Connect with us

Publicat cu

pe

Politicieni și persoane din sfera publică au reacționat la afirmația, de marți seară, liderului PSD, Liviu Dragnea, potrivit căreia s-a încercat asasinarea lui.

 

 

  • Eugen Tomac, preşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP), a afirmat miercuri că președintele PSD, Liviu Dragnea, care susţine că s-a încercat asasinarea lui, „a pierdut contactul cu realitatea”.

„Liviu Dragnea se crede Ceauşescu. Aşa cum pe Ceauşescu au vrut să îl îndepărteze ‘agenturili străine’, lui Dragnea i-a pus ochi răi ‘un om foarte celebru în lume’. Scenariul se repetă… Deja s-a creat o monstruoasă coaliţie a celebrităţilor mondiale pentru debarcarea sau chiar eliminarea fizică a mult mai cunoscutului Liviu Dragnea din Teleorman. Se pare ca deţinătorul adevărului absolut, al treilea om în statul român şi preşedinte al partidului de guvernământ, a pierdut contactul cu realitatea şi, în disperare de cauză, dă drumul întregii sale imaginaţii pentru a convinge că fără el nu se poate întâmpla nimic bun în România. Adevărul este că, la fel ca Nicolae Ceauşescu, Liviu Dragnea nu are nevoie de niciun ajutor pentru a se auto-elimina din politica românească”, a scris Tomac, pe Facebook.

 

  • Victor Ponta, liderul Partidului Pro România, a scris pe pagina sa de Facebook:

„Dimineața am aflat că pe Vâlcov a vrut să îl racoleze KGB în 2015 ( de față cu patronul de la “Phoenicia” la care stătea Dragnea la hotel în Năvodari în 2017) / seara am aflat că pe Dragnea vrea să îl asasineze Soros – când l-a trimis Băsescu de la PD știa el că doar așa distruge PSD!!!

Ori oamenii aceștia iau aceleași droguri ori mint de îngheață apele și își bat joc de toată lumea / sau cred că scapă de închisoare și merg la ospiciu? Când îl văd așa verde la față pe Dragnea îmi este teamă că prima variantă este cea adevarată! În ambele situații nota de plată va fi achitată de România!”, a afirmat fostul premier PSD, Victor Ponta.

 

  • Politologul Cristian Pîrvulescu, afirma, pentru Psnews.ro, că „(…) o încercare de asasinat este cât se poate de interesantă și care ajunge la un anumit public. Cred că în momentul de față PSD-ul a reușit o contraperformanță atât de gravă încât încearcă cu disperare să își mențină electoratul. (…) Mie mi se pare că exemplul este Turcia. Și în Turcia a fost o încercare de asasinat. Așa ni s-a spus că aviația turcă a vrut să îl omoare pe Erdogan și să dea o lovitură de stat și atunci sigur ni s-a prezentat această poveste care pare total deplasată, a cărei veridicitate este mai mult decât discutabilă, dar în contextul loviturii de stat. În contextul loviturii de stat situația începe să capete o consecință. Vă dați seama că va exista desigur un public care va crede acest lucru și va fi foarte greu să existe vreodată dovezi. Din punctul meu de vedere este și un semnal al disperării. (…)”

 

  • Judecătorul Cristi Danileț susține, pe pagina sa de Facebook, că „România este țara tentativelor”.

„Azi am aflat că România e țara tentativelor. Drace, pare că nimic nu ne reușește…”, a afirmat Danileț. 

De asemenea, el a mai punctat și faptul că magistrații trebuie să nu aibă cazier pebal și „să fie întregi la minte” pentru a-și practia meseria, făcând astfel analogia cu situația în care se află Liviu Dragnea.

Se spune că puterile sunt egale. Bine, nu putem avea pretenția ca parlamentariii să dea concurs, pentru că ei sunt aleși în funcții temporar de popor, pe când magistrații sunt numiți pe viață în funcție și în urma unui concurs extrem de greu.
Dar, ca să ajungă cineva magistrat trebuie să nu aibă cazier penal și să fie întreg la minte. Ambele aspecte se verifică dur.
Oare nu ar trebui ca și pentru parlamentari să fie aceleași reguli?!”,
a scris Danileț.

****

Liviu Dragnea a declarat, marți seară, într-o emisiune la Antena3, că s-a încercat asasinarea lui anul trecut, în luna aprilie.

„S-a încercat asasinarea mea. Am avut o tentativă anul trecut. În aprilie. Au venit patru străini, au fost cazaţi la Athenee Palace, din ceea ce mi s-a spus și au stat trei săptămâni aici. Mă rog, am scăpat. Dar asta nu înseamnă că mi-am luat pază sau că o să-mi iau. Au ajuns în preajma mea. Suntem într-un stat parţial mafiot. Statul paralel este o mafie! Este o mafie!”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.

Întrebat dacă există un dosar sau se cercetează această tentativă, Dragnea a răspuns afirmativ: „Știu că s-a cercetat. Mai departe nu știu!”

Totodată, întrebat dacă a aflat cine i-a plătit pe cei patru străini, liderul PSD a răspuns: „Da, dar nu pot spune asta, un om foarte celebru în lume”.

Apoi, întrebat dacă se gândește la cineva din străinătate, adică la Soros, Dragnea a spus: „Nu mă gândesc la Soros, el se gândeşte la mine. Dar nu ştiu dacă aici era treaba asta”.

 

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

Daniel Constantin, noul președinte al PNL Teleorman, taie în carne vie: „Niciun compromis cu cei care ne perturbă activitatea”

Publicat cu

pe

O revoluție tăcută s-a produs în cadrul PNL Teleorman, iar Daniel Constantin este protagonistul principal. Noul președinte al filialei i-a eliminat fără menajamente pe cei responsabili de sabotarea ședinței BPJ de săptămâna trecută prin lipsa cvorumului.

Fără a ezita, Constantin a reconfigurat rapid BPJ-ul pentru a putea pregăti campania electorală.

“Nu mai putem tolera jocurile de culise care împiedică progresul filialei și al comunității. Este momentul să acționăm ferm și hotărât pentru o conducere eficientă și puternică”, a declarat noul lider in cadrul ședinței BPN de astăzi.

Ședința BPN de astăzi a confirmat schimbările radicale. Noul Birou Politic Județean a fost aprobat, iar lista membrilor nu mai include multe dintre numele din vechiul BPJ. Un răspuns neașteptat pentru cei care nu au fost la înălțimea așteptărilor și pentru cei care au subestimat hotărârea lui Constantin de a reforma filiala locală.

Această mișcare fără echivoc demonstrează că Daniel Constantin nu se joacă când vine vorba de eficiență și rezultate. Este un semnal clar că în PNL Teleorman nu mai este loc pentru lipsa de performanță și pentru interesele personale în detrimentul celor colective.

Într-un peisaj politic adesea dominat de compromisuri și jocuri de putere, această acțiune fermă ar putea reprezintă un pas vital pentru reabilitarea și consolidarea PNL Teleorman, speră membrii filialei.

Potrivit acestora, Constantin arată că este dispus să facă tot ce este necesar pentru a putea derula o campanie electorala fără sincope în lunile care urmează.

Citește mai departe

Politică

România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Publicat cu

pe

Ponta: Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca premier nu am dreptul

România ar putea fi condamnată în dosarul Roșia Montană, în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), și ar urma să să plătească între 1 și 6 miliarde de dolari companiei canadiene Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul din zonă.

Procedura a fost închisă pe 14 septembrie 2023, după cum au anunțat canadienii, iar acum se așteaptă verdictul.

Principalul argument folosit de Gabriel Resources în cadrul procesului a fost includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depus pe 4 ianuarie 2017 de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș. Depunerea a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea prim-ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24, subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari. Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.

Citește mai departe

Politică

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

Publicat cu

pe

Doreen Nyanjura este un politician și a anunțat pe Twitter că va candida la alegerile prezidențiale din 2026, din Uganda. Nyanjura spune că se confruntă cu provocările standard de a fi femeie în politică: pe lângă tweet-urile de susținere sau de batjocură cu care s-au obișnuit majoritatea politicienilor de pe rețelele sociale, aceasta primește și comentarii de batjocură misogină, prezintă CNN.

Cu toate cele menționate, ea are un nume pentru susținătorii ei – Nyanjuraholics – și și-a caracterizat platforma cu un hashtag atractiv: #ThePoliticalAntidote.

„Masa pe care o agiți este pentru Băieții Mari, nu pentru ucigași, draga mea. Nici măcar să nu-ți irosești capitalul decât dacă există ceva după care alergi”, a spus o persoană, răspunzând la anunțul lui Nyanjura că intenționează să candideze în Uganda, din 2026, la alegerile prezidențiale împotriva lui Muhoozi Kaneirugaba, fiul actualului președinte Yoweri Museveni – dacă va candida.

„Mai întâi căsătorește-te, apoi luptă pentru scaunul prezidențial, (pentru că) nu poți conduce (oamenii) care sunt căsătoriți. Ce i-ai sfătui?” întrebă altul.

În calitate de viceprimar al Kampala, capitala Ugandei, Nyanjura nu este străină de atacurile personale online, despre care ea spune pentru CNN că s-au intensificat după ce și-a preluat funcția de primar în urmă cu aproape trei ani. Comentariile acoperă totul: de la lungimea părului, până la vârsta și starea ei civilă.

„Faptul că sunt singură a fost un alt motiv pentru agresiune, mulți spunând că acesta a fost motivul pentru care am primit postul”. Ei insinuau că a folosit relațiile sexuale pentru a merge înainte, a spus Nyanjura pentru CNN. Oamenii vor spune că „nu sunt responsabilă pentru că nu sunt căsătorită”, transmite ea. Și dacă ar fi văzut-o vreodată cu un bărbat, chiar și doar stând lângă unul, „ar vrea să facă din asta o problemă”.

Politicianul în vârstă de 33 de ani, care a fost activist și student la Universitatea „Makerere” din Kampala înainte de a intra în politică în 2016 și de a se alătura Forumului pentru Schimbare Democratică (FDC), unul dintre principalele partide de opoziție din Uganda, spune că hărțuirea pe care o primește pe pe platformele de social media și de mesagerie este mai agresivă atunci când susține egalitatea de gen.

„Mulți consideră că cei care pledează pentru echitate și egalitate susțin un abuz de cultură și credințe religioase. Pentru toate postările mele care militează pentru echitatea de gen, primesc abuz sau insulte”, explică Nyanjura, adăugând că postările ei de advocacy de pe rețelele sociale sunt de obicei ridicate și distribuite peste tot, în special pe mai multe grupuri de WhatsApp, urmate de abuz pe toate platformele.

Nyanjura continuă: amenințările cu „atacuri fizice au loc atunci când plănuiesc un marș și postez despre ele pe rețelele de socializare… Primesc amenințări că voi fi arestată sau că voi fi transportată într-o «dronă»” (o poreclă dată dubelor care au fost raportate a fi folosite în arestarea activiștilor politici din Uganda). „Așadar, stau departe de casa mea în astfel de momente și le cer membrilor familiei mele să facă același lucru”, a transmis pentru CNN.

La început, abuzul a făcut-o să se simtă îngrozitor, dar conștientă de faptul că abuzatorii ei vor să o reducă la tăcere, Nyanjura spune pentru CNN că a decis să-și mențină poziția și să fie un exemplu pozitiv pentru alte femei în viața publică.

„Sunt atât de multe femei care nu sunt pe niciuna dintre aceste platforme media, (dar) dacă trebuie să părăsesc rețelele de socializare pentru că am fost agresată, ce exemplu le dau altor femei care îmi urmăresc postările, videoclipurile și ce încurajare au de la mine?”.

Studii bazate pe violența de gen

Sondajele recente din Uganda au scos la iveală cifre puternice care evidențiază cât de comun este ca femeile să fie vizate online.

Cercetarea, condusă de Colectivul Feminist deTehnologie Pollicy în 2020, a constatat că 1/3 (32,8%) femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, intervievate în Uganda, a declarat că a suferit violență online bazată pe gen. Un studiu din 2021 a constatat că acest lucru a crescut în rândul femeilor lideri și al femeilor care atrag foarte multă atenție asupra lor, 50% dintre ele experimentând trolling-ul.

„Multe dintre ele au încetat să mai folosească aplicațiile și au încetat să se organizeze online”, spune Irene Mwendwa, directorul de inițiative strategice la Pollicy.

Studiul din 2021 a constatat că utilizarea platformelor de socializare de către femeile politicieni, pentru a interacționa cu alegătorii, a fost scăzută în comparație cu bărbații și, spune Mwendwa, înainte de alegerile din 2021, „cifrele au continuat să scadă din cauza abuzului online cu care femeile se confruntau”, citează CNN.

Un alt studiu din 2021 privind femeile din parlamentele Africii, realizat de Uniunea Interparlamentară (IPU) și Uniunea Parlamentară Africană (APU), a mai adăugat că 42% dintre femeile parlamentare au primit „amenințări cu moartea, amenințări cu viol sau amenințări cu bătaie sau răpire, de obicei online”.

Raportul al doilea al UIP, după cel din 2018 privind parlamentele europene a prezentat comparativ faptul că „atacurile online sunt, de asemenea, comune, dar mai mici decât în Europa”, atribuind diferența despre „accesul femeilor la internet între cele două regiuni”.

Nyanjura nu este singura femeie din politică ce se confruntă cu abuzuri de gen

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

Când Olive Namazzi a decis să intre în politică, a crezut că va avea o viață publică plină de satisfacții. Namazzi, la fel ca Nyanjura, are 34 de ani și este în FDC, spune că nu și-a dat seama că a păși în arena politică drept femeie și persoană cu dizabilități, ar demara o campanie de hărțuire cibernetică care va dura mai mult de un deceniu.

Ca parte a angajamentelor sale, FDC acordă prioritate responsabilizării femeilor. În rolul ei de supraveghere pentru sănătate, educație, mediu și sport, pentru Consiliul orașului Kampala, Namazzi susține că social media sunt un instrument vital pentru a-și face vizibilă munca în comunitate și pentru a construi sprijinul alegătorilor. Dar este și un spațiu despre care spune că trebuie să se apere împotriva unui val de abuz.

Vorbind despre motivul pentru care femeile politicieni și personalitățile publice se confruntă cu mai multă hărțuire cibernetică decât colegii lor de sex masculin, Namazzi spune pentru CNN: „Oamenii ne găsesc ținte ușoare. Odată ce ești o femeie care este cunoscută, ești un candidat probabil pentru bullying”.

Un accident din 2013 a lăsat-o neputincioasă, motiv pentru care poartă pantofi special făcuți. Pentru denigratorii ei, acest lucru este ceva de luat în râs. Ea a descris o conversație dintr-un grup de WhatsApp în care se află: „Am încercat să relaționez cu cineva din punct de vedere intelectual și apoi a venit altcineva și a început să mă abuzeze pentru că îmi pun pantofi care nu se echilibrează. A început să-mi spună că nu pot să mă echilibrez atunci când merg”, spune Namazzi. — Era sub centură.

Într-un alt grup de WhatsApp, de data aceasta fiind o conversație privată de grup, cu alți politicieni, Namazzi afirmă că au fost făcute remarci despre vârsta la care s-a căsătorit și a întemeiat o familie. „Ceea ce mi se pare interesant este că uneori aceste abuzuri sunt chiar de la colegii noștri care sunt educați și de la care ne așteptăm să ne înțeleagă”. „Acest lucru se întâmplă pe o platformă de lideri. A fost foarte rău”.

Experiențele lui Namazzi și Nyanjura sunt susținute de cercetarea din 2021 a UIP și APU, care a constatat că majoritatea abuzurilor cu care se confruntă femeile parlamentare provin de la colegii lor de sex masculin, în special de la cei din partidele rivale. Raportul a mai arătat că femeile parlamentare care trăiesc cu dizabilități, precum și cele necăsătorite, sub 40 de ani și din grupuri minoritare suferă mai multă violență. După cum arată relatarea lui Nyanjura, sunt vizați și deputații care promovează drepturile femeilor și egalitatea de gen.

O lege în vigoare de peste un deceniu

Acest abuz online asupra femeilor politicieni are loc într-o țară care are o lege în vigoare privind securitatea cibernetică, de mai bine de un deceniu.

Legea, privind utilizarea abuzivă a computerelor din Uganda, a interzis inițial comunicarea ofensivă și hărțuirea cibernetică și a fost modificată în 2022, pentru a adăuga discursul instigator la ură pe listă. Partea de comunicare ofensivă a fost declarată neconstituțională la începutul acestui an, dar hărțuirea cibernetică se pedepsește cu o amendă de „până la 750 de puncte valutare” sau închisoare de până la șapte ani, ori ambele.

Cu toate acestea, experții și organizațiile pentru drepturile omului și-au exprimat de mult timp îngrijorarea că, în loc să protejeze populațiile vulnerabile de trolling și hărțuire, cum ar fi femeile în politică, terminologia sa vagă, chiar și după recentul amendament, poate duce în schimb la utilizarea legii pentru a reduce la tăcere activiștii sau adversarii Guvernului.

Faptul menționat „subminează capacitatea și eficacitatea (legilor) ca instrumente împotriva criminalității cibernetice”, spune Eron Kiiza, avocat pentru drepturile omului și membru al Comitetului pentru statul de drept al Societății de Drept din Uganda. Kiiza completează că legile cibernetice sunt, de obicei, „întocmite vag și predispuse la contestații legale”, ceea ce „aduce probleme atunci când cazurile sunt duse în instanță”.

Mai mulți experți în domeniul juridic și al drepturilor femeilor au declarat pentru CNN că provocările legate de utilizarea legii pentru a urmări cu succes hărțuirea online determină femeile să decidă să nu raporteze abuzurile autorităților relevante.

Conform lui Namazzi, poliția nu este de niciun ajutor. „Autoritățile nu consideră hărțuirea online ca fiind la fel de gravă precum hărțuirea fizică și, prin urmare, nu o tratează cu severitatea de care are nevoie”, declară pentru CNN.

CNN a contactat forțele de poliție din Uganda și Ministerul Justiției pentru comentarii, dar nu au răspuns.

Experții și activiștii din țară spun că sunt necesare protecții mai bine direcționate pentru a se asigura că femeile rămân vocale și vizibile în politica ugandeză și se simt încrezătoare în împărtășirea muncii și opiniilor lor, la fel de mult ca bărbații în aceleași poziții de putere.

„Avem cu adevărat nevoie de vocea femeilor pentru a schimba modul în care sunt făcute economiile, politica și politicile sociale”, spune Brigitte Filion, ofițer de program pentru egalitatea de gen, pentru Uniunea Interparlamentară. „Când sunt femei în parlament există, de asemenea, mai multe legi și politici pe probleme precum violența împotriva femeilor și problemele legate de gen… Va fi o pierdere foarte mare pentru societate, în general, dacă femeile nu sunt implicate în mod egal în politică”.

Învață cum să răspunzi la abuz

Având în vedere că legile nu reușesc să protejeze femeile, organizațiile societății civile precum Pollicy, au petrecut ani de zile creând programe naționale și regionale pentru a ajuta femeile să se protejeze online.

„Mai puțin de un sfert dintre parlamentarii naționali africani și guvernele locale sunt femei”, explică Mwendwa, de la Pollicy. „Perfecţionarea digitală va permite femeilor politicieni să-şi extindă munca, cariera, comunităţile”.

Echipa lui Mwendwa a creat un joc numit „Digital safe-tea”, în care intri în viața a trei femei fictive pentru a afla despre amenințările digitale cu care se confruntă în mod regulat, inclusiv „Zoom bombing” (inițierea unui apel de pe Zoom, de către un troll), uzurparea identității și imaginile sexuale explicite partajate fără consimțământ.

Oamenii „trec prin labirintul de amenințări care sunt prezentate cu lecții despre cum să gestioneze astfel de amenințări în viața reală”, explică Mwendwa.

Jocul a ajutat-o pe Namazzi să învețe cum să răspundă agresorilor ei. „M-a învățat când să ignor și cum să blochez agresorii. M-a îndrumat cu privire la modul de raportare a agresiunii către platformele unde se întâmplă”, citează CNN.

Pollicy organizează și evenimente de formare pentru femeile care fac politică. În februarie, Mwendwa spune că 90 de femei din Uganda, Tanzania și Senegal, s-au reunit în cadrul programului Vot: Women. Aici, participanții au putut să împărtășească experiențe personale, precum și să beneficieze de formare în domeniul rezilienței digitale, combaterii violenței și a hărțuirii online și să se implice în siguranță în dezbaterile publice. Atât Nyanjura, cât și Namazzi au participat la eveniment.

„În loc să mă dau înapoi în fața agresorilor, am ales să rămân”.

Mai multe organizații lucrează cu femeile politicieni asediate, din Uganda, pentru a realiza ceea ce legile în vigoare nu reușesc, inclusiv Women of Uganda Network (WOUGNET), un ONG care promovează utilizarea tehnologiei în rândul femeilor, fetelor și a organizațiilor pentru drepturile femeilor, condus anterior de Peace Oliver Amuge, ca director executiv.

WOUGNET, activ acum de peste 20 de ani, lucrează cu femei lideri, nu doar pentru a aborda propriile experiențe de abuz, ci și pentru a legifera mai bine raportat la aceste probleme. Amuge subliniază că, deși amendamentul privind discursul instigator la ură menționează genul, legea privind utilizarea abuzivă a computerelor din Uganda nu acoperă în mod specific violența bazată pe gen, din mediul online.

Ea este de acord că implicarea online poate fi un instrument eficient în politică, dar avertizează că multe femei evită platformele online de teama de abuz. Nyanjura și Namazzi sunt hotărâte să rămână în politică, în ciuda costurilor.

„Aproape că am înnebunit atunci când un agresor nu mi-a dat pace timp de două zile, fără oprire”, spune Namazzi. „Dar am fost hotărâtă să fiu un politician împotriva oricărui fel de intimidare… În loc să mă ascund în fața agresiunii, am ales să rămân și să-i atac imediat”.

„Vreau să le spun (altor femei) că atunci când te ridici, (hărțuitorii) în cele din urmă te vor lăsa în pace”, transmite Nyanjura înainte de a adăuga: „Dacă femeile nu îmbrățișează lumea digitală, cu siguranță vor rămâne în urmă”.

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor din Uganda nu a răspuns la niciuna dintre multiplele solicitări de comentarii ale CNN.

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare