Connect with us

Publicat cu

pe

Institutul de Studii Populare (ISP), în parteneriat cu fundația germană Hanns Seidel și Guvernul Alternativă al PDL au organizat marți la București o întâlnire între factorii de decizie de la nivel guvernamental, oamenii politici din opoziție și mediul de afaceri, cu privire la strategia energetică națională.

La dezbaterea națională “Resursa energetică a României din perspectivă strategică, fără partizanat politic” au luat parte ministrul delegat al Energiei, Răzvan Nicolescu, prim-ministrul din Guvernul Alternativă al PDL, Cătălin Predoiu, prim-vicepreședintele PDL, Andreea Paul Vass, Sulfina Barbu, oameni politici, reprezentați ai mediului de afaceri, producători și consumatori de energie, consultanți, reprezentanți ai instituțiilor financiare și ai societății civile. Printre temele dezbătute s-a numărat competitivitatea economică a României în contextul liberalizării prețului la gazele naturale.

În deschiderea evenimentul, Cătălin Predoiu a accentuat dorința Partidului Democrat Liberal de a întocmi o politică în domeniul energetic pornind de la nevoile comunității de afaceri.

Redăm mai jos principalele declarații ale participanților:

Cătălin Predoiu, prim-ministru în Guvernul Alternativă al PDL: Elaborarea strategiei naționale prin colaborarea putere-opoziție-mediu de afaceri

Energia este o problemă geopolitică, acesta este un motiv în plus pentru care orice proiecție în domeniu trebuie sa fie rezultatul unul dialog mai larg, care să implice și puterea și opoziția.

Energia este parte a strategiei naționale, iar în elaborarea unei strategii energetice, puterea trebuie să discute cu opoziția și mediul de afaceri.

Dorim să participăm activ la elaborarea acestei strategii, cu atât mai mult cu cât și cea precedentă avea o serie de vulnerabilități, vizibile la căderea proiectului Nabucco.

Lucian Bode, fost ministru al Economiei, ministrul Energiei în Guvernul Alternativă al PDL: Resursele energetice naționale, motor de creștere economică

Este necesară corelarea strategiei energetice cu realitatea politico – economică și contextul geopolitic actual.

Inițiativa acestei dezbateri referitoare la strategia energetică națională aparține Guvernului Alternativă al PDL și face parte dintr-o serie de evenimente de dialog public pe mai multe domenii prioritare pentru relansarea economiei din România, dar este o întâlnire fără partizanat politic.

Elaborarea unei strategii energetice naționale are nevoie de consens politic și asumarea unei direcții în care România să meargă astfel încât, indiferent de partidul aflat la guvernare, să se respecte angajamentele asumate.

Într-un context regional delicat, definirea strategiei energetice naționale este foarte importantă și nu ne putem permite, ca partid, să stăm deoparte.

Fie că vorbim de eliminarea prețului reglementat la energie și gaze, de recalcularea redevențelor la petrol și gaze naturale, în 2014, sau de fiscalitatea excesivă, toate aceste elemente sunt subsumate necesității elaborării unei strategii energetice naționale.

În plan european, este necesară elaborarea unui plan de acțiune, până în iunie 2014, pentru reducerea dependenței energetice a Uniunii Europene. Repoziționarea Crimeei ar putea aduce consoțiului gestionar până la 20 de miliarde de dolari.

În plan național, Mihai Tănăsescu, de la BNR, indica un necesar de 48 de miliarde de dolari pentru investiții în domeniu. Bursa de Valori București (BVB) a proiectat valoarea OMV Petrom la 8 miliarde.

Astfel de cifre ar putea da dimensiunea națională: am avea nevoie de șase companii ca OMV Petrom. Dacă Romgaz ar investi toată cifra de afaceri în sectorul energetic, am avea nevoie de 38 de ani pentru a atinge cifra vehiculată de Mihai Tănăsescu. Dacă Romgaz și Hidroelectrica ar investi împreuna cifra de afaceri, am avea nevoie de 20 de ani.

Este important să privim sectoarele economiei din unghiuri multiple. Ar fi util să observăm legăturile dintre acestea într-o perspectivă dinamică. NATO a început să pună accentul pe binomul: resurse de apă – generare de energie.

Putem fi un pol energetic? Putem fi un pol al apei? Resursele energetice naționale pot fi un motor de creștere economică.

În privința resurselor naturale, încă suntem într-o logică legislativă specifică războiului rece, dar realitatea ne poziționează într-o piață a investitorilor pe care zeci de țări încearcă să se poziționeze cât mai abil.

România are un avantaj energetic față de vecini și asigură 80% din consumul intern din producție proprie.

Acțiunile pe termen scurt și mediu trebuie să se încadreze în strategia pe termen lung. Aceasta trebuie să includă creștere economică durabilă, securitate energetică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat în domeniul Energiei: Strategia energetică, adoptată și revizuită prin consens politic

Rămânem consecvenți cu ce am anunțat în urmă cu o lună: dorința de a avea o strategie energetică adoptată și revizuită prin consens politic.

Energia este un domeniu în care România poate să joace cu adevarat un rol în Europa și în lume. Avem nevoie de o strategie pe termen lung, care să depășească orice ciclu electoral.

Sunt trei-patru priorități generale, printre care: revizuirea strategiei energetice și generarea unui orizont de predictibilitate pe termen lung, până în 2030 – 2035; atragerea de investiții străine.

Sectorul energetic are mare nevoie de investiții, mi-aș dori ca acestea să provină din capital românesc, să avem oameni de afaceri români care să investească. Nu cred că în momentul de față capitalul autohton poate să satisfacă necesarul de investiții, mi-aș dori să avem mai mulți Rockefeller.

Statul poate fi și el un investitor în domeniul energetic, poate fi un jucător și un investitor activ.

Companiile de stat au un potențial uriaș. Din păcate, au fost foarte multe pierderi și ineficiență. Lucrurile s-au mai îmbunătățit, dar sper să accelerăm acest proces de eficientizare. Aceste companii trebuie să aibă reguli de guvernanță corporativă, să nu mai fie subordonate politic și să se comporte precum un actor economic.

Am început eficientizarea la ELCEN, la Conpet. Dorința nu este de a schimba oameni sau conduceri, ci de a avea o eficiență mai mare.

Investițiile străine vin dacă putem oferi un mediu predictiv și condiții atractive.

Una dintre priorități este ca România să joace un rol important în definirea politicilor energetice la nivel european. Circa 80% dintre decizii sunt o transpunere a deciziilor luate la Bruxelles.

Trebuie să ne impunem interesele acolo unde se iau deciziile. La șapte ani de la aderare, se mai aude în spațiul public: UE ne cere, UE ne zice. UE suntem noi și trebuie să fim mai activi la acea masă a deciziilor.

Cătălin Predoiu:

În efortul de a elabora o strategie, ați instituit un dialog trilateral între minister – mediu de afaceri – opoziție.

Ionel Borș, County Manager ArcelorMittal: Există o preocupare europeană pentru susținerea industriei mari consumatoare de energie

Industria mare consumatoare de energie este parte a sistemului energetic, fără de care strategia energetică nu poate fi elaborată.

Există o preocupare europeană pentru susținerea industriei mari consumatoare de energie.

Industria are nevoie de sustenabilitate, de predictibilitate. Actualul program de liberalizare trebuie oprit, deoarece s-a făcut fără un studiu de impact asupra industriei. Prețul gazului intern a crescut cu 47% și este necesară o perioadă de tranziție, până în 2018.

Fiind la marginea Europei, intrăm în competiție cu vecinii din est, care au prețuri mult mai mici la resursele care intră în componența oțelului. Piața noastră este în Balcani, Turcia și este foarte dificil să devenim competitivi.

Industria are nevoie de o stabilitate a reglementărilor, de sustenabilitate. Prioritare pentru industrie sunt axarea reformei pentru evitarea cheltuielilor de relocare, subvenții pentru energia regenerabilă.

Ne dorim contracte de energie pe termen lung, care să ofere o mai mare predictibilitate.

România nu are condiții pentru o piață liberă a gazului. Liberalizarea prețului la gaze nu trebuie realizată în detrimentul industriei, este necesară o perioadă de tranziție.

Alexandru Maximescu, OMV Petrom: România ar putea deveni un pol energetic regional

Energia este un subiect de maximă importanță, care trebuie să se afle pe agenda tuturor factorilor de decizie.

Implicarea PDL în problemele energiei datează de mai mult timp. PDL a participat la realizarea pactulului de energie, un document elaborat in consens cu mediul academic, cel politic și de business. Este un document bun, validat în dezbateri publice, care ar trebui revizitat în context.

Printre prevederile pactului pentru creșterea sectorului energetic se numără un cadru fiscal stabil și predictibil, asigurarea guvernanței corporatiste în companiile de stat.

2014 este un an important pentru o serie de teme de mare actualitate, cum ar fi stabilirea noului regim al redevențelor.

Credem că regimul redevențelor trebuie să răspundă atât unor nevoi ale statului, cât și unor nevoi ale industriei și ale consumatorilor. Nevoile par divergente, dar dacă ne uităm cu atenție, observăm o serie de puncte convergente, care ar putea duce la stabilirea unui nivel.

Statul urmărește maximizarea profitului, care se poate realiza prin atragerea de noi investiții, nu neapărat prin creșterea redevențelor.

Acționarii investesc și doresc maximizarea investiției, factori care trebuie avuți în vedere la stabilirea redevențelor.

Un alt subiect de interes sunt exploatările offshore din Marea Neagră, o zonă ne-explorată, cu riscuri mari.

Sistemul curent de redevențe ne-a permis investiții de peste 10 miliarde de euro, întregul profit a fost reinvestit în România. Un sistem agresiv de taxare ar descuraja investițiile și ar avea efectul invers – reducerea veniturilor la bugetul de stat.

Legat de liberalizarea prețului gazelor – s-au prezentat marii consumatori și producători ca fiind inamici. În orice piață liberă există o dinamică și fiecare actor de pe piață vrea maximizarea poziției. Noi existam datorită parteneriatelor cu marii consumatori și este important ca ei să continue activitatea.

Trebuie să se găesasca cele mai bune canale, cu respectarea principiilor unei piețe libere, unde cererea să se întâlnească cu oferta. Marii consumatori trebuie să primească un semnal de preț corect, predictibil. Confuzia nu servește nimănui.

În acest context, sistemul de protecție al consumatorului vulnerabil trebuie decuplat de prețuri, pentru a nu interacționa cu piața liberă. Protecția trebuie facută conform cu mecanismele din UE. Suntem conștienți că acești consumatori vulnerabili vor fi mai numeroși. Este important ca aceștia să fie indetificați corect și ajutați în mod direct.

Aceștia trebuie să aibă dreptul de a alege între furnizori, trebuie să li se asigurare dreptul la informație și de acces la energie.

Ioan Niculae, președintele consiliului investitorilor din România: Pâinea și cuțitul sunt la unul sau doi producători de gaz

Referitor la termenul stabilit pentru liberalizarea prețului gazelor: De un an și jumătate, lucrurile au luat o turnură dramatică. Este greu de acceptat termenul de reindustrializare, când noi distrugem.

Măsurile luate în ultimele 14 luni, din 2012, din 2011, de când s-a luat decizia abuzivă de a se face 2 coșuri de gaz, a inceput declinul categoric al industriei românești. Impactul asupra economiei României va fi de 500.000 de locuri de muncă.

Pâinea și cuțitul sunt la unul sau doi producători de gaz, cum pot eu să mai fac investiții?

În maxim o lună de zile, peste 100 de întreprinderi se vor închide din cauza prețului gazului. Gazprom e mai flexibil decât cei doi producători din România și a acceptat să negocieze prețurile cu noi, în timp ce cei doi producători din România au crescut prețul cu 25%.

Prețul la gazul metan din import a rămas cât de cât constant.

Andreea Paul Vass, ministrul Economiei în Guvernul Alternativă al PDL: Energia, domeniul esențial nu doar pentru economie, ci pentru independență și democrație

România este o economie mică și devine din ce în ce mai mică. În 2008, PIB-ul României reprezenta 0,33% din PIB-ul global. Acum reprezintă 0,25%.

Cum reușim noi să ne dezvoltăm mai repede decât media mondială? Trebuie să discutăm despre a doua generație de reforme în România post-aderare.

Actualul Guvern are obligația de a grabi a doua generație de reforme. Indiferent de cromatica politică, în domeniul energetic este necesară diminuarea costului energiei în România.

Nu avem strategie energetică, avem un pact național. Și o certitudine: impredictibilitatea. Am avut 17 miniștri ai energiei în ultimii 25 de ani. Suntem obligați ca, pe marginea acestui pact, să punem pe masa politicienilor elementele de bază.

Energia este domeniul esențial nu doar pentru economie, ci pentru independență și democrație.

În Marea Britanie, ministrul de Finanțe a anunțat că intenționează reducerea costurilor energetice pentru a asigura o economie competitivă pentru producători. Ungaria va diminua și ea costurile la energie. Europa urmărește diminuarea consumului cu până la 40% și soluția pe care mizează ține de generarea de energie la nivel local, prin izolarea clădirilor, utilizarea materialelor rezistente. audit energetic, eliminarea grupărilor de tip cartel, finanțare europeană, cooperare pentru a schimba bunele practici. 

Sulfina Barbu, ministrul Mediului în Guvernul alternativă al PDL: Sectorul energetic, un vector de creștere economică

Există o lipsă de încredere față de strategii. Niciun proiect energetic nu se poate face de azi pe mâine, ci necesită minim 5 ani. După ‘90, au fost investiții puține în acest domeniu.

Acest sector trebuie gândit ca un vector de creștere economică sau chiar ca un motor.

În urma discuțiilor, am identificat opt subdomenii pe care guvernul alternativă așteaptă propuneri: creșterea securității energetice, optimizarea unui mix de energie primară, eficiența energetică și energia regenerabilă și protecția mediului, mecanisme adecvate pentru protecția consumatorului vulnerabil, susținerea activității de cercetare, crearea unui cadru legislativ funcțional, stabil și favorabil investițiilor, asigurarea guvernanței coorporative pentru companiile de stat, creșterea importanței României ca actor energetic pe piața europeană.

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat în domeniul Energiei: Este bine să eliminăm orice fel de interferență a statului în stabilirea prețului pe o piață concurențială

Noi am lansat acum trei saptămâni o dezbatere publică în privința sectoarelor strategice cu privire la energie.

În domeniul energiei regenerabile, există un sistem paralel cu cel al certificatelor verzi, dezvoltat de colegii din Marea Britanie. E în avizare la Comisia Europeană. E un sistem care oferă o mai mare predictibilitate în privința veniturilor. Acest sistem se poate aplica inclusiv în energia nucleară. Așteptăm decizia Comisiei Europene, pentru a vedea dacă va fi acceptat și poate fi implementat. 

Referitor la discuțiile consumator – producător: Actul legislativ adoptat săptămâna trecută ne duce în legalitate, am eliminat orice fel de interferență în negocierea contractelor între producător și marii consumatori. Este bine să eliminăm orice fel de interferență a statului în stabilirea prețului pe o piață concurențială.

Producătorii și consumatorii au fost puși într-o situație nouă, de a-și negocia prețul. Semnalul din piața e că eliminarea interferenței statului e un lucru bun.

Procentul gazului de import pentru marii consumatori a scăzut în aprilie la la 4%, de la 22%, în martie.

În încheierea dezbaterii, Cătălin Predoiu a subliniat importanța discuțiilor dintre mediul de afaceri și oamenii politici și a apreciat discuția constructivă dintre membrii opoziției și Executiv, o dovadă că “opoziția poate discuta cu puterea, pe teme aplicate”.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

Daniel Constantin, noul președinte al PNL Teleorman, taie în carne vie: „Niciun compromis cu cei care ne perturbă activitatea”

Publicat cu

pe

O revoluție tăcută s-a produs în cadrul PNL Teleorman, iar Daniel Constantin este protagonistul principal. Noul președinte al filialei i-a eliminat fără menajamente pe cei responsabili de sabotarea ședinței BPJ de săptămâna trecută prin lipsa cvorumului.

Fără a ezita, Constantin a reconfigurat rapid BPJ-ul pentru a putea pregăti campania electorală.

“Nu mai putem tolera jocurile de culise care împiedică progresul filialei și al comunității. Este momentul să acționăm ferm și hotărât pentru o conducere eficientă și puternică”, a declarat noul lider in cadrul ședinței BPN de astăzi.

Ședința BPN de astăzi a confirmat schimbările radicale. Noul Birou Politic Județean a fost aprobat, iar lista membrilor nu mai include multe dintre numele din vechiul BPJ. Un răspuns neașteptat pentru cei care nu au fost la înălțimea așteptărilor și pentru cei care au subestimat hotărârea lui Constantin de a reforma filiala locală.

Această mișcare fără echivoc demonstrează că Daniel Constantin nu se joacă când vine vorba de eficiență și rezultate. Este un semnal clar că în PNL Teleorman nu mai este loc pentru lipsa de performanță și pentru interesele personale în detrimentul celor colective.

Într-un peisaj politic adesea dominat de compromisuri și jocuri de putere, această acțiune fermă ar putea reprezintă un pas vital pentru reabilitarea și consolidarea PNL Teleorman, speră membrii filialei.

Potrivit acestora, Constantin arată că este dispus să facă tot ce este necesar pentru a putea derula o campanie electorala fără sincope în lunile care urmează.

Citește mai departe

Politică

România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Publicat cu

pe

Ponta: Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca premier nu am dreptul

România ar putea fi condamnată în dosarul Roșia Montană, în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), și ar urma să să plătească între 1 și 6 miliarde de dolari companiei canadiene Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul din zonă.

Procedura a fost închisă pe 14 septembrie 2023, după cum au anunțat canadienii, iar acum se așteaptă verdictul.

Principalul argument folosit de Gabriel Resources în cadrul procesului a fost includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depus pe 4 ianuarie 2017 de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș. Depunerea a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea prim-ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24, subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari. Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.

Citește mai departe

Politică

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

Publicat cu

pe

Doreen Nyanjura este un politician și a anunțat pe Twitter că va candida la alegerile prezidențiale din 2026, din Uganda. Nyanjura spune că se confruntă cu provocările standard de a fi femeie în politică: pe lângă tweet-urile de susținere sau de batjocură cu care s-au obișnuit majoritatea politicienilor de pe rețelele sociale, aceasta primește și comentarii de batjocură misogină, prezintă CNN.

Cu toate cele menționate, ea are un nume pentru susținătorii ei – Nyanjuraholics – și și-a caracterizat platforma cu un hashtag atractiv: #ThePoliticalAntidote.

„Masa pe care o agiți este pentru Băieții Mari, nu pentru ucigași, draga mea. Nici măcar să nu-ți irosești capitalul decât dacă există ceva după care alergi”, a spus o persoană, răspunzând la anunțul lui Nyanjura că intenționează să candideze în Uganda, din 2026, la alegerile prezidențiale împotriva lui Muhoozi Kaneirugaba, fiul actualului președinte Yoweri Museveni – dacă va candida.

„Mai întâi căsătorește-te, apoi luptă pentru scaunul prezidențial, (pentru că) nu poți conduce (oamenii) care sunt căsătoriți. Ce i-ai sfătui?” întrebă altul.

În calitate de viceprimar al Kampala, capitala Ugandei, Nyanjura nu este străină de atacurile personale online, despre care ea spune pentru CNN că s-au intensificat după ce și-a preluat funcția de primar în urmă cu aproape trei ani. Comentariile acoperă totul: de la lungimea părului, până la vârsta și starea ei civilă.

„Faptul că sunt singură a fost un alt motiv pentru agresiune, mulți spunând că acesta a fost motivul pentru care am primit postul”. Ei insinuau că a folosit relațiile sexuale pentru a merge înainte, a spus Nyanjura pentru CNN. Oamenii vor spune că „nu sunt responsabilă pentru că nu sunt căsătorită”, transmite ea. Și dacă ar fi văzut-o vreodată cu un bărbat, chiar și doar stând lângă unul, „ar vrea să facă din asta o problemă”.

Politicianul în vârstă de 33 de ani, care a fost activist și student la Universitatea „Makerere” din Kampala înainte de a intra în politică în 2016 și de a se alătura Forumului pentru Schimbare Democratică (FDC), unul dintre principalele partide de opoziție din Uganda, spune că hărțuirea pe care o primește pe pe platformele de social media și de mesagerie este mai agresivă atunci când susține egalitatea de gen.

„Mulți consideră că cei care pledează pentru echitate și egalitate susțin un abuz de cultură și credințe religioase. Pentru toate postările mele care militează pentru echitatea de gen, primesc abuz sau insulte”, explică Nyanjura, adăugând că postările ei de advocacy de pe rețelele sociale sunt de obicei ridicate și distribuite peste tot, în special pe mai multe grupuri de WhatsApp, urmate de abuz pe toate platformele.

Nyanjura continuă: amenințările cu „atacuri fizice au loc atunci când plănuiesc un marș și postez despre ele pe rețelele de socializare… Primesc amenințări că voi fi arestată sau că voi fi transportată într-o «dronă»” (o poreclă dată dubelor care au fost raportate a fi folosite în arestarea activiștilor politici din Uganda). „Așadar, stau departe de casa mea în astfel de momente și le cer membrilor familiei mele să facă același lucru”, a transmis pentru CNN.

La început, abuzul a făcut-o să se simtă îngrozitor, dar conștientă de faptul că abuzatorii ei vor să o reducă la tăcere, Nyanjura spune pentru CNN că a decis să-și mențină poziția și să fie un exemplu pozitiv pentru alte femei în viața publică.

„Sunt atât de multe femei care nu sunt pe niciuna dintre aceste platforme media, (dar) dacă trebuie să părăsesc rețelele de socializare pentru că am fost agresată, ce exemplu le dau altor femei care îmi urmăresc postările, videoclipurile și ce încurajare au de la mine?”.

Studii bazate pe violența de gen

Sondajele recente din Uganda au scos la iveală cifre puternice care evidențiază cât de comun este ca femeile să fie vizate online.

Cercetarea, condusă de Colectivul Feminist deTehnologie Pollicy în 2020, a constatat că 1/3 (32,8%) femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, intervievate în Uganda, a declarat că a suferit violență online bazată pe gen. Un studiu din 2021 a constatat că acest lucru a crescut în rândul femeilor lideri și al femeilor care atrag foarte multă atenție asupra lor, 50% dintre ele experimentând trolling-ul.

„Multe dintre ele au încetat să mai folosească aplicațiile și au încetat să se organizeze online”, spune Irene Mwendwa, directorul de inițiative strategice la Pollicy.

Studiul din 2021 a constatat că utilizarea platformelor de socializare de către femeile politicieni, pentru a interacționa cu alegătorii, a fost scăzută în comparație cu bărbații și, spune Mwendwa, înainte de alegerile din 2021, „cifrele au continuat să scadă din cauza abuzului online cu care femeile se confruntau”, citează CNN.

Un alt studiu din 2021 privind femeile din parlamentele Africii, realizat de Uniunea Interparlamentară (IPU) și Uniunea Parlamentară Africană (APU), a mai adăugat că 42% dintre femeile parlamentare au primit „amenințări cu moartea, amenințări cu viol sau amenințări cu bătaie sau răpire, de obicei online”.

Raportul al doilea al UIP, după cel din 2018 privind parlamentele europene a prezentat comparativ faptul că „atacurile online sunt, de asemenea, comune, dar mai mici decât în Europa”, atribuind diferența despre „accesul femeilor la internet între cele două regiuni”.

Nyanjura nu este singura femeie din politică ce se confruntă cu abuzuri de gen

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

Când Olive Namazzi a decis să intre în politică, a crezut că va avea o viață publică plină de satisfacții. Namazzi, la fel ca Nyanjura, are 34 de ani și este în FDC, spune că nu și-a dat seama că a păși în arena politică drept femeie și persoană cu dizabilități, ar demara o campanie de hărțuire cibernetică care va dura mai mult de un deceniu.

Ca parte a angajamentelor sale, FDC acordă prioritate responsabilizării femeilor. În rolul ei de supraveghere pentru sănătate, educație, mediu și sport, pentru Consiliul orașului Kampala, Namazzi susține că social media sunt un instrument vital pentru a-și face vizibilă munca în comunitate și pentru a construi sprijinul alegătorilor. Dar este și un spațiu despre care spune că trebuie să se apere împotriva unui val de abuz.

Vorbind despre motivul pentru care femeile politicieni și personalitățile publice se confruntă cu mai multă hărțuire cibernetică decât colegii lor de sex masculin, Namazzi spune pentru CNN: „Oamenii ne găsesc ținte ușoare. Odată ce ești o femeie care este cunoscută, ești un candidat probabil pentru bullying”.

Un accident din 2013 a lăsat-o neputincioasă, motiv pentru care poartă pantofi special făcuți. Pentru denigratorii ei, acest lucru este ceva de luat în râs. Ea a descris o conversație dintr-un grup de WhatsApp în care se află: „Am încercat să relaționez cu cineva din punct de vedere intelectual și apoi a venit altcineva și a început să mă abuzeze pentru că îmi pun pantofi care nu se echilibrează. A început să-mi spună că nu pot să mă echilibrez atunci când merg”, spune Namazzi. — Era sub centură.

Într-un alt grup de WhatsApp, de data aceasta fiind o conversație privată de grup, cu alți politicieni, Namazzi afirmă că au fost făcute remarci despre vârsta la care s-a căsătorit și a întemeiat o familie. „Ceea ce mi se pare interesant este că uneori aceste abuzuri sunt chiar de la colegii noștri care sunt educați și de la care ne așteptăm să ne înțeleagă”. „Acest lucru se întâmplă pe o platformă de lideri. A fost foarte rău”.

Experiențele lui Namazzi și Nyanjura sunt susținute de cercetarea din 2021 a UIP și APU, care a constatat că majoritatea abuzurilor cu care se confruntă femeile parlamentare provin de la colegii lor de sex masculin, în special de la cei din partidele rivale. Raportul a mai arătat că femeile parlamentare care trăiesc cu dizabilități, precum și cele necăsătorite, sub 40 de ani și din grupuri minoritare suferă mai multă violență. După cum arată relatarea lui Nyanjura, sunt vizați și deputații care promovează drepturile femeilor și egalitatea de gen.

O lege în vigoare de peste un deceniu

Acest abuz online asupra femeilor politicieni are loc într-o țară care are o lege în vigoare privind securitatea cibernetică, de mai bine de un deceniu.

Legea, privind utilizarea abuzivă a computerelor din Uganda, a interzis inițial comunicarea ofensivă și hărțuirea cibernetică și a fost modificată în 2022, pentru a adăuga discursul instigator la ură pe listă. Partea de comunicare ofensivă a fost declarată neconstituțională la începutul acestui an, dar hărțuirea cibernetică se pedepsește cu o amendă de „până la 750 de puncte valutare” sau închisoare de până la șapte ani, ori ambele.

Cu toate acestea, experții și organizațiile pentru drepturile omului și-au exprimat de mult timp îngrijorarea că, în loc să protejeze populațiile vulnerabile de trolling și hărțuire, cum ar fi femeile în politică, terminologia sa vagă, chiar și după recentul amendament, poate duce în schimb la utilizarea legii pentru a reduce la tăcere activiștii sau adversarii Guvernului.

Faptul menționat „subminează capacitatea și eficacitatea (legilor) ca instrumente împotriva criminalității cibernetice”, spune Eron Kiiza, avocat pentru drepturile omului și membru al Comitetului pentru statul de drept al Societății de Drept din Uganda. Kiiza completează că legile cibernetice sunt, de obicei, „întocmite vag și predispuse la contestații legale”, ceea ce „aduce probleme atunci când cazurile sunt duse în instanță”.

Mai mulți experți în domeniul juridic și al drepturilor femeilor au declarat pentru CNN că provocările legate de utilizarea legii pentru a urmări cu succes hărțuirea online determină femeile să decidă să nu raporteze abuzurile autorităților relevante.

Conform lui Namazzi, poliția nu este de niciun ajutor. „Autoritățile nu consideră hărțuirea online ca fiind la fel de gravă precum hărțuirea fizică și, prin urmare, nu o tratează cu severitatea de care are nevoie”, declară pentru CNN.

CNN a contactat forțele de poliție din Uganda și Ministerul Justiției pentru comentarii, dar nu au răspuns.

Experții și activiștii din țară spun că sunt necesare protecții mai bine direcționate pentru a se asigura că femeile rămân vocale și vizibile în politica ugandeză și se simt încrezătoare în împărtășirea muncii și opiniilor lor, la fel de mult ca bărbații în aceleași poziții de putere.

„Avem cu adevărat nevoie de vocea femeilor pentru a schimba modul în care sunt făcute economiile, politica și politicile sociale”, spune Brigitte Filion, ofițer de program pentru egalitatea de gen, pentru Uniunea Interparlamentară. „Când sunt femei în parlament există, de asemenea, mai multe legi și politici pe probleme precum violența împotriva femeilor și problemele legate de gen… Va fi o pierdere foarte mare pentru societate, în general, dacă femeile nu sunt implicate în mod egal în politică”.

Învață cum să răspunzi la abuz

Având în vedere că legile nu reușesc să protejeze femeile, organizațiile societății civile precum Pollicy, au petrecut ani de zile creând programe naționale și regionale pentru a ajuta femeile să se protejeze online.

„Mai puțin de un sfert dintre parlamentarii naționali africani și guvernele locale sunt femei”, explică Mwendwa, de la Pollicy. „Perfecţionarea digitală va permite femeilor politicieni să-şi extindă munca, cariera, comunităţile”.

Echipa lui Mwendwa a creat un joc numit „Digital safe-tea”, în care intri în viața a trei femei fictive pentru a afla despre amenințările digitale cu care se confruntă în mod regulat, inclusiv „Zoom bombing” (inițierea unui apel de pe Zoom, de către un troll), uzurparea identității și imaginile sexuale explicite partajate fără consimțământ.

Oamenii „trec prin labirintul de amenințări care sunt prezentate cu lecții despre cum să gestioneze astfel de amenințări în viața reală”, explică Mwendwa.

Jocul a ajutat-o pe Namazzi să învețe cum să răspundă agresorilor ei. „M-a învățat când să ignor și cum să blochez agresorii. M-a îndrumat cu privire la modul de raportare a agresiunii către platformele unde se întâmplă”, citează CNN.

Pollicy organizează și evenimente de formare pentru femeile care fac politică. În februarie, Mwendwa spune că 90 de femei din Uganda, Tanzania și Senegal, s-au reunit în cadrul programului Vot: Women. Aici, participanții au putut să împărtășească experiențe personale, precum și să beneficieze de formare în domeniul rezilienței digitale, combaterii violenței și a hărțuirii online și să se implice în siguranță în dezbaterile publice. Atât Nyanjura, cât și Namazzi au participat la eveniment.

„În loc să mă dau înapoi în fața agresorilor, am ales să rămân”.

Mai multe organizații lucrează cu femeile politicieni asediate, din Uganda, pentru a realiza ceea ce legile în vigoare nu reușesc, inclusiv Women of Uganda Network (WOUGNET), un ONG care promovează utilizarea tehnologiei în rândul femeilor, fetelor și a organizațiilor pentru drepturile femeilor, condus anterior de Peace Oliver Amuge, ca director executiv.

WOUGNET, activ acum de peste 20 de ani, lucrează cu femei lideri, nu doar pentru a aborda propriile experiențe de abuz, ci și pentru a legifera mai bine raportat la aceste probleme. Amuge subliniază că, deși amendamentul privind discursul instigator la ură menționează genul, legea privind utilizarea abuzivă a computerelor din Uganda nu acoperă în mod specific violența bazată pe gen, din mediul online.

Ea este de acord că implicarea online poate fi un instrument eficient în politică, dar avertizează că multe femei evită platformele online de teama de abuz. Nyanjura și Namazzi sunt hotărâte să rămână în politică, în ciuda costurilor.

„Aproape că am înnebunit atunci când un agresor nu mi-a dat pace timp de două zile, fără oprire”, spune Namazzi. „Dar am fost hotărâtă să fiu un politician împotriva oricărui fel de intimidare… În loc să mă ascund în fața agresiunii, am ales să rămân și să-i atac imediat”.

„Vreau să le spun (altor femei) că atunci când te ridici, (hărțuitorii) în cele din urmă te vor lăsa în pace”, transmite Nyanjura înainte de a adăuga: „Dacă femeile nu îmbrățișează lumea digitală, cu siguranță vor rămâne în urmă”.

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor din Uganda nu a răspuns la niciuna dintre multiplele solicitări de comentarii ale CNN.

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare