a Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, au fost abordate, în principal, temele de actualitate care se vor afla pe agenda reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie, respectiv evoluţiile de securitate şi sprijinul acordat Ucrainei, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia economică, precum şi relaţiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest.

Au fost prezentate principalele obiective urmărite la viitorul Summit NATO de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie.

Preşedintele Iohannis a evocat deciziile cruciale care vor trebui adoptate cu prilejul Summitului NATO de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe întregul Flanc Estic, în mod unitar şi pe termen lung, şi abordarea ambiţioasă în formularea Noului Concept Strategic, care să reflecte noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele.

De asemenea, Iohannis a exprimat susţinerea fermă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă.

Totodată, preşedintele României s-a referit la rezultatele recentei vizite efectuate la Kiev, alături de preşedintele francez, Emmanuel Macron, de cancelarul german, Olaf Scholz, şi de premierul italian, Mario Draghi, subliniind că acesta a fost un demers comun, prin care s-a reafirmat unitatea europeană şi angajamentul european solid pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, în multiple planuri.

Iohannis s-a referit şi la discuţiile substanţiale avute cu acest prilej cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-au axat pe modalităţi concrete de a ajuta în continuare Ucraina în faţa agresiunii ruse, de a sprijini efortul de reconstrucţie, ulterior restabilirii păcii, şi cel în plan logistic în ceea ce priveşte exporturile de cereale.

În context, Iohannis a evidenţiat sprijinul constant al ţării noastre pentru Ucraina, încă din primele zile ale agresiunii ruse.

„S-a referit, în acest sens, la ajutorarea celor peste 1,25 de milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontierele României de la începutul războiului, la mecanismele de integrare pe piaţa forţei de muncă şi în domeniul educaţiei puse la dispoziţia refugiaţilor ucraineni, la Centrul logistic internaţional pentru distribuţia asistenţei umanitare de la Suceava, precum şi la eforturile de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina către pieţele internaţionale, prezentând măsurile recente adoptate de România”, se arată în comunicat.

Totodată, preşedintele a reiterat necesitatea continuării sprijinului statelor membre UE pentru Republica Moldova, ţară profund afectată de războiul din Ucraina, în acest sens exprimându-şi speranţa că, prin Conferinţa Donatorilor pentru Republica Moldova, pe care România o va găzdui în luna iulie, se va reuşi mobilizarea unui important sprijin financiar pentru această ţară.

Un subiect de interes particular a vizat cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, context în care şeful statului român a salutat Opiniile publicate recent de Comisia Europeană, care recomandă recunoaşterea perspectivei celor trei state de a deveni membre UE, precum şi acordarea statutului de candidat pentru Ucraina şi R. Moldova, cu înţelegerea îndeplinirii anumitor paşi.

De asemenea, preşedintele României a subliniat necesitatea de a continua angajamentul faţă de avansarea politicii de extindere, în acord cu meritele proprii, pentru candidaţii care se află deja în acest proces.

În acest sens, Iohannis a reiterat sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, menţionând că organizarea reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest, din 23 iunie, este un moment oportun pentru reafirmarea angajamentului clar şi activ al UE faţă de regiune, ca abordare geopolitică, într-un context dificil.

În cadrul întâlnirii, preşedintele României a abordat şi perspectivele economice la nivel european, cu accent pe importanţa adoptării şi implementării unor măsuri rapide şi coordonate, dând exemplu actuala propunere a Comisiei Europene RepowerEU, menită să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, în strânsă corelare cu cele din PNRR.

Citește mai departe

Politică

Premierul Ciucă – întrevedere cu preşedintele Emiratelor Arabe Unite

Publicat cu

pe

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele Emiratelor Arabe Unite (EAU), cu care a discutat despre diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Guvern, prim-ministrul Nicolae Ciucă a efectuat, pe 20 şi 21 iunie, o vizită de lucru în Emiratele Arabe Unite, ocazie cu care a avut o întrevedere, la Abu Dhabi, cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele EAU, şi cu şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreşedintele şi prim-ministrul EAU.

Discuţiile au vizat dezvoltarea şi consolidarea dialogului bilateral la nivel politic, economic şi sectorial între cele două state. În cadrul întrevederii, au fost abordate teme importante şi prioritare pentru Emiratele Arabe Unite şi pentru România, precum şi subiecte de interes regional şi internaţional, precizează sursa citată.

Principalele teme au vizat proiecte în domeniul energiei, infrastructurii portuare, agriculturii şi IT.

După cum se arată în comunicat, dialogul a stabilit „reperele concrete” pentru soluţii privind diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre şi al embargoului european faţă de livrările ruseşti de petrol şi produse petroliere. Totodată, au fost abordate şi oportunităţile de investiţii în România în domeniul energiei regenerabile, atât off-shore, cât şi on-shore.

Vizita a precedat cea de-a doua sesiune a Comisiei de cooperare între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite care are loc în perioada 21-22 iunie.

Din delegaţia oficială care l-a însoţit pe premierul Nicolae Ciucă în Emiratele Arabe Unite au făcut parte Sorin Grindeanu, viceprim-ministru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Virgil Popescu, ministrul Energiei, Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţii Cancelariei Prim-ministrului, Paula Cristea, director, Cabinetul prim-ministrului, Iulian Chifu, consilier de stat, şi Dan Carbunaru, secretar de stat, purtător de cuvânt al Guvernului.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare