Washington Post: Preşedintele Simpatie joacă dur

”Sunt un tip destul de prietenos”, declară Preşedintele Obama, la sfârşitul conferinţei de presă care a avut loc la Casa Albă, în după-amiaza de luni.

Afirmaţia ar fi fost poate puţin mai plauzibilă dacă nu ar fi încercat să demonstreze în prealabil timp de aproape o oră că poate fi un adversar extrem de puternic. Într-adevăr, nu avusese loc niciun eveniment care să urgenteze programarea în ultima clipă a conferinței în Camera de Est a Casei Albe, ceea ce vine în sprijinul teoriei care susține că Președintele a convocat reporterii pentru a le arunca o momeală republicanilor, scrie Dana Milband, comentator în echipa ziarului Washington Post.

„Dacă membrii republicani ai Congresului refuză să achite datoriile Americii la timp, cecurile Securității Sociale și ajutoarele veteranilor vor fi amânate”, declară președintele prietenos, motivând refuzul de a negocia creșterea limitei datoriei de stat.

Numind „absurdă” poziția celor aflați în opoziție, Obama i-a averizat pe republicani, spunându-le că „au două opțiuni: fie se pot comporta într-un mod responsabil, achitând datoriile Americii, fie pot avea un comportament iresponsabil și supune America unei noi crize economice. Dar nu vor fi răscumpărați în cazul în care nu distrug economia Americii. .. și ar face bine să aleagă repede, pentru că timpul pe care îl avem la dispoziție este limitat.”

Iar aceasta a fost numai declarația de început. Intimidarea a continuat și în timpul sesiunii de întrebări și răspunsuri. La o lună de la masacrul de la școala elementară din Newtown, Connecticut, Obama face referire la discuțiile despre reducerea datoriilor afirmând: ”Ceea ce nu voi face este să negociez cu o armă îndreptată către poporul american.”

Președintele Simpatie menționează, de asemenea, că viziunea republicanilor „a fost respinsă de către poporul american când a fost dezbătută în timpul campaniei prezidențiale. ... Dar dacă republicanii Camerei Reprezentanților nu sunt de acord și vor să sisteze guvernarea pentru a vedea dacă se pot impune, este dreptul lor să o facă.”

După cum se poate demonstra, abordarea mai agresivă a lui Obama este o strategie politică bună. Experiența primului mandat a dovedit destul de clar că o abordare pasivă nu îi servește în dezbaterile cu republicanii. Dacă vrei să reușești să faci ceva la Washington, nu există metodă mai bună decât conducerea de către un președinte de mână forte. Teddy Roosevelt, al cărui portret în ulei privește lung la Obama dintr-o Camera de Est, ar fi probabil de acord.

Cu toate acestea, prestația președintelui ne reamintește motivele pentru care Obama nu este cunoscut pentru căldura lui interpersonală - un subiect pe care l-a adus în discuție Jackie Calmes, jurnalistă la The New York Times, atunci când a menționat criticile aduse lui și echipei sale în privința comportamentului lor insular și nesociabil.

Este greu să nu te întrebi dacă nu cumva Obama ar reuși să facă mai mult dacă ar putea stabili relații personale mai apropiate cu reprezentanți ai Partidului Republican. Dar Obama a respins ideea din spatele întrebării lui Calmes conform căreia o interacțiune mai personală cu cei aflați în opoziție i-ar putea aduce beneficii politice.

„Îmi place să sărbătoresc”, o asigură el după ce se autointitulează un „tip prietenos”. „Cred că motivele care duc la paralizia sau dificultatea negocierilor de la Washington izvorăsc numai din diferențele între viziunile politice.”

Tot ce se poate, numai că până în ultimii ani, dezacorduri categorice au fost atenuate prin legături personale mai apropiate. În contrast cu această practică, Obama a arătat lunea aceasta o ostilitate față de opoziție de neînduplecat, afirmațiile sale fiind însoțite de ridicări din umeri indiferente și încruntări sceptice.

Întrebat de Chuck Todd, de la NBC, de ce nu caută un plan de rezervă în cazul în care nu se va ajunge la o înțelegere cu privire la limita datoriilor, președintele Obama a răspuns: „Noi nu suntem o națiune rău-platnică. Așadar există o soluție foarte simplă: Congresul trebuie să ne dea autorizația pentru a ne putea plăti datoriile.”

Major Garrett, de la CBS, amintindu-i lui Obama că, pe vremea în care era senator, a votat împotriva unei creșteri a limitei datoriilor, îl întrebă dacă ar accepta o creștere temporară. „Tocmai am avut o întreagă campanie despre acest subiect”, răspunse el. „Și, că tot veni vorba, poporul american a fost de acord cu mine.”

Antipatia lui Obama față de oponenții săi republicani a luat o întorsătură personală când Calmes, ultimul reporter care i-a adresat o întrebare, a ridicat problema ezitării lui de a socializa.

„Când mă aflu aici, la un picnic organizat de Congres, și vin congresmeni la mine și fac fotografii cu noi și cu familiile lor, vă asigur că eu și cu Michelle suntem foarte amabili cu ei. Dar asta nu-i împiedică să ia cuvântul în ședințele Camerei și să mă insulte, numindu-mă un socialist care cheltuie enorm.” A adăugat și că deși a jucat golf cu John Boehner, președintele Camerei, ”nu s-a rezolvat nimic”.

Dată fiind tendința anumitor publicații conservatoare de a îl „demoniza”, Obama susține că socializarea cu președintele ar putea dăuna imaginii celor care i se alătură, din tabăra adversă. Singura modalitate de a schimba comportamentul celor din legislativ este ca votanții să „respingă” partizanii care nu pot face un compromis. „Iar aceasta rămâne valabilă indiferent că sunt sufletul petrecerii sau un mototol.”

Venind de la binevoitorul președinte, putem considera că este un sfat prietenesc.

Etichete: Barack ObamaCasa Albaconferinta de presaWashington Post


COMENTARII

Adauga comentariu

Actualitate

Top Articole

Video