Connect with us

Publicat cu

pe

Dosarul de corupţie al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Buzău, Victor Mocanu, a fost repus pe rol, în apel, la Instanţa suprmemă, după ce magistraţii au luat act de decizia Curţii Constituţionale în legătură cu modalitatea de tragere la sorţi a membrilor Completului de 5 judecători.

După dosarul privind angajările fictive la Protecţia Copilului Teleorman, în care este judecat în apel liderul PSD Liviu Dragnea, a venit rândul procesului în care este vizat fostul senator social-democrat Viorel Mocanu să treacă prin procedura schimbării judecătorilor din complet.

„Repune cauza pe rol urmare celor statuate de Curtea Constituţională în data de 07 noiembrie 2018 în soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte. Fixează termen la data de 10 decembrie 2018, Completul de 5 Judecători Penal 2, ora 09,00, Sala Secţiilor Unite – E103, pentru când se vor cita părţile. Definitivă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2018”, se arată în minuta deciziei Înaltei Curţi.

La începutul lunii ianuarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va trage la sorţi completurile de 5 judecători, conform noii reglementări intrate în vigoare în vara acestui an. Până să intre în vigoare noul act normativ, doar patru din cei cinci magistraţi din componenţa completurilor erau traşi la sorţi, iar preşedintele de complet era numit automat din rândul magistraţilor cu funcţii de conducere din ICCJ.

Potrivit noii reglementări, toţi judecătorii completurilor de cinci vor trece prin procedura tragerii la sorţi.

În data de 14 iulie 2017, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Viorel Mocanu, a fost condamnat pe fond la 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu. Decizia a fost pronunţată de judecătorii Secţiei Penale de la ÎCCJ, însă a fost atacată cu apel la Completu de 5 magistraţi, care vor da verictul final.

„Condamnă pe inculpatul Mocanu Victor (date stare civilă) la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi în formă continuată (14 acte materiale)”, se arată în minuta deciziei pe fond.

Potrivit DNA, în perioada 06 aprilie 2012 – 14 mai 2012, Victor Mocanu şi-ar fi încălcat atribuţiile de serviciu avute în calitate de şef al CJ Buzău, urmare unei înţelegeri omul de afaceri Daniel-Mihail Bădic, asociat şi administrator al SC Medical Finance Projects SRL Bucureşti, în scopul inaugurării aparente a noului sediu al Maternităţii Spitalului Judeţean Buzău.

Astfel ar fi fost a încheiat, în condiţii de nelegalitate, cu societatea menţionată, opt contracte de furnizare echipamente medicale (dintre care şapte de achiziţie directă şi unul de închiriere) şi ar fi fost aprobate plăţile, în condiţiile în care echipamentele medicale obiect al contractelor de achiziţie directă.

„Pe lângă faptul că fuseseră supraevaluate, nici nu fuseseră livrate, iar contractul de închiriere era lipsit de utilitate, cheltuielile angajate fiind în mod vădit ineficiente din punct de vedere economic”, se arată într-un comunicat al DNA.

„Încheierea contractelor de furnizare (prin închiriere sau cumpărare) (…) a creat premisa efectuării de plaţi în cuantum total de 2.201.127 lei (503.563, 72 euro), fără TVA, din bugetul judeţului Buzău in favoarea S.C. Medical Finance Projects SRL Bucureşti, reprezentând facturile emise de aceasta societate în baza contractelor încheiate.Paguba cauzată efectiv până la data întocmirii rechizitoriului a fost în cuantum de 565.445,05 lei şi reprezintă valoarea plăţilor efectuate în baza contractelor cumpărare directă, fără ca bunurile să fie livrate”, mai arată procurorii DNA.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

Teleorman, județul cu cele mai mici salarii din țară

Publicat cu

pe

Deși deținător de terenuri fertile și cu o populație angrenată preponderent în agricultură, în prezent, Teleormanul ocupă ultimul loc din România în ceea ce privește nivelul salariului mediu, atrage atenția Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, într-o postare pe Facebook:

„Este o problemă care necesită atenție urgentă, pentru că județul nostru are potențial, iar locuitorii merită o viață mai bună.

Avem de lucrat la atragerea investitorilor. Doar 0.1% din valoarea investițiilor străine la nivel național ajunge în Teleorman.

Avem nevoie de măsuri pentru a revitaliza economia locală, pentru a atrage investiții și pentru a crea în județ locuri de muncă bine plătite.

Infrastructura, educația și promovarea antreprenoriatului sunt doar câteva dintre domeniile în care trebuie să ne concentrăm eforturile, atât noi, cât și colegii din coaliție.

Doar dezvoltarea este soluția și doar împreună putem face schimbarea pe care Teleormanul o merită”.

Citește mai departe

Politică

Daniel Constantin, noul președinte al PNL Teleorman, taie în carne vie: „Niciun compromis cu cei care ne perturbă activitatea”

Publicat cu

pe

O revoluție tăcută s-a produs în cadrul PNL Teleorman, iar Daniel Constantin este protagonistul principal. Noul președinte al filialei i-a eliminat fără menajamente pe cei responsabili de sabotarea ședinței BPJ de săptămâna trecută prin lipsa cvorumului.

Fără a ezita, Constantin a reconfigurat rapid BPJ-ul pentru a putea pregăti campania electorală.

“Nu mai putem tolera jocurile de culise care împiedică progresul filialei și al comunității. Este momentul să acționăm ferm și hotărât pentru o conducere eficientă și puternică”, a declarat noul lider in cadrul ședinței BPN de astăzi.

Ședința BPN de astăzi a confirmat schimbările radicale. Noul Birou Politic Județean a fost aprobat, iar lista membrilor nu mai include multe dintre numele din vechiul BPJ. Un răspuns neașteptat pentru cei care nu au fost la înălțimea așteptărilor și pentru cei care au subestimat hotărârea lui Constantin de a reforma filiala locală.

Această mișcare fără echivoc demonstrează că Daniel Constantin nu se joacă când vine vorba de eficiență și rezultate. Este un semnal clar că în PNL Teleorman nu mai este loc pentru lipsa de performanță și pentru interesele personale în detrimentul celor colective.

Într-un peisaj politic adesea dominat de compromisuri și jocuri de putere, această acțiune fermă ar putea reprezintă un pas vital pentru reabilitarea și consolidarea PNL Teleorman, speră membrii filialei.

Potrivit acestora, Constantin arată că este dispus să facă tot ce este necesar pentru a putea derula o campanie electorala fără sincope în lunile care urmează.

Citește mai departe

Politică

România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Publicat cu

pe

Ponta: Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca premier nu am dreptul

România ar putea fi condamnată în dosarul Roșia Montană, în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), și ar urma să să plătească între 1 și 6 miliarde de dolari companiei canadiene Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul din zonă.

Procedura a fost închisă pe 14 septembrie 2023, după cum au anunțat canadienii, iar acum se așteaptă verdictul.

Principalul argument folosit de Gabriel Resources în cadrul procesului a fost includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depus pe 4 ianuarie 2017 de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș. Depunerea a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea prim-ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24, subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari. Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare