Președintele Klaus Iohannis a afirmat că autoritățile române au lucrat foarte intens pentru ca România să adere la spațiul Schengen și cu frontiere terestre.

Întrebat, miercuri, dacă în opinia sa este important ca România să obțină o decizie până la finalul anului, în condițiile în care e posibil ca portofoliul de afaceri interne la nivel european să fie deținut de Austria, Klaus Iohannis a răspuns:

„Este extrem de important să se continue toate demersurile legate de finalizarea parcursului Schengen pentru România. Şi să ştiţi că s-a lucrat tot timpul foarte intens pentru acest obiectiv. Nu pot să spun că există garanţii, dar există şanse destul de bune ca încă în acest an să facem următorul pas. Dar, până atunci, mai este nevoie de foarte multe discuţii şi de foarte multe negocieri”, a răspuns preşedintele, conform news.ro.

Iohannis a mai precizat că autoritățile române sunt „foarte angajate în acest demers” de a include România în Schengen cât mai repede.

ANAF ar putea trece la recuperarea prejudiciilor în dosarul imobilelor din Sibiu ale familiei Iohannis abia după ce se înheie un alt litigiu aflat în prezent în desfășurare în instanță legat tot de moștenire, conform Profit.ro, transmite news.ro.

Când poate interveni ANAF pentru a recupera sume încasate nelegal de soţii Iohannis

Decizia pronunțată în cursul zilei de miercuri de către instanța supremă, referitor la imobilul din strada Gheoghe Magheru din Sibiu, care a fost deținut, printre alții, și de Carmen Iohannis, nu ar fi suficientă ca ANAF să treacă la recuperarea prejudiciilor, după ce ÎCCJ a pronunțat o decizie definitivă într-un litigiu din 2016 cu privire la moștenirea imobilului, iar procesul a fost pierdut definitiv de Rodica Baștea, o apropiată a familiei Iohannis, arată sursele citate anterior.

Statul ar trebui să devină proprietar recunoscut de lege și în cazul spațiului comercial de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, care a avut inițial aceiași proprietari precum cel de pe strada Gheorghe Magheru, ambele fiind naționalizate în anii ’60.

Doar după aceasta, ANAF poate cere soților Iohannis returnarea chiriei încasate între anii 1999-2016, în care imobilul a fost deținut nelegal.

„Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă Baştea Rodica împotriva deciziei nr. 1973 din 15 iunie 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Statul Român prin Municipiul Sibiu reprezentat de Primar şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor”, se arată în minuta deciziei definitive pronunţate miercuri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitor la Imobilul de pe strada Gheorghe Magheru 35 din Sibiu.

Litigiul a fost deschis de Rodica Baștea, ea solicitând anularea unui certificat din 2008 prin care statul român a fost declarat moștenitorul legal al imobilului din strada Gheorghe Magheru 35. În perioada 1999-2008, casa a aparținut lui Ioan Baștea, soțul femeii, care a decedat între timp, Georgetei Lăzurcă, soacra președintelui și lui Carmen Iohannis.

Ce spune ANAF

ANAF a explicat în luna aprilie a acestui an, pentru G4Media, că din cauza litigiilor privind moștenirea, nu poate recupera un alt imobil care a aparținut președintelui, făcând referire la spațiul comercial din strada Nicolae Bălcescu 29 și nici cei 260.000 de euro obținuți din chirie de familia Iohannis.

Statul nu poate obține certificatul de moștenitor al imobilului de pe Bălcescu 90, așa cum s-a întâmplat pentru cel de pe Magheru 35, act contestat în instanță de prietena familiei Iohannis. Între timp, spațiul comercial este nefolosit.

Potrivit ANAF, abia după ce îşi înscrie dreptul de proprietate asupra spaţiului comercial, statul român poate cere soţilor Iohannis returnarea chiriei încasate în perioada 1999 – 2016, în care a deţinut nelegal imobilul.

„Recuperarea sumelor reprezentând venituri din cedarea folosinţei bunurilor se poate face numai de către proprietarul recunoscut de lege”, a explicat ANAF.

Ambele imobile din Sibiu au avut aceiași proprietari și au fost naționalizate

Potrivit istoricului moştenirii reconstituit de riseproject.ro şi Centrul de Investigaţii Media (CIM), ambele imobile au aparţinut soţilor Eliseu şi Maria Ghenea (fostă Baştea). Imobilele au fost naţionalizate în anii ’60 de regimul comunist.

După Revoluţie, în anii ’90, apare un prezumtiv moştenitor, Ioan Baştea, un strănepot al Mariei Ghenea (fostă Baştea). În 1999, acesta obţine o hotărâre judecătorească prin care se revocă naţionalizarea dispusă de statul comunist în anii ’60.

„La 1 iunie 1999, soţii Iohannis merg la notarul Radu Gabriel Bucşă. Klaus Iohannis, pe atunci inspector la Inspectoratul şcolar Sibiu, avea în buzunar o procură de reprezentare a lui Ioan Baştea”, notează jurnaliştii riseproject.ro într-o investigaţie de presă din 2015.

Prin succesiunea perfectată de notar, Ioan Baştea devine proprietarul imobilului din Nicolae Bălcescu 29, iar acelaşi Ioan Baştea, de data asta împreună cu Georgeta Lăzurcă şi fiica acesteia, Carmen Iohannis, soţia actualului preşedinte, devin proprietari ai imobilului din Gheorghe Magheru 35.

În aceeaşi zi, Ioan Baştea vinde, cu doar 3.200 de dolari, jumătate din imobilul din Nicolae Bălcescu către soţii Klaus şi Carmen Iohannis.

„Aşa ajunge familia Iohannis proprietar pe jumătate din spaţiul comercial care, în următorii 17 ani, i-a adus aproape 1,3 milioane de lei, în jur de 260.000 de euro, la cursul actual”, scriau jurnaliştii de la riseproject.ro.

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, în SUA, despre legea care favorizează candidatura sa la alegerile parlamentare, că nu a dorit o lege pentru el. Acesta a menționat că va avea grijă ca legea să nu existe.

„Daţi-mi voie să lăsăm chestiunea de candidatură sau nu, sau ce facem în următoarea perioadă pentru o discuţie pe care o vom avea în România, dacă este despre România. Dar, despre această lege pot să vă spun şi acu,  fiindcă pentru mine este foarte clar, nu am dorit o lege pentru mine nu doresc o lege pentru mine şi pot să vă spun cu certitudine că voi avea grijă ca această lege să nu existe.

Nu este posibil să se facă o lege pentru o persoană şi atunci cred că m-am exprimat foarte clar. Bref, nu va exista această lege şi nu doresc, eu nu doresc să existe”, a spus președintele Klaus Iohannis, potrivit news.ro.

Întrebat dacă există o altă soluţie juridică, şeful statului a răspuns: „Toate acestea le vom discuta acasă”.