Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a organizat miercuri la Bucureşti o întâlnire de lucru cu reprezentanţii mediului de afaceri, cu privire la relansarea colaborării dintre camerele de comeț și organizațiile oamenilor de afaceri.

Camera națională, dar și camerele județene, se află într-un efort de relansare după valul de scandaluri cauzate de implicarea fostului președinte Mihail Vlasov în diverse dosare penale, situație care a afectat profund imaginea publică a sistemului cameral din România.

Potrivit unor surse judiciare, Mihail Vlasov ar putea sta până la 12 ani de închisoare în numeroasele dosare în care este acuzat de diverse infracțiuni, de la trafic de influență la șantaj.

La masa rotundă de la București au luat parte Mihai Daraban, preşedinte interimar al CCIR, Ion Mocanu, vicepreşedinte al CCIR, Vasile Bar, vicepreşedinte al CCIR, Mihai Ivaşcu, director al Asociaţiei Patronale a Constructorilor din România (PATROCONS), Mircea Budur, director executiv al Uniunii Producătorilor de Oţel din România (UNIROMSIDER), Cristian Romeo Erbaşu, preşedinte Patronatul Societăţilor din Construcţii, Aurica Sereny, preşedinta Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România, dar şi alţi reprezentanţi ai mediului de afaceri.

Redăm mai jos principalele declaraţii ale participanţilor:

Mihai Daraban, preşedinte interimar al CCIR: Vreau să vă subliniez că în noi veți avea un partener ferm, dinamic și apolitic

Conducerea Camerei consideră normal sa aibă o deschidere totală către patronatele din Romania, le recunoaşte ca atare, le respectă pentru că reprezintă fiecare un domeniu de activitate important care creează locuri de muncă și bunăstare.

Noi vrem să fim alături de dumneavoastră, dumneavoastră alături de noi, pentru că trebuie spus că acest Sistem Cameral, are infrastructură în fiecare judeţ al ţării, deci am dori ca şi dumneavoastră să folosiţi această infrastructură de afaceri pe care camerele de comerţ o au. Ştiu că nu sunteţi reprezentaţi în toate judeţele ţării, dar vă puteţi bizui pe Camerele de Comerţ în ceea ce priveşte colaborarea locală, teritorială şi aşa mai departe.

Nu în ultimul rând deschiderea noastră de a vă fi parteneri sau dumneavoastră să ne fiţi parteneri în proiectele europene, mai ales că vorbim despre un ciclu de finanţare 2014-2020.

Noi am trecut prin modificări interne destul de dure la Camera de Comerţ. Probabil aţi văzut în presă. Nici noi nu vrem să ieşim mai mult decât s-a ieşit, fie pe surse, fie prin comunicate ale altor instituţii ale statului pentru că ce am avut cu vechea conducere, din punctul nostru de vedere, s-a încheiat, tot ce s-a cerut de către instituţiile statului s-a trimis, conform unui mandat unanim al Adunării Generale a Camerei Naţionale. Din acest moment ne preocupă viitorul, reconstrucţia, imaginea noastră către comunitatea de afaceri și opinia publică, proiectele și temele pe care le putem proiecta și trebuie să le proiectăm către agenda națională, către agenda guvernamentală.

Vreau să vă subliniez că în noi aveţi un partener apolitic, deci nu se pune problema de imixtiuni ale politicului în activitatea camerală. Vă spune un om care a forţat puţin statutul la Camera de Comerţ Constanţa şi a trecut acolo că preşedintele nu are voie să fie membru al niciunui partid politic.

Abordăm orice tematică împreună cu dumneavoastră cu toată deschiderea. Nu avem temeri, nu avem partipriuri, nu avem porunci. Dorim să devenim acel partener pe care economia actuală îl solicită.

Trebuie să încercăm să decuplăm interesele economice de vreun interes politic de moment. Semnalul pe care am vrut să vi-l dau este că puteţi conta pe noi în absolut orice chestiune legată de mediul de afaceri.

Mihai Ivaşcu, director PATROCONS, secretar general Compirom: Trebuie să ne unim eforturile pentru ca mediul de afaceri să fie ascultat

Considerăm că trebuie să existe o colaborare între Camera de Comerţ şi mediul de afaceri din România.

E clar că noi nu trebuie să fim pe poziţii de concurenţă, ci să încercăm să ne ajutăm.

Compirom are probleme cu impunerea punctelor de vedere către autorităţile din România. După 89 a existat un interes din partea Guvernelor de a avea parteneri sociali care să nu fie foarte puternici. În ultima vreme, acest lucru este din ce în ce mai evident, se încearcă să se ia nişte decizii peste opiniile mediului de afaceri din România, iar acest lucru este îngrijorător pentru ţara noastră.

Rezultatele statistice din ultima perioadă arată o deteriorare a economiei, cel puţin din punctul nostru de vedere. Pornind în principal de la scăderea consumului de energie din ţară, care este o problemă majoră, şi trecând apoi la riscul delocalizării unor mari societăţi comerciale.

Vă daţi seama ce înseamnă o relocalizare a unei societăţi cum ar fi Dacia. Cad judeţe întregi.

Economia României se bazează în principal pe aportul industriei. Avem 30-34% ponderea industriei în PIB-ul României, spre deosebire de media europeană care este undeva la 16-17%.

Guvernul ar trebui să susţinută această industrie, aceste locuri de muncă, această sursă de încasare a taxelor.

În ultimul an şi jumătate, condiţiile pentru mediul de afaceri din România sunt din ce în ce mai grele, în special pentru marii producători.

Noi am făcut eforturi uriaşe. Am comandat un studiu pe partea de gaze, un studiu extrem de costisitor, dar care a arătat realităţile din România şi pe care am încercat să le impunem şi către autorităţi. Am reuşit în mare parte. Am blocat deocamdată acest grafic de liberalizare a preţurilor la gaze naturale, dar negocierile sunt destul de dificile cu producătorii care nu reuşesc să înţeleagă că România în principal, dar şi UE, sunt total necompetitive pe piaţa mondială, din cauza acestor preţuri care cresc nejustificativ. Deci, în momentul în care nu există creşteri pe lanţul de producţie a gazului în România, nu este normal să creşti preţurile şi să distrugi practic un avantaj competitiv al industriei româneşti pe piaţa europeană şi mondială. Asta s-a întamplat, am ajuns deja la nişte preţuri care îi sperie marii investitori şi pe actualii producători interni.

Există posibilitatea ca în cel mai scurt timp, vorbim de 2014-2015, mari societăţi comerciale să plece din România. Aceasta va fi o mare problemă pentru economia românească.

Trebuie să ne unim eforturile pentru ca mediul de afaceri să fie ascultat.

Mircea Budur, Director Executiv Uniunea Producătorilor de Oţel din România (UNIROMSIDER): Situaţia actuală a României este că nu există o strategie

Dacă vrem să facem câţiva paşi, trebuie să începem cu baza, şi anume, să constituim un grup de lucru şi să aibă loc lunar câte o întâlnire. Să facem o strategie la masă.

Situaţia actuală a României este că nu există o strategie. Se încearcă acum o strategie energetică, dar nu are nicio legătură cu startegia de dezvoltare durabilă a României.

Strategia energetică nu ţine cont de problemele României, ci numai de sectorul energetice. E o politică la Minister. Numai ce e al statului mai interesează Ministerul, restul, ce e particular, să se descurce.

Mai e nevoie de siderurgie în România? Cât? În 90 România făcea 16 milioane de tone de oţel, dintre care Galaţi 7,6. Acum toată România face trei milioane tone. Mai e nevoie şi de trei? Poate mai puţin. Consumul în România nu e de trei, e de vreo patru şi jumătate. Diferenţa vine din import. Este un interes să vinzi energie ieftină, care va fi peste patru sau cinci ani sau să o foloseşti acum, ca să dezvolţi industria?

O dezvoltare durabilă pentru România înseamnă consum energetic. La fiecare creştere de PIB, 0.8 % înseamnă creşterea consumului energetic.

Ion Mocanu, vicepreşedinte CCIR şi preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi: Trebuie să lucrăm împreună

Camera de Comerţ a resemnat un protocol de colaborare cu Ministerul Industriei şi toţi ataşaţii econonomici ai României în străinătate.

Noi lucrăm acum la o organigramă nouă, organigrama Camerelor de Comerţ, pe care sperăm că după ziua de vineri, când vor avea loc alegerile pentru preşedinţia Camerei, să o putem aproba la sfărşitul lunii iunie în Adunarea Generală Extraordinară, şi care cuprinde: Departament Bursier, Departament de Relaţii Instituţionale, Relaţii Internaţionale.

Ministerele în general nu sunt atente la o strategie comună de dezvoltare. Fiecare are o abordare proprie, fără corelarea cu ceilalţi. Este ca şi cum ai incepe o autostradă, o parte se termină pe litoralul Mării Negre, exact în portul Constanţa, iar în cealaltă parte în vârful Omu.

Trebuie să lucrăm împreună. Toate aceste informaţii trebuie să vină de la noi spre dumneavoastră şi de la dumneavoastră spre noi.

În momentul în care definitivăm această organigramă, ea va fi asortată cu personal de înaltă calificare pe care am început să-l căutăm, am început să-l selecţionăm, vom putea să lucrăm mult mai uşor.

Începem din luna iulie să purtăm discuţii comune.

Sper să facem un lucru bun împreună, atât pe partea de colaborare şi informare reciprocă, cât şi de coagularea informaţiilor sau a punctelor de presiune pe care le vom adopta.

Cristian Romeo Erbaşu, preşedinte Patronatul Societăţilor din Construcţii: Ar trebui definite câteva obiective clare

Opinia mea este că la primele întâlniri ar trebui să definim clar câteva obiective clare, pe care se fac aceste comitete, să nu fie prea multe totuşi, ca să nu se dilueze din punct de vedere al reprezentativităţii.

Solicităm Guvernului, de ani buni, certificarea companiilor de construcţii. Această certificare există în Europa, deci nu descoperim roata. Este obligatorie în toate ţările din sudul Europei, este opţională în alte ţări.

Avem probleme la licitaţii, ştiţi foarte bine, cotestaţii, companii care iau contracte şi nu le duc la bun sfârşit.

Aurica Sereny, preşedinta Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România: Producătorii trebuie să se susţină între ei

Suntem Asociaţia Producătorilor de Mobilă, dar cred că suntem mai puternici decât oricare dintre confederaţiile existente în România, datorită activităţiilor pe care le facem.

În ultima perioadă, în loc să se susţină producătorii şi exporturile adevărate, se susţin aceia care produc puțin.

La finalul întâlnirii, președintele interimar al CCIR, Mihai Daraban, a accentuat nevoia acută de relansare a colaborării dintre sistemul cameral și asociațiile patronale, astfel încât să se creeze o masă critică în stare nu doar să elaboreze documente de poziție de cel mai înalt nivel, ci și să le promoveze cu success în fața mediului guvernamental pentru a fi preluate și transformate în politici care să creeze locuri de muncă și bunăstare.