Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanțelor în Cabinetul Tăriceanu și în Cabinetul Boc, este în vizorul DNA pentru un dosar de corupție. El este acuzat de luare de mită în timpul mandatului. Laura Codruța Kovesi a transmis cererea de urmărire penală procurorului-general, decizia aparținând președintele Klaus Iohannis.

Potrivit unui comunicat al Direcției Anticorupție, fostul ministru al finanțelor publice ar fi săvârșit două infracțiuni de luare de mită, în perioada exercitării funcției ministeriale.

În perioada 2008-2009, acesta ar fi primit, în conturile bancare ale unor firme deținute sau controlate de către persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro pentru contracte care au legătură cu CFR.

În același dosar penal, procurorii DNA au dispus deja punerea în mișcare a acțiunii penale faţă de Ionuț Costea, în calitate de fost angajat al Ministerului Finanțelor (este cumnatul lui Mircea Geoană și a fost director al Exim Bank), pentru trafic de influență și complicitate la luare de mită, dar și al lui Cristian Boureanu, fost deputat, tot pentru trafic de influență. Inițial, se știa că perchezițiile DNA de marți au avut loc percheziții și la casa omului de afaceri Sorin Boureanu, fratele lui Cristian Boureanu și că ar fi existat suspiciuni că Vlădescu ar fi protejat firmele lui Sorin Boureanu.

O altă persoană urmărită penal în dosar pentru trafic de influență și complicitate la luare de mită este  Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., dar și Constantin Dascălu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, suspectat de luare de mită.

Față de cei patru inculpați s-au stabilit următoarele cauțiuni, după cum urmează:

– COSTEA MIRCEA-IONUȚ – 1.500.000 euro,

– Mititelu Mihaela – 1.000.000 euro,

– DASCĂLU CONSTANTIN – 500.000 euro,

– BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU – 200.000 euro.

Procurorii DNA au făcut, marţi, percheziţii la locuinţa fostului ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, au precizat surse apropiate anchetei pentru Mediafax.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

„Infracțiunile de corupție care fac obiectul cauzei au fost comise în legătură cuîncheierea și executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate București – Constanța, precum și cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare efectuate la o altă linie de cale ferată. Astfel, a rezultat că, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.

Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.).

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că activitatea infracțională s-ar fi desfășurat în două etape:

1. în perioada 2005-2014

În contextul participării companiei străine la licitația organizată de C.N.C.F.R. pentru reabilitarea liniei București – Constanța, reprezentanții acesteia au convenit cu Vlădescu Sebastian, Costea Mircea-Ionuț (fost angajat al Ministerului Finanțelor) și Mititelu Mihaela (persoană apropiată de conducerea C.N.C.F.R.), să le plătească eșalonat un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimb, cei trei se angajau să facă demersuri astfel încât să fie asigurată finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului și pentru ca, ulterior, plățile pentru lucrări să fie făcute la timp. Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină și au ajuns la persoanele susmenționate (respectiv Vlădescu Sebastian, Costea Mircea Ionuț și Mititelu Mihaela). În circuitul fictiv a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia și o serie de societăți controlate de cei trei, fiind încheiate mai multe contracte fictive.

Concret, din cercetările efectuate a rezultat că, în perioada 2008-2009, în baza acestei înțelegeri, fostul ministru al finanțelor, cu sprijinul inculpaților Costea Mircea Ionuț și Mititelu Mihaela ar fi primit, în conturile bancare ale unor firme deținute sau controlate de către persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.

În perioada 2006-2014, conform aceleiași înțelegeri, inculpatul Costea Mircea Ionuț a primit sume de bani totalizând aproximativ 4,5 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el și membrii familiei în perioada 2008-2014, a primit folosința unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme.

Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către ea sau persoane apropiate.

2. în perioada 2009-2014

În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții aceleiași societăți au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza acelorași contracte de reabilitare a căii ferate, către Vlădescu Sebastian, către Constantin Dascălu (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada ianuarie 2009 – octombrie 2010) și către Cristian Boureanu (deputat în Parlamentul României).

Concret, în perioada 23 decembrie 2009 – 3 septembrie 2010, Vlădescu Sebastian și Dascălu Constantin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să își îndeplinească atribuțiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanțarea și plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța și, pe de altă parte, finanțarea și plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul București – Câmpina.

La rândul său, în anul 2009, Boureanu Cristian, deputat în Parlamentul României, a acceptat promisiunea de a primi alte 2 milioane de euro pentru ca, în schimbul acestei sume, să își exercite influența asupra lui Vlădescu Sebastian, precum și asupra conducerii Ministerului Transporturilor, în beneficiul companiei străine, în sensul celor anterior menționate.

Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un nou circuit fictiv, conceput pe cinci nivele, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină și au ajuns la persoanele susmenționate.

În circuitul fictiv au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru și Elveția, prin care au tranzitat banii. În final, banii au ajuns în societăți indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retrași în numerar, fiind transportați și predați în România persoanelor mai sus indicate, implicate în înțelegerea inițială.

Din suma de 2 milioane de euro pretinsă, Vlădescu Sebastian a primit, în perioada noiembrie 2011-septembrie 2013, suma de 65.000 de euro, sub forma finanțării activității unei companii offshore unde avea calitatea de asociat.

La rândul său, inculpatul Dascălu Constantin, în decembrie 2010 și mai 2011, a primit suma totală de 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate.

În perioada 2010-2017, inculpatul Boureanu Cristian a primit aproximativ 2,2 milioane de euro (din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma altor beneficii materiale, respectiv plata unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat și alte plăți solicitate de către acesta).

La data de 17 aprilie 2018, inculpaților Dascălu Constantin, Boureanu Cristian, Costea Mircea-Ionuț și Mititelu Mihaela li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală”, arată comunicatul DNA.

Direcția Națională Anticorupție este în atenția publică în prezent și se poate spune că este cea mai vizată instituție de la noi. După ce Klaus Iohannis a refuzat cererea de revocare a șefei DNA, intentată de Ministrul Justiție, acesta va sesiza CCR.

În urmă cu 2 luni, DNA se afla în plin scandal după ce procurorii anticorupție au fost acuzați că au falsificat probe și dosare. Kovesi a declarat la acea vreme că DNA este acuzată pe nedrept că fabrică probe. 

„Procurorii și polițiștii de la Ploiești nu s-au temut. Inculpații au trecut la aplicarea planului și au devoalat propriile lor fapte de șantaj(…). Procurorii din DNA nu falsifică probe, respecta legea. Modul în care lucrează e supus controlului judecătoresc, în toate dosarele noastre”, declara Kovesi la conferința de presă a DNA.

Atunci, mesajul poate cel mai discutat transmis de Kovesi a fost:

„Nu cred că acest atac e întâmplător. Asistăm în ultima perioadă la un festival disperat al inculpaților, care spun neadevăruri, părți de adevăr. Aici nu e vorba de Kovesi și vă reamintesc ce am zis la primul raport de activitate. DNA nu e un om, DNA e o instituție”.

Acum, iată că încet, încet sunt devoalate acte de corupție de la vârful politicii.